177,792 matches
-
atunci cînd spune că acest jurnal n-are nici o valoare de dezvăluire. Un singur exemplu: cei exasperați de prostul-gust ucigător concentrat în persoana și activitatea lui Adrian Păunescu să deschidă acest jurnal la paginile 178-179 și se vor simți izbăviți. Femeia acestui jurnal nu e spectaculoasă în nici un fel. Nici mari aventuri amoroase, nici aventuri politice (scandalul avîndu-l în centru pe Petre Mihai Băcanu, chiar dacă duce la marginalizarea ei socială și o transformă din jurnalist în corector, e minimalizat de ea
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
disperare, despre fetele nerușinate din biroul de corectură. Și întotdeauna îi e oarecum jenă de procedeul literar, de tot ce ar însemna punere în literatură: "Rîndurile acestea care par a curge acum de la sine trebuiau să fie inițial romanul unei femei în vîrstă, moartă într-o cameră de hotel, sub ochii colegelor venite la tratament. Am scris cîteva capitole (pe care ar trebui poate să le anexez aici, dacă nu m-aș teme că fac o figură de intertextualitate) dintr-o
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
pentru asta n-ar fi fost nevoie decît de un alt subtitlu. Atît. N-a avut nici mediul literar favorabil în jur, n-a frecventat cenacluri, n-au pasionat-o, se pare, disputele teoretice din ultimii douăzeci de ani. între Femeia din fotografie și Exuvii, de pildă, e în primul rînd o diferență de atitudine teoretică față de propria literatură. Spunînd azi că jurnalul Tiei Șerbănescu nu e jurnal, ci roman non-ficțional, nu facem nici o speculație gratuită, nici un compliment de stimă, nici
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Șerbănescu nu e jurnal, ci roman non-ficțional, nu facem nici o speculație gratuită, nici un compliment de stimă, nici ierarhizări stupide între genuri. Ci facem un pas pe care scriitoarea nu l-a făcut dintr-o neverosimilă lipsă de orgoliu. Tia Șerbănescu, Femeia din fotografie, Jurnal 1987-1989, cu o prefață de Dan Cristian Turturică, Editura Compania, 2002, 294p., f.p.
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
e vorba doar de unele cazuri izolate, ci de o veritabilă vogă a unor teme, cum ar fi cele cu neveste care-și înșeală bărbații ori cu bărbați care-și mint nevestele. Faptul că nu este simetrie în reciprocitate, păcatul femeilor fiind mai greu decît acela al bărbaților, ține de falocrația autorilor, nu de gustul meu). Într-un asemenea clip, pentru vopseaua Spor, o tînără femeie este pe cale de a face sex cu un tînăr bărbat, căruia tocmai i-a smuls
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
ori cu bărbați care-și mint nevestele. Faptul că nu este simetrie în reciprocitate, păcatul femeilor fiind mai greu decît acela al bărbaților, ține de falocrația autorilor, nu de gustul meu). Într-un asemenea clip, pentru vopseaua Spor, o tînără femeie este pe cale de a face sex cu un tînăr bărbat, căruia tocmai i-a smuls cămașa și chiloții, cînd se aude o cheie răsucindu-se în ușă; proaspătul intrat, probabil soțul adulterinei, o găsește vopsind cu spor peretele; în timp ce soția
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
bon ton să mă arăt înmărmurită de atîta finețe, dar că uite nu pot și-mi vine să rîd cînd mi-aduc aminte cum din zece în zece minute începea o muzică obsedantă și cam din cinci în cinci minute femeia își schimba rochiile care aveau, iarăși obsedant (și adînc!) aceeași croială. * în fine, nu despre acest film era vorba, ci despre A Beautiful Mind. Și iarăși încerc să mă abțin de la aprecieri, pentru că altceva m-a pus pe gînduri în
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
ceea ce n-ar crede niciodată să fie, cu cât își închipuie mai puțin a fi..." (Théethéte. Platon) * Lecturi intense, și lângă ele, realitatea... Toți zac în plictiseală ca într-un sos negru... La masa mea lungă din localul ieftin, numai femei, nu știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
niciodată "în spații largi, deschise generos, în afară". Astfel de observații, care nu încape îndoială că l-ar fi interesat pe Valeriu Cristea, autorul eseului excepțional despre Spațiul literar, ar fi meritat să fie dezvoltate. La fel și acelea despre "femeia prizonieră, femeia captivă", astfel cum apare mai ales în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
