1,251 matches
-
nouă traducere și editare a Bibliei. Încă episcopul Petru Pavel Aaron, în jurul anului 1760, se încumetase la o traducere, fără a o fi putut publica. Misiunea avea să fie asumată și dusă la bun sfârșit de Samuil Micu, cel mai fecund editor și traducător de carte religioasă dintre învățații Școlii Ardelene. Îndemnul i-a venit mai întâi de la episcopul de Oradea, Ignatie Darabant, unul dintre prelații care au încurajat mult această mișcare de înnoire culturală și națională. A început munca pe la
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
Universitar. Din această perioadă datează prietenia cu Tudor Vianu și Ion Barbu. În timpul primului război mondial, ocupă slujba de corector într-o tipografie, numărându-se printre colaboratorii apropiați ai lui Ion Vinea. A fost unul dintre cei mai redutabili și fecunzi critici teatrali din perioada interbelică, semnând (uneori și cu inițiale), între 1918 și 1944, numeroase cronici și articole în „Chemarea”, „Contemporanul”, „Adevărul literar și artistic”, „Politica”, „Rampa”, „Ultima oră”, „Cuvântul”, „Facla”, „Seara”, „Acțiunea” (la care a fost și director din
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
își regăsește cea mai nemijlocită și cea [mai] vie espresiune a ei însăși, revărsările (Ergusse) amorului, a unei amiciții ideale, a unui entuziasm republican, în fine tot ce împopulează fantazia unui june, aceea va putea să redea reprezintatorul (cel dotat) fecund cu succes mare. Ba încă o organizațiune nobilă care se simte pe sine însăși pătrunsă, înfiorată de aceste afecte omenești și le esprimă în toată puterea lor deplină și originală, ca pe cea mai de-năuntru proprietate a ei, va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o schimbare în vederile organizatorii sau administrative ale guvernului. Ce avem de așteptat de la noua combinațiune? Nimic fără îndoială, pentru că nu-nsemnează nimic, pentru că valori negative au fost înlocuite prin valori negative, pentru că nici o idee nouă, nici o necesitate nouă, nici o vedere fecundă nu constituie sprijinul acestei configurațiuni caleidoscopice. Singurul lucru căruia i se dă oarecare importanță este trecerea d-lui Brătianu la Război. E prea adevărat că prețiosul nostru cancelar nu se prea pricepe în treburile militărești, unde se cer o sumă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rețea de transmisie este el solidar? La punctul de întîlnire a acestor trei întrebări, politico-militare, instituționale și vectoriale sau logistice, ni se înfățișează structura mediologică a unei adrese unice, dar există și alte unghiuri de atac mai puțin legitime și fecunde. Ca să rezumăm: "Ei nu știu că le-am adus ciuma", i-ar fi spus Freud fiicei sale la sosirea în New York, pe puntea vaporului, în 1909. Istoricul ideilor are drept sarcină izolarea bacilului Yersin sub microscop; epistemologul, ca un bun
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunitate și în istoriografia secolului XIX: apar nenumărate studii despre formele tradiționale (comunitare) de asociere comunitatea sătească, breasla, orașele mici, etc. 2.2.1. Contribuții clasice la înțelegerea și analiza termenului de comunitate Analizele clasice ale ideii de comunitate, extrem de fecunde și de variate, comportă perspective de abordare diferite. R. Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pretenția că a depășit ultimele limite și este, în mod necesar, destinat să fie întrecut și lăsat în urmă de progresele pe care le realizează generația care îi succede. Se poate spune chiar că, cu cât o cale este mai fecundă cu atât cel care a descoperit-o este sortit să fie depășit mai repede și să rămână în urmă." Din contră, pentru artă și pentru litere personalitatea artistică domină totul pentru că este vorba de o creație spontană a spiritului, care
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
la desfătările senzuale și nu propovăduia hedonismul vulgar. A înființat școlile de filosofie de la Mytilene, Lampsacas și Atena. După ce a trăit 72 de ani, s-a stins la 7 ani de la moartea lui Platon. A fost un autor original și fecund (cca 300 de scrieri). Epicur împărțea filosofia în canonică, fizică și etică (introducere despre natură, despre lucrurile pe care trebuie să le alegem și despre cele de evitat) (Diogenes Laertios). Respingea dialectica considerând senzațiile, anticipațiile și simțurile noastre criterii ale
