2,422 matches
-
di passare senza soluzione di continuità dalla resistenza al fascismo, all'edificazione del socialismo fosse inattuale. În una lettera a L'Ordine nuovo dell'aprile 1924, Sraffa sostiene la necessità în Italia di una "rivoluzione borghese" finalizzata alla sconfitta del fascismo e dichiara anche "che îl Partito comunistă, oggi, non può fare niente o quasi niente di positivo". A questa lettera Gramsci risponde con una propria lettera, nella quale ribadisce la fedeltà del partito comunistă italiano alla linea dell'Internazionale comunistă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cui Croce darà esplicita formulazione nel summenzionato articolo Contro l'astrattismo e îl materialismo politici del 1912 - è una faglia sotterranea che percorre l'intera riflessione del filosofo. Infatti, în un contesto storico mutato e segnato profondamente dall'affermarsi del fascismo, îl confronto con Hegel ritorna con una forza e intensità prima sconosciute. Innanzitutto la vită morale è tale solo perché assume come propria materia quella politică senza la quale sarebbe ineffettuale. Quindi se per Croce è facile dimostrare l'autonomia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Abstract: The object of the essay is the personal and cultural relationship between two Italian philosophers: Benedetto Croce and Giovanni Gentile. It is not entirely correct to say that the dialogue between Benedetto Croce and Giovanni Gentile was interrupted by fascism. În fact the reasons for the crisis between the two philosophers were philosophical before policies. Keywords: Benedetto Croce, Giovanni Gentile, actual idealism, historicism, fascism. L'incontro e lo scontro dei due maggiori filosofi italiani della prima metà del ventesimo secolo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
entirely correct to say that the dialogue between Benedetto Croce and Giovanni Gentile was interrupted by fascism. În fact the reasons for the crisis between the two philosophers were philosophical before policies. Keywords: Benedetto Croce, Giovanni Gentile, actual idealism, historicism, fascism. L'incontro e lo scontro dei due maggiori filosofi italiani della prima metà del ventesimo secolo - Benedetto Croce e Giovanni Gentile - riassume la vită culturale e politică del nostro Paese nel primo quarto del Novecento. C'è ancoră chi crede
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
della prima metà del ventesimo secolo - Benedetto Croce e Giovanni Gentile - riassume la vită culturale e politică del nostro Paese nel primo quarto del Novecento. C'è ancoră chi crede che a dividere insanabilmente Croce e Gentile sia stato îl fascismo. Prima, vi sa-rebbe stato un lungo ineguagliabile sodalizio, durato, senza ombre, circa trent'anni, all'insegna dell'idealismo trionfante; poi la politica, come un demone, si sarebbe inserita fra i due mettendoli uno contro l'altro e distruggendo una delle
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
personaggi passa gran parte della storia italiană di mezzo secolo. La fâse, che va dal primo scambio di lettere alla rottura, corrisponde all'età giolittiana, che precipita nella guerra da Giolitti non voluta, nel biennio rosso e nell'avvento del fascismo. În questa fâse prevale fra i due protagoniști îl dibattito intellettuale: la critică, se pur da due diverși punți di vista, del marxismo, che per Croce non è una filosofia, per Gentile è una filosofia, sì, mă da respingere perché
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
naturale alimento di una amicizia che și arricchisce nel continuo confronto delle opinioni. E' da respingere l'opinione che la divisione fra Croce e Gentile sia nata dall'opposto atteggiamento assunto rispettivamente dall'uno e dall'altro di fronte al fascismo. E' da osservare che tutto îl loro sodalizio intellettuale è punteggiato da contrasti; a cominciare, come și è detto, dall'interpretazione del marxismo, per sfociare nell'articolo di Croce Intorno all'idealismo attuale, pubblicato sulla La Voce nel novembre 1913
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cominciarono a scrivere dopo la grande guerra e a condurre battaglie culturali nuove rispetto al passato, Croce e Gentile continuarono ad essere punți di riferimento obbligati. Și pensi solo per citare due nomi illustri, a Gramsci e Gobetti. Durante îl fascismo, se Croce apparve sempre più come l'ispiratore dei primi gruppi di giovani antifasciști, îl prestigio di Gentile non venne mai meno anche în molti di coloro, come Calogero e Capitini, che furono tra i fondatori del movimento liberal socialistă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989. PAPĂ, R. E., Storia di due manifești. Îl fascismo e la cultura italiană, Milano, 1958. ROMANÒ, A., La cultura italiană del'900 attraverso le riviste, Volume 49, La Voce, 1913-1914. STUDII ASUPRA DEMOCRAȚIEI "Doparie": un contributo alla democratizzazione della democrazia ("Doparie": a contribution to the democratization of democracy) Francesco
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
economic pe care fenomenul globalizării l-a promovat și impus. Punctul de plecare al cugetărilor lui Gramsci este dorința de ași explică și de a explica contemporanilor cauzele înfrângerii Partidului Comunist Italian, în raport cu mișcările reacționare ce s-au regrupat în jurul fascismului. Pornind de la această asumare a înfrângerii ce a fost atât personală, cât și ideologică, în condițiile în care a fost liderul Pci, teoretician sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de sânge pe care au dat-o românii pentru eliberarea acestui frumos oraș. Mă aflam, cu ceva timp în urmă, în Rákosliget, cimitir unde, pe piatra unui mormânt, scrie: „Glorie eroilor români care și-au jertfit viața în lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea poporului frate ungar” (tradus din limba maghiară). Eroii dormeau și, spre a nu le tulbura veșnicia, am notat discret, cu sfială, câteva nume care amintesc de oameni simpli - plugari, și muncitori, și învățători - care și-au lăsat vatra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plus, Mihai Șora analizează cu luciditatea sa bine știută teme dintre cele mai diverse, multe dintre ele adevărate obsesii ale dezbaterilor de idei din perioada tranziției: legionarismul lui Cioran, Eliade și Noica, comparația între cele două totalitarisme ale secolului XX (fascismul și comunismul), imposibilitatea alcătuirii unei istorii a filozofiei românești, rolul imaginației în filozofie, importanța ecumenismului în ziua de azi, rolul poeziei și al literaturii în secolul XXI, înțelepciunea ,locului comun". O bună parte din volum este dedicată explicării schemei sistemice
