2,721 matches
-
(n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. , nepoată a lui Grigore Alexandrescu , a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
1970 —primul program de acțiune afirmativă. El a susținut și după ce a fost adoptat în 1972 de ambele camere ale Congresului și a trecut la etapa de ratificare de către state. Nixon susținuse amendamentul în campania sa din 1968, deși mișcările feministe l-au criticat pentru că a făcut prea puține pentru a-l promova pe el sau pe cauza lui după ce a fost ales. Cu toate acestea, el a numit mai multe femei în funcții de administrare decât numise Lyndon Johnson. După
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
End din Londra , unde a învățat la Jews' Free School din Spitalfelds. unde a predat ulterior. În continuare a urmat studii de ștințe umane, literatură engleză și franceză la Universitatea din Londra. În anul 1903 s-a căsătorit cu activista feministă și scriitoarea Edith Ayrton, fiica profesorului de fizică aplicată,inginerul William Ayrton. Perechea a avut doi băieți și o fiică. Multe din romanele sale au descris cu umor și pasiune viața imigranților evrei așkenazi veniți la Londra din estul Europei
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
Agață Siniarska și care are le baza un proces de cercetare intens</b>.</spân></spân></p> Procesul artistic de la Mothers of Steel s-a concentrat asupra identității naționale și de gen, asupra afectelor (cu accent pe plâns, ca o acțiune feministă și politica) și a unor teme că: <spân style="color: #212121;">memorie , istorie, autoritate, paradigme futuriste. Proiectul pune în discuție mecanismele socio-culturale legate de performarea privată/publică a emoțiilor. </spân></spân></spân></p> Mothers of Steel proiecteză imaginativ asupra viitorului
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
matriarhatului, pentru ca în epoca bronzului să fie înlocuit cu patriarhatul. Există două interpretări complet diferite ale matriarhatului: cea dintâi și cea mai comună, matriarhatul este definit ca un sistem social în cadrul căruia femeile domină bărbații, dar o serie de istorici feminiști argumentează că matriarhatul definit ca ‚oglindă a patriarhatului‘ nu ar fi existat niciodată, deși acceptă că matrirahatul reprezenta sistemul social normativ al vechii Europe (7000-3500 î.d.Hr.); în locul matriarhatului văzut ca o contraparte a patriarhatului opresiv, ei investesc matriarhatul
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
reprezenta sistemul social normativ al vechii Europe (7000-3500 î.d.Hr.); în locul matriarhatului văzut ca o contraparte a patriarhatului opresiv, ei investesc matriarhatul cu calități ce îl transformă într-o construcție ideologică definită prin armonie, uniune relațională și mutualitate. Explicațiile feministe, multe motivate ideologic, asupra modului în care patriarhatul a ajuns să înlocuiască matriarhatul în vechea Europă și Orientul Apropiat, sunt numeroase, dar certitudini asupra motivelor dispariției matriarhatului, nu există. Dovezile arheologice sugerează însă că, a funcționat un mod mai armonios
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
Religiile patriarhale credeau că asemenea zei, mai apropiați unei culturi militare, îi vor favoriza pe credincioșii lor în lupta pentru dominație teritorială. Ascensiunea religiilor patriarhale a restricționat rolul femeilor la ceea ce deservea mai bine o societate patriarhală. O serie de feministe contemporane, revizuind conceptul străvechi de matriarhat, îl înțeleg atât ca sistem social cât și ca purtător al religiei care celebrează relația umanității cu lumea naturală, lansând ipoteza că povestea Edenului și a ‚Epocii de Aur‘ din mitologia greacă descriau de
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
într-o lume devastată ecologic, argumentând că patriarhatul, ca sistem de dominație a legitimat exploatarea naturii de către om (Merchant, 1980). Aceste reconstrucții idilice pot fi privite cu oarecare scepticism, din moment ce nu se bazează pe suficiente dovezi istorice sau arheologice, dar, feministele argumentează că aceste reconstrucții mitologice ale erei pre-patriarhale în care femeile erau prețuite și onorate, au darul de a energiza lupta femeilor contemporane contra patriarhatului. De aceea, la nivel teologic, feminiștele creștine rețin cu precădere imaginile femeiești din scripturile ebarice
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
darul de a energiza lupta femeilor contemporane contra patriarhatului. De aceea, la nivel teologic, feminiștele creștine rețin cu precădere imaginile femeiești din scripturile ebarice sau creștine, unele sugerând că, poate, aceste imagini își au originea în religiile străvechi închinate Zeiței. Feministele post-creștini merg chiar mai departe, revigorând ceea ce Carolyne Merchant numea ‚vechea religie‘, un tip de religie naturală sau panteism care pune accentul pe conexiunea dintre umanitate și natură (Merchant, 1980). Anca Jugaru în "Lexicon Feminist", Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir, 2002
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
Teoria politică feministă este o arie nouă în aria feministă apărută la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 care susține că statul, politicile și instituțiile au un impact asupra relațiilor de gen. În perspectiva clasică, teoriile politice s-au concentrat asupra aspectelor
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
Teoria politică feministă este o arie nouă în aria feministă apărută la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 care susține că statul, politicile și instituțiile au un impact asupra relațiilor de gen. În perspectiva clasică, teoriile politice s-au concentrat asupra aspectelor normative ale guvernării și statului. Politica reprezintă
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
și practica guvernării iar teoria politică este studiul acestora. A guverna „politic” (fără recurgere la violență), înseamnă a guverna prin intermediul instituțiilor și aranjamentelor publice. O astfel de înțelegere a guvernării este specifică pentru regimurile democratice. În regimurile autoritare nici politicile feministe nu au cadre de desfășurare. Teoria politică poate îmbrăca două aspecte: Politica a fost în mare măsură un domeniu-monopol masculin (o afacere masculină) la care femeile nici nu au participat și nici nu au constituit politici (nu au determinat agenda