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții cercetători, ci În a-i face mai eficienți, În a le amplifica aptitudinile și capacitățile creatoare. Învățarea prin descoperire este aplicabilă cu precădere În Învățământul științelor naturii, dar este fecundă și În predarea matematicii, a istoriei, a literaturii sau chiar a filozofiei. Dar, oricât ar fi ea de promițătoare sub aspect formativ, nu trebuie, totuși, absolutizată. În locul exagerărilor este nevoie mai degrabă de multă prudență. Practic vorbind, „...a cere ființei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
solitară, lăsată la voia hazardului, a circumstanțelor Întâmplătoare. Dimpotrivă, ea a devenit deja o Învățare care se bucură de asistență din partea societății, de anumite facilități oferite de aceasta, de anumite modalități eficiente pentru a face din studiul personal o activitate fecundă (Fayre, 1974, p. 272). Astfel, conștiente de importanța Învățării continue, societățile informaționale actuale, societăți ale viitorului, sunt În căutarea dezvoltării unor sisteme deautodidaxie sub toate formele posibile, capabile să prelungească și să completezeopera Învățământului. Sunt de bun augur, În această
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o citească cu cea mai vie curiozitate și pasiune, așa cum viața Însăși trebuie să rămână o mare școală de la care nu Încetează niciodată să Învețe (Comenius). Așa cum În domeniul științei observarea se afirmă, În continuare, ca una dintre cele mai fecunde metode de investigație, tot așa și În Învățământ, ea răspunde unei nevoi firești a copilului sau a tânărului - aceea de explorare a realității -, constituind pentru el „o știință din experiență” și nu una primită de-a gata. Adeverindu-se ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau vreo femeie aflați la vârsta procreației este preocupat de altceva decât de îndeplinirea reglementărilor prevăzute prin sacrificiile și ceremoniile căsătoriei. Perioada de procreație și de supraveghere va fi de zece ani și nu mai mult, atunci când căsătoria va fi fecundă; iar dacă la capătul acestei perioade nu au copii, se vor sfătui cu rudele și cu femeile-inspectori și vor fi divorțați, în folosul fiecăruia. ș...ț Femeile-inspectori vor merge în casele celor tineri și, unele sfătuindu-i, altele chiar amenințându
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este urmată de alți șase ani în care se observă o creștere rapidă a producției de capodopere. Nivelul activității rămâne stabil circa 25 de ani, apoi vine declinul treptat. Și în acest caz, chiar și carierele celor mai precoci și fecunzi pictori, cum este Pablo Picasso, se încadrează în această configurație. Picasso a început să picteze pe la 9 ani, sub îndrumarea tatălui său, pictor și el. Primele lucrări remarcabile au apărut când avea cam 15 ani. Picasso afirma că a pictat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
N.A. Berdiaev) „Libertatea” este principala condiție pentru dezvoltarea spirituală a omului, Însă nu orice fel de libertate, ci doar aceea pentru care ne putem lua răspunderea: „Libertatea absolută Își bate joc de dreptate. Dreptatea absolută neagă libertatea. Pentru a fi fecunde, cele două noțiuni trebuie să-și afle una Într-alta limitele” (A. Camus); „Oricui Îi este Îngăduit să facă ce vrea, cu condiția să nu ajungă În conflict cu aceeași libertate a altui om” (H. Spencer); „Libertatea individuală trebuie să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitate - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile. Se putea angaja realmente o discuție fecundă fie și numai despre plăcere. Subtitlul dialogului lasă de altfel să se creadă că ea va avea loc. Degeaba. Platon îl trimite pe Socrate să spună că există două feluri de existență, prinzându-l ca urmare pe Protarh mandatat de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
destul de apăsat) că Dostoievski a fost un scriitor naturalist, ca toți marii scriitori ai acelei epoci. Naturalismul ca școală literară a trecut, cum trec toate școlile, dar marea literatură naturalistă a rămas, iar spiritul ei este și va fi totdeauna fecund. Din ignoranță sau din refuzul gândirii, cuvântul „naturalism” e azi, în cele mai opuse tabere, un cuvânt de ocară; deseori e înlocuit cu formula „realism critic”, care face mai mult sau mai puțin funcția de eufemism. Ar fi destule de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