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
Gheorghiu-Dej până la Ceaușescu, plus echipele de ,activiști", ,consilieri" și ,instructori", au fost niște eroi ai neamului. Ipoteza nu e cu totul aberantă, de vreme ce anii de libertate ne-au arătat cât de departe se poate merge cu fățărnicia și minciuna. Spre deosebire de fascism și nazism, ideologii ce-și afirmau răspicat intențiile criminale, comunismul a știut să-și îmbrace strategiile de distrugere în faldurile unui ,umanism" și-ale unui ,internaționalism" nețărmurite. Nu mi se întâmplă des să citez din mărimile politice ale zilei, dar
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
lucru. La fel, nimeni nu contestă crimele legionare și nu ezită a le condamna. Dar nici crimele și nici trăsăturile de mai sus ale Legiunii nu îi conferă acesteia profilul unei mișcări fasciste. Cu alte cuvinte, diferențele dintre legionarism și fascism sînt mult mai puternice decît asemănările existente între cele două mișcări naționaliste. Iar faptul că două curente politice au trăsături comune nu-ți poate da dreptul de a pune semn de egalitate între ele. Și atunci, toată drama vine din
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
că două curente politice au trăsături comune nu-ți poate da dreptul de a pune semn de egalitate între ele. Și atunci, toată drama vine din folosirea vagă a unui cuvînt căruia nu i se precizează întocmai semnificația - și anume fascismul. Vag fiind, el poate fi aplicat oricărui curent naționalist interbelic, iar, în cazul românesc, răsfrîngerea acestui termen asupra Mișcării Legionare aduce cu o ajustare ideologică făcută din nevoia de a-i încadra pe intelectualii legionari într-un orizont politic în
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
să fie etichetată drept fascistă, atunci omogenizarea terminologică, prin punerea în aceeași categorie a tuturor curentelor naționaliste, este inevitabilă. Urmarea unui asemenea demers este că, printr-o nivelare ideologică, vom ajunge să acceptăm că orice naționalism este o formă de fascism. Rezultatul va fi o culpabilizare profilactică a tuturor mișcărilor naționaliste. Florin Țurcanu știe prea bine că, despre trecut, nu se poate vorbi în chip credibil prin prisma unor ochelari ideologici. Dacă lucrul acesta totuși se întîmplă este pentru că, trăind într-
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
micșorăm cît mai mult efectul pe care acest cîmp îl exercită asupra modului în care ne privim trecutul. Numai că atunci cînd pronunțăm un cuvînt a cărui conotație diabolică compromite orice om pe al cărui trecut se pune eticheta de fascism, chiar atunci dovedim că sîntem prinși în acest cîmp ideologic. A fost Mircea Eliade fascist sau nu a fost? Din cartea lui Florin Țurcanu reiese că a fost, și atunci posibilitatea ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ale Alexandrei Lavastine: și anume că orice intelectual român intrat în Garda de Fier a fost un fascist care a suferit pînă la adînci bătrîneți de simptomele unei gîndiri criminale. Asta crede Alexandra Lavastine, iar Florin Țurcanu, echivalînd legionarismul cu fascismul, încurajează fără voia lui o asemenea optică. Citatele de pe coperta a IV-a a cărții sînt grăitoare în această privință. Această obiecție de fond nu privește informația și documentația din cartea Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Sub acest unghi, din acribia
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști [The Fascist Phenomenon Viewed by Marxist Theorists] Sabin DRĂGULIN Abstract. The author of this historiographical study aims to present some of the most interesting Marxist authors' theses that have analysed the Fascism în the interwar period. The goal of this research is to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between the Communism and the Fascism. Keywords: : Fascism
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
analysed the Fascism în the interwar period. The goal of this research is to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between the Communism and the Fascism. Keywords: : Fascism, First World War, crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Fascism în the interwar period. The goal of this research is to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between the Communism and the Fascism. Keywords: : Fascism, First World War, crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și ideologia fascista au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică a acestuia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și ideologia fascista au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică a acestuia, care era aceea a menține exploatarea de clasa a burgheziei în dauna proletariatului. Interesant este că, criticile adresate acestui model ideologic porneau de la analiza regimului social pro-movat de burghezie. Astfel, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
autorii au pus accentul pe dezvăluirea lipsurilor, greșelilor, defectelor etc., a "regimului burghez". Abordări teoretice Maurice Herbert Dobb a fost unul dintre cei mai importanți economiști marxiști britanici din prima jumătate a secolului XX. Din punctul său de vedere, apariția fascismului reprezintă rezultatul dezintegrării așa numitei clasei mijlocii, determinată de criză economică, cauzată de disfuncționalitățile sistemului capitalist. Pentru Dobb, funcția fascismului este dublă: aceea de a distruge, si, dezintegră organizațiile independente ale clasei proletare, pentru a avantajă interesele clasei mijlocii. Obiectivul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]