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
și ale feminismului. Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade: Ceea ce este personal este politic a produs mutații semnificative care au condus spre conturarea unui nou domeniu, cel al teoriei politice feministe. De altfel, începuturile acestui domeniu sunt mult mai timpurii. Feminismul a fost o trăsătură constantă a gândirii moderne. La sfârșitul secolului XVIII, Mary Wollstonecraft oferă un început substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
a fost o trăsătură constantă a gândirii moderne. La sfârșitul secolului XVIII, Mary Wollstonecraft oferă un început substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni feminiști ai politicului. Teoria politică feministă s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministă, argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, adesea fiind chiar teoriile însele avangarda acestor revendicări. Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la vot, la proprietate
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
a gândirii moderne. La sfârșitul secolului XVIII, Mary Wollstonecraft oferă un început substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni feminiști ai politicului. Teoria politică feministă s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministă, argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, adesea fiind chiar teoriile însele avangarda acestor revendicări. Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la vot, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
XVIII, Mary Wollstonecraft oferă un început substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni feminiști ai politicului. Teoria politică feministă s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministă, argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, adesea fiind chiar teoriile însele avangarda acestor revendicări. Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la vot, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șanse în angajare și în
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni feminiști ai politicului. Teoria politică feministă s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministă, argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, adesea fiind chiar teoriile însele avangarda acestor revendicări. Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la vot, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șanse în angajare și în acces la protecție socială. Politologii canonici au ignorat în genere aceste mișcări, iar istoricii nu le-au
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
acces la protecție socială. Politologii canonici au ignorat în genere aceste mișcări, iar istoricii nu le-au consemnat. De aceea drepturile pe care le-au câștigat femeile trec drept „achiziții naturale” ale evoluției democrației și nu drept rezultat al mișcărilor feministe. Campanii pentru schimbări sociale și politice: intrarea femeilor în Parlament, Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale pentru muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. Organizații și schimbări informale
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
partidelor. Organizații și schimbări informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de sprijin, edituri, producție de film, cluburi (Frazer, 1998), crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III). Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomie, patriarhat-parteneriat, public-privat, grijă-dreptate, producție și reproducere. Teoriile politice feministe au avut și au ca
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomie, patriarhat-parteneriat, public-privat, grijă-dreptate, producție și reproducere. Teoriile politice feministe au avut și au ca scop înțelegerea rădăcinilor ideologice ale relațiilor de gen precum și a faptului că legislativul și executivul nu produc politici care influențează direct viața oamenilor, omițând de pe agenda politică problemele cu care se confruntă de obicei femeile
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
direct viața oamenilor, omițând de pe agenda politică problemele cu care se confruntă de obicei femeile (creșterea copiilor, munca domestică, dubla zi de muncă, inegalitatea de șanse, exploatarea sexuală, violența în familie, discriminări de gen în profesii și politică). Teoria politică feministă cercetează empiric și modelează legăturile între guvernarea la nivel de stat (legi, politici), relații și instituții sociale, felul cum ea afectează viața de acasă, de pe stradă, ce înțelesuri politice au cultura populară și practicile cotidiene. În teoriile politice clasice, societatea
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
Contractul social se face ca un contract între „capi de familie”, între „cetățeni” . Înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexual“ prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Pateman) Încă de la începuturile sale, teoria feministă a argumentat în favoarea ideei că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritate (vezi de Beauvoir și G. Rubin). Tradițional, rolul femeii a fost conceput ca pasiv din punct de vedere politic. Categoriile de feminitateși masculinitate au
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe sunt supuse atât criticilor extene cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe sunt supuse atât criticilor extene cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile și pozițiile publice cu grad mare de răspundere
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe sunt supuse atât criticilor extene cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile și pozițiile publice cu grad mare de răspundere sunt considerate poveri, nu privilegii, dar, după cum remarcă Frazer (1998), este bizară o asemenea replică
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]