1,716 matches
-
dintr-o dată Pentru natură, sunteți o rușine Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi de apă să se-adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri viața agonizează. *** Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828, Anul VI, 02 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > FATALITATE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului iartă-mă, bre Doamne sfinte, că nu te-am întrebat! m-ai zidit prea înainte, de-a deveni... bărbat. că ți-aș fi spus-o
FATALITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344529_a_345858]
-
am întrebat! m-ai zidit prea înainte, de-a deveni... bărbat. că ți-aș fi spus-o eu, pe șleau, unde să mă dai: în țara ast-a lu’ bau-bau, îs doar boy, pe plai! nicidecum un... rai! Referință Bibliografică: Fatalitate / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1064, Anul III, 29 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FATALITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344529_a_345858]
-
erau regulile jocului la care niciun muritor nu a fost întrebat, în forma sa terestră, dacă își dorește să participe. O fată a plâns... ...Un om de afaceri s-a sinucis. Van Gogh, în fața paharului cu absint. El, Radu, în fața fatalității de a exista. Partea a patra (în care Radu este rău și lumea este bună). După ce toate urgiile Apocalipsei au lovit Pământul, după ce oamenii s-au înecat în desfrâu, viciu și intoleranță, după ce nu a mai rămas aproape nimic întreg
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
care a rămas pe post, precum și cariera de „martir” a pușcăriașului Adrian Năstase, la consolidarea căreia trudesc din greu o seamă din fidelii săi tovarăși de idei!) Ruina de azi a României nu poate fi pusă pe seama îmtâmplării ori a fatalității. Ea este rezultatul logic al tuturor guvernărilor postdecembriste, ele toate - într-o măsură mai mare sau mai mică - contribuind prin jaf generalizat, incompetență, impostură și cedări succesive de suveranitate la hârbuirea fără precedent a moștenirii ce revine urmașilor. Iar Uniunea
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
fără îndoială, se cere multă strădanie, perseverență. Are toate darurile să o realizeze, căci sinceritatea mesajului îl slujește din plin. Am încredere în talentului celui care a știut - și știe - să se autodepășească. Mircea Horia Simionescu *** Iubite Cezar Ivănescu, Nu știu ce fatalitate zbanghie face ca scriitorii români, mai mult sau mai puțin bucureșteni, respirând toți același aer, să trăiască departe unii de alții, să se citească și să-și comunice, fără să se vadă, singurătățile lor tulburate. Atunci când se văd, într-un
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
de cumpănă, conștiința se acutizează, memoria își cere drepturile, sufletul palpită la limita dintre cuvânt și tăcere. Astfel s-au născut panseurile epice - cu miresme lirice: „Măsurată intensitatea trăirilor a chemat simplu clipă, clipă fugară, rătăcită cine știe prin ce fatalitate, clipă de extaz ce își pierde misterul la cea mai mică adiere. Știu să ofer un pumn divin din misterul vieții, știu să-mi ridic simțămintele la lumină, știu că esența frunzelor de toamnă naște mistice păduri aprinse”. Autoarea are
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
bagi între niște nebuni clinici, unde este lovit de alt nebun, Petre Poenaru, cu o piatră zvârlită în cap. Vă închipuiți ce calvar? Cauzele morții nu au fost elucidate nici până astăzi, fiind bănuite implicații politice, otrăviri și de ce nu fatalitatea reprezentată de piatra aruncată în capul poetului de un nebun în curtea sanatorului. După aproape 108 ani de la moartea poetului, mai precis în 1997, apare un studiu medical, precis și bine documentat privind moartea și afecțiunile poetului. Rezultatele sunt uluitoare
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
să fiu sigură că ar fi mîndru de mine. Și chiar dacă nu îl găsesc lậngă mine cậnd plậng sau rậd, mă agăț de nebunia clipelor cậnd mă strîngea în brațe, întors acasă după o prea lungă rătăcire... Și EUnu invoc fatalitatea sau destinul, nici nu îmi plậng de milă. E pur și simplu voința mea. Nu mai vreau să mă gậndesc la ceea ce "se cuvine". M-am supus prea mult și respectarea regulilor nu mi-a garantat fericirea, corectitudinea nu mi-
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