așa-numitele „perturbațiuni” fac obiectul unui calcul, conform unei teorii inițiate de D’Alembert și continuată de Laplace și alți savanți. Nici stelele căzătoare nu sunt chiar de capul lor. Oricum, dacă în literatură lecturile infidele pot fi sugestive și fecunde, în materie de cosmografie (și de alte științe, exacte sau nu) lucrurile stau nițel diferit. P.S. Între timp, N. Manoleseu a rectificat astfel: „Așa se explică prețuirea Amintirilor colonelului Locusteanu publicate în Revista Fundațiilor cu o lungă prezentare de Camil
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
istorice. Într-un sens, ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă poate fi considerată un „amor fati”, dar este acel caz de „fatum” pe care ți-l faci, adică trebuie să discerni dintre virtualități pe cea mai pozitivă, pe cea mai fecundă, pe cea mai conformă rațiunii. — Sunteți un marxist? - Cred că da. Marxismul, care este, cum se știe, o doctrină radicală și revoluționară, are totodată o forță integratoare și conservativă (nu conservatoare) prin care e solidar cu toate valorile trecutului. In
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de a-și oferi reciproc surpriza descoperirii unor noi trăiri sufletești. În absența unei astfel de capacități, obișnuința pune tot mai mult stăpânire pe relația erotică, rutinând-o.) „...automatismul, repetiția uniformă și monotonă, este mormântul sentimentului, al stării vii și fecunde. Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu pot fi interzise omului. Μ Paranoicul până și În iubire face să se vadă adorația sa de sine. Μ Contribuțiile unor cercetători la dezvoltarea unui domeniu al cunoașterii relevă un fapt interesant: ideile acestora s-au dovedit a fi fecunde numai În măsura În care au fost negate! Μ „Cea mai mare forță pe care o poate obține un om este stima de sine Însuși.” (Socrate și atâtea alte mari caractere și-au luat această tărie de a sfida moartea În numele unui principiu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
au trăit ei nu-l leagă de o Întâmplare sau de un concurs de Împrejurări nefavorabile, ci de voința destinului, care, spun ei, Îi osândește pe unii să aibă doar bucurii, iar pe alții, numai dureri. Μ Acea idee este fecundă, care este exprimată pe Înțelesul tuturor. Μ Până la urmă, fiecare Își creează un sistem propriu de valori, dar Înțelepciunea ne cere să ne cultivăm acele valori care pot să ne reglementeze moravurile și să ne asigure un permanent progres sufletesc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
educării și instruirii sătenilor și copiilor prin predici și lecții sub cerul liber, să realizeze câteva obiective în favoarea obștii românești. Din 1809, după ce obține postul de cenzor la Tipografia Universității din Buda, pentru poliglotul și eruditul M. începe cea mai fecundă perioadă a vieții, când scrie și publică, colaborează la Lexiconul de la Buda, face traduceri și îngrijește calendarele românești ale tipografiei. Toate se constituie într-o operă complexă, care răspundea principalelor deziderate ale iluminismului transilvan, dând substanță Școlii Ardelene. Prima scriere
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
studiile liceale în orașul natal, iar pe cele universitare la București, unde a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. În 1928 își dă doctoratul, luat magna cum laude. Funcționează ca profesor la Constanța și București, desfășurând în același timp o fecundă activitate culturală. Începe să colaboreze încă din timpul liceului (1920) la „Dobrogea jună” din Constanța, scriind apoi la „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Saeculum”, „Revista de filosofie”, „Pontice”, „Gândirea”, „Viața”, „Seara”, „Dacia rediviva”, „Sfarmă-Piatră”, „Meșterul Manole” ș.a. Semna (uneori și
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
venețiană la Strâmtori nu a lăsat urme în segmentul care avea să devină românesc al țărmului pontic, în schimb, prezența genovezilor în această regiune, începând cu ultimele două decenii ale secolului XIII, avea să fie nu numai intensă dar și fecundă sub raportul consecințelor economice și politice. La început, genovezii s-au instalat în așezările bizantine sau recuperate de bizantini, la Vicina, pe cursul inferior al Dunării, și la Maurocastrum (Cetatea Albă) la gura Nistrului 12. Impact decisiv asupra lumii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]