555 matches
-
desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp ("Lacerta
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
filogenia și zoografia peștilor din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică, ecologie, etologie, zoogeografie, paleontologie, protecția naturii, publicate în țară și străinătate. A participat la constituirea Colecției științifice de Pești “Bănărescu-Nalbant” donată Muzeului Grigore Antipa, care însumează peste 20.000 de exemplare, fiind considerată cea mai bogată și mai completă colecție
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: două
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum") și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află patru specii faunistice protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.993 hectare, în imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
forestieră) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. „Comad - Balvanyos” prezintă un areal (pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: șapte
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); ce adăpostesc, conservă și asigură condiții de viețuire câtorva specii din fauna protejată a țării. La baza desemnării sitului se află cinci specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice"); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Valea lui David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea geografică continentală
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]