spații largi, deschise generos, în afară". Astfel de observații, care nu încape îndoială că l-ar fi interesat pe Valeriu Cristea, autorul eseului excepțional despre Spațiul literar, ar fi meritat să fie dezvoltate. La fel și acelea despre "femeia prizonieră, femeia captivă", astfel cum apare mai ales în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
niște biete nuiele provenite de la curățatul de primăvară din părculețe, evident, fără rădăcină. Păcăleala nu m-a mirat. M-a mirat însă fantezia coloristică a mustăciosului. Mi-am amintit de o întâmplare petrecută cu florile în gara din Filiași. Câteva femei tăbărâseră fără jenă, sărind un micuț gard de fier forjat, în rondul cu crăițe, petunii și regina nopții. Deși, evident, abia sădite, florile erau smulse sistematic și îndesate în pungi de plastic. Un bătrân care făcea parte din grupul lor
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
pus în mișcare de resortul ascuns al fatalității. Ceva inexorabil. O reînviere a clasicei Moira din tragedia greacă însă cu un patos sectar, puritan... Oamenii epuizează răul cu fervoare... Iar răul este mlaștina sexualității... acea tenebroasă și umidă noapte a Femeii primordiale, de care Cristmas fuge cu oroare, după ce, tot cu oroare și cu ură, s-a apropiat de ea și a cunoscut-o, ca femeie... Secretul mântuirii ar fi repudierea actului sexual și refugierea în sfera androginului pur... Halucinanta goană
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
epuizează răul cu fervoare... Iar răul este mlaștina sexualității... acea tenebroasă și umidă noapte a Femeii primordiale, de care Cristmas fuge cu oroare, după ce, tot cu oroare și cu ură, s-a apropiat de ea și a cunoscut-o, ca femeie... Secretul mântuirii ar fi repudierea actului sexual și refugierea în sfera androginului pur... Halucinanta goană a lui Cristmas, după omor, noaptea, gol, sub cerul înstelat, - sălbatica nuditate astrală; apoi, pe șosea, fasciculul brusc de lumină care îl proiectează alb ca
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă aplec peste orbirea obiectelor/ Și visez zăpada" (Poem șvariantăț). Drept consecință, poetul capătă înfățișarea răsfrîntă de obiect ("Cînd am înfățișarea oferită de o femeie" - ibidem), rezervîndu-și dreptul de a se autocontempla prin mijlocirea acestuia, adică prin gestul poetic de-o sterilă fertilitate paradoxală: "Părul tău rostogolindu-se din unica armonie./ Să ajung la freamăt, ultim fetus/ Al spiței adevărate, fecunditate angelică" (ibidem). O anume
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
din sine sînt hibrizii, amestecurile de regnuri cu care ne-a obișnuit pictura lui Magritte, Dali, Brauner ș.a., aici de-o factură orfică și, în aceeași secvență textuală, de-o dezinvoltură creștină: "Nebun în pilaștri trecu Orfeu, era/ Pleoapa unei femei albastre./ Veșmînt și pas sfîșietor al/ Legămîntului trecea./ Se-opriră între facle, ceruri, astre.// Iubita avea inima închisă de-o tulipă,/ Briza unei lacrimi a înfiorat domul./ Dumnezeu (ce o apropie și-i devine risipă)/ Îi dădu carnea sa ca
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
sa ca singură aromă" (Trecere). Ceea ce spune, în versuri, și Victor Brauner: "Eu sînt/ structuri variate adunate/ într-o singură ființă" sau: "Eu sînt, în dezordinea mea/ aparentă organizat după/ legile imaginației. Formele/ mele de amalgamare sînt/ uniunea dintre o femeie și/ o pasăre". Probă a fecundității suprarealismului! Nu încape discuție. Muza poeziei lui Miron Kiropol rămîne carnea, materialitatea făpturii proprii care-i îngăduie aventura metaforei, periplul prin materialitatea fictivă, care-i acordă spiritului putința de-a se afirma în act
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Nu se întrevede niciodată relaxarea, farsa benignă pe care o întîlnim de pildă în Levantul. Nici umorul gros, șugubăț din poeziile lui Marin Sorescu. Diferența se poate vedea foarte bine, deși nu cu ușurință, în poeziile cu substrat erotic-rural. Între femeia din poezia lui Sorescu, cea care își înșela bărbatul sărind peste el, culcat pe jos alături de pat, și femeia cu picioare groase din Scrisoare nouă, cea cu care "Seara, în vatra caldă, cu buzele pline de mămăligă, nădușiți, vom face