nesfârșitul scărilor, mi-a acceptat, cu seninătate, prezența. S-a bucurat descoperindu-și tatăl, ce pusese în ordine toată sonorizarea pentru eveniment. Am alergat într-un suflet să duc catalogul și să revin pentru vernisaj. Luasem, chiar în acea zi (fatalitate!), o combinație de medicamente, menită să-mi atenueze disconfortul articulațiilor, care, de la ploaie, nu mai voiau să mă asculte. M-am privit fugar în oglinda din baie...Nu doar mâinile și gleznele mi se umflaseră, ci întreaga față. Îmi venea
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
triumfă asupra destinului și pentru a intra în ordinul Providenței. Din acest moment, nu mai există destin pentru omul ce s-a hotărât să trăiască în lumina. El a schimbat planul, legile nu mai sunt aceleași, a ieșit din lumea fatalității pentru a intra în cea a gratiei. Îl evocam azi pe Brâncuși pentru comorile de suflet pe care le-a dăruit el umanității în numele neamului sau de obârșie, adică cel daco-roman, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
fel de fel de codicile, condiționând restricționarea (în cazul nerespectării voinței donatorului), privind transferul considerabilei sale averi, la sfârșitul memoriilor sale, cu o paralizantă premoniție, dizgrațiatul Constantin Marghiloman va trage un exasperant semnal de alarmă: ”AMENINȚARE DE PEPUBLICĂ” Până la urmă fatalitatea, cum ar zice chiar nenea Iancu, se va produce. Istoria, cu mefiența sa, va da naștere unui puternic cult al statului. Căci o republică nu vine niciodată singură. Am zis! Pentru conformitate: Ion Ifrim Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXIX-
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
el pare să caute un partener de dialog, un interlocutor: se adresează iubitei, contemporanilor, tatălui (“nu-mi uit apartenența de bun creștin la sângele tău tată/... // te recunosc după cum râzi din haita de figuri de ceară// vin să-mi alătur fatalitatea de fatalitatea ta sperând să fim unul ...”), confraților, divinității ori morții (personificate) și chiar poeziei (“stihie grațioasă”, ale cărei “frisoane carnale” aduc în minte tinerețea “voluptuoasă”). Femeia iubită și moartea, personaje emblematice ale discursului, se află în relație antonimică: “...mă
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
să caute un partener de dialog, un interlocutor: se adresează iubitei, contemporanilor, tatălui (“nu-mi uit apartenența de bun creștin la sângele tău tată/... // te recunosc după cum râzi din haita de figuri de ceară// vin să-mi alătur fatalitatea de fatalitatea ta sperând să fim unul ...”), confraților, divinității ori morții (personificate) și chiar poeziei (“stihie grațioasă”, ale cărei “frisoane carnale” aduc în minte tinerețea “voluptuoasă”). Femeia iubită și moartea, personaje emblematice ale discursului, se află în relație antonimică: “...mă chinuiam să
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
publicul francez prin surprindere. Autorul Pentagon-ului românesc spune că realismul operei lui Eugen Ionescu „excamotează” realitatea, o transformă și o schimbă făcând-o de nerecunoscut, dar rămâne Realism. Temele sale vor insista asupra sensului absurd și tragic al existențe, fatalitatea morții, care pe un fond comic vor reuși să umple sălile și să mulțumească publicul. Primele „aplauze” anemice și reci, le va culege începând cu anul 1950... și vor continua așa cam opt-zece ani. Începând cu anul 1966 vom intra
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ori explicită în scrierile mele, cum cred că se întâmplă la foarte mulți oameni care trăiesc “conștient”, încercând să înțeleagă de unde venim, rostul existenței și al devenirii, ce se vrea de la noi, unde ne ducem, cât e menire și cât fatalitate, cât e întâmplare și cât calcul în această trecere... În poezie, tema divinității e concentrată și voalată de metafore, dar și eroii prozelor mele sunt marcați de întâlnirea cu divinitatea sub o formă sau alta, se confruntă cu provocările obișnuite
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
dintr-o dată? Pentru natură, sunteți o rușine! Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi de apă să se-adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri însăși viața-agonizează. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1467, Anul V, 06
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352216_a_353545]
-
curat. Du-te acasă și uită totul. Am plecat plângând, de data aceasta de emoție. A doua zi m-am prezentat la doctor cu aerul unei învingătoare. Până și analizele erau perfecte. Am pus totul pe o greșeală tâmpita, pe fatalitate, pe o farsă ....... . nu avea importantă ce se întâmplase, principalul că nu aveam cancer. Am oprit tratamentul și am încercat să uit și să mă bucur de viață, numai că, după două săptămâni m-am trezit că am dureri că
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
artiști au fost nevoiți să emigreze sau chiar și-au pierdut viața, cum a fost cazul asasinatului neelucidat până astăzi al adoratului Federico García Lorca, muzica și dansul flamenco nu s-au potolit, ci mai degrabă s-au întețit, sfidând fatalitatea. Sărăciți și robiți de drepturi, spaniolii storși de vlagă, lipsiți de mijloacele de a viziona spectacolele flamenco de prin sălile cu pretenții, se adunau în masă prin arenele de lupte taurine, asisitând la legendare reprezentații de artă flamenco, îmbibate de
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
vrut să le dezrobească. Dar vina, și aici, e tot a românilor „manipulați”. Că dacă nu intorceam armele, nu s-ar fi scurtat războiul cu șase luni și-ar fi avut nemții timp să scoată arma secretă...Și uite-așa, fatalitate!, mereu pe mâna noastră, biet popor... "tarat" și "fără șira spinării" (cum ne alintă un alt distins „boier al minții”, din același club select... Cu privire la Decizia Curții Constituționale, legată de Referendum, aceasta era...previzibilă. Amânarea n-a fost decât o
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
duce la adevărata forță și fericire, nu cedarea în fața poftei; conducerea vieții potrivit rațiunii, nu atitudinea ambiguă dictată de instinct. Într-un manual al său scrie: „De vei confunda sfera libertății cu a necesității, sau sfera suveranității tale cu a fatalității universale, să știi că mergi de-a dreptul în ciocniri, amărăciuni și nenorociri inevitabile și, deci, la conflicte și cu omenirea și cu Dumnezeu”. Și tot el mai spunea: „La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară”; considera, de
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
duce la adevărata forță și fericire, nu cedarea în fața poftei; conducerea vieții potrivit rațiunii, nu atitudinea ambiguă dictată de instinct. Într-un manual al său scrie: „De vei confunda sfera libertății cu a necesității, sau sfera suveranității tale cu a fatalității universale, să știi că mergi de-a dreptul în ciocniri, amărăciuni și nenorociri inevitabile și, deci, la conflicte și cu omenirea și cu Dumnezeu”. Și tot el mai spunea: „La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară”; considera, de
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
-i vedea cu ochi buni pe cei aduși de la Cernăuți. Ion Iancovescu, pe de altă parte, era nemulțumit că V.I.P. monta toate spectacolele și se manifesta (cum afirmă Ioan Massoff), Iancovescu nu vedea în V.I. Popa decât un fel de fatalitate abătută asupra mișcării noastre teatrale și îl enerva vâlva stârnită la București de activitatea în „stil european” a lui Popa la Cernăuți. Celor doi, Buzescu și Ianco-vescu, li se alătură și Scarlat Froda, încercând o mică cabală împotriva lui Popa
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356754_a_358083]
-
ori explicită în scrierile mele, cum cred că se întâmplă la foarte mulți oameni care trăiesc “conștient”, încercând să înțeleagă de unde venim, rostul existenței și al devenirii, ce se vrea de la noi, unde ne ducem, cât e menire și cât fatalitate, cât e întâmplare și cât calcul în această trecere... În poezie, tema divinității e concentrată și voalată de metafore, dar și eroii prozelor mele sunt marcați de întâlnirea cu divinitatea sub o formă sau alta, se confruntă cu provocările obișnuite
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
unor forțe transcedentale, capătă dimensiuni terestre, speculând teama omului de moarte, grija pentru bani sau setea de nemurire. La fel, femeia, plămădită în retortele neantului cu mult înaintea izgonirii din Eden, își păstrează statutul inconfundabil de purtătoare de cuvânt a fatalității, în timp ce prietenia rămâne singura dimensiune umană pe care se mai sprijină lumea, la limită. Dincolo de aceste repetabile repere ale umanității, epopeea surpinde prin cel puțin două lucruri neobișnuite: descrierea Potopului cu mai bine de două mii de ani înaintea Potopului biblic
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]