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
din poeziile lui Marin Sorescu. Diferența se poate vedea foarte bine, deși nu cu ușurință, în poeziile cu substrat erotic-rural. Între femeia din poezia lui Sorescu, cea care își înșela bărbatul sărind peste el, culcat pe jos alături de pat, și femeia cu picioare groase din Scrisoare nouă, cea cu care "Seara, în vatra caldă, cu buzele pline de mămăligă, nădușiți, vom face copii" e distanța dintre ironie și amărăciune. În Madrigal răsturnat răsună muzica din Domnișoară, fată de pension: "Ai să
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
mai bine de o jumătate de oră să încheie o emisiune t.v.!), premierul și întreg guvernul. Cînd i s-a mai făcut culturii o asemenea onoare? E cu ochi și cu sprîncene, spune românul despre sarcina pe care unele femei o ascund. Plodul născut pe 4 aprilie este un mic monstru, rezultat dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
un automat de distribuit cafea. Bagi o fisă și-ți iei cafeaua, veți spune. Ei bine, nu! Lîngă aparatul cu pricina, lucios, cu un design hipersofisticat, zace, neclintit, un scaun scorojit, rablagit, design stalinist. Iar pe scaun zace, neclintită, o femeie. Halat gri, batic gri, aer posac și sceptic al plebei proletare. Ce face femeia în gri, ore și ore, lîngă aparatul la care, se pare, nu se prea înghesuie lumea? Am aflat pentru dumneavoastră: femeia e acolo "ca să vîndă fise
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
Ei bine, nu! Lîngă aparatul cu pricina, lucios, cu un design hipersofisticat, zace, neclintit, un scaun scorojit, rablagit, design stalinist. Iar pe scaun zace, neclintită, o femeie. Halat gri, batic gri, aer posac și sceptic al plebei proletare. Ce face femeia în gri, ore și ore, lîngă aparatul la care, se pare, nu se prea înghesuie lumea? Am aflat pentru dumneavoastră: femeia e acolo "ca să vîndă fise pentru automat"! După ce bei o cafea de la automat, poți să faci imprudența să mergi
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
pe scaun zace, neclintită, o femeie. Halat gri, batic gri, aer posac și sceptic al plebei proletare. Ce face femeia în gri, ore și ore, lîngă aparatul la care, se pare, nu se prea înghesuie lumea? Am aflat pentru dumneavoastră: femeia e acolo "ca să vîndă fise pentru automat"! După ce bei o cafea de la automat, poți să faci imprudența să mergi la o poștă recent modernizată, să trimiți o scrisoare recomandată. Expedierea durează mai mult decît scrierea scrisorii: în fața ta, funcționara de la
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
fost consacrată, sunt tot atâtea incursiuni în universul unor oameni aflați la vârsta autodescoperirii, a autodefinirii și a autoevaluării, dar și a raportării la valorile, exigențele și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau, urmărit de Riniker cu aparatul de filmat vreme
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau, urmărit de Riniker cu aparatul de filmat vreme de doi ani, are aspectul fizic al unui bărbat, dar trăirile psihice ale unei femei, drept pentru care urmează un tratament cu hormoni, se supune mai multor intervenții chirurgicale și, la șapte ani, după ce acest documentar distins cu diverse premii internaționale l-a făcut cel mai celebru transsexual din lume, el se sinucide. În schimb
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Altfel, timpul acțiunii rămîne nedefinit, plutire între vis și imaginație, iar cînd este vorba de realitate, ea apare văzută din multiple unghiuri. Este o realitate sub efectul spaimelor și al speranței. Poate cea mai teribilă spaimă este suspiciunea, neîncrederea, dacă femeia iubită nu este decît "o agentă" pusă pe urmele bărbatului, dumirit de ceea ce trăiește într-o comunitate, metaforic descrisă de Vintilă Horia ca un șarpe într-o apăsătoare înaintare tîrîtă printre prejudecăți, suprimări, bănueli (Claviceps purpurea). Speranța vine de la familie
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]