714 matches
-
brazii; bunătate; cadou; cal; camaradenie; la cap; captiv; capturat; carte; căsătorit; ceva; ciot; coase; completa; condamna; conecta; conectare; constrînge; contopi; corupție; a cuprinde; cuvinte; DNA; departe; a desface; desfăcut; destin; destine; destinele; doi; dragostea; dreptate; a dresa; a elida; exilare; ferecă; fidel; a finisa; fire; foi; forma; forță; fredona; fundiță; o funie; fura; a fura libertatea; fusta; genunchi; greșit; hoții; idee; ideologii; imobilizat; un inel; inima mea; inimă; interzice; a interzice; iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu seamănă una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nu poți face marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui Răpciuni (Cad copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei, luna Andrea, Indrea, Undrea sau Neios, luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la Paști întreabă Faraon, mai-marele dracilor, ori de sînt ouă roșii. Faraon să fie ferecat în lanțuri, și el ar scăpa din ele dacă i s-ar da un răspuns negativ. Răspunzîndu-i-se însă că în acel an sînt mai multe ouă roșii decît în anul trecut, lanțurile lui s-ar îngroșa din nou. în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cătunul Ghilea, care existau încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o movilă înaltă, într-un loc anume, o fost tare demult un beci cu porți mari, care se zice că era ferecat să rămână închis pe veci. Acel loc era străjuit de doi fagi urieși, cum nu se mai văzuseră până atunci. Pe aceștia mână de om nu i-a putut doborî la pământ niciodată. Se vede că și ei erau ferecați
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ferecat să rămână închis pe veci. Acel loc era străjuit de doi fagi urieși, cum nu se mai văzuseră până atunci. Pe aceștia mână de om nu i-a putut doborî la pământ niciodată. Se vede că și ei erau ferecați! Acele porți, spune povestea, erau cu o lacată, și ea fermecată, care se deschidea singură doar în noaptea de Înviere. Numai atunci ieșeau de acolo urieșii, cu o turmă de oi, cu care porneau la vale pe Pârâul Negru, până la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
porțile s-au deschis. Atunci au văzut pe urieși și au fost orbiți de o lumină galbenă drept în față. Multă lume a crezut că acolo era comoara urieșilor și au vrut s-o fure, numai că porțile au rămas ferecate pe vecie. Unii zic că într-un an încă cineva a văzut doi urieși: un bărbat și o femeie. Dar cine știe dacă o fost adevărat? Dreptu-i că numai numele locului a rămas, de-i zice Grota Urieșilor”. 19. Pădurea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
te numesc, pentru că mi-ai dat/ viață,/ pentru că tentaculele luminii tale mi s-au strecurat/ în falange/ m-au atras în adâncul unui vârtej de patimi,/ de păcate,/ de miracole,/ de mântuiri./ Miraj/ sau partitură a diavolului/ neprihănire a lanțului/ ferecat la încheietura-mi/ înzidind dimineți lacustre" etc. Cel care îi cade în mreje, călăul (portretizat în ciclul intitulat chiar călăul neființei), nu apare la rândul lui atât ca un sinistru mesager mereu amânat al morții, cât ca un straniu celebrator
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a fost operat flash-back-ul. Ceea ce ne permite să descoperim implicațiile bifurcației asupra relațiilor dintre personaje. Ne aflăm în grădina unei biserici, la o înmormîntare. Fumătoarea e tot cu directorul de școală și, prizonieră a propriilor gînduri și amintiri, s-a ferecat într-o singurătate toropitoare. Apoi apare un panou pe care scrie "Sau..." În aceeași zi, în aceeași grădină, istoria e cu totul alta. Directorul de școală trăiește singur și, pentru că soția l-a părăsit, e și mai dezabuzat, și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact închipuirii: cu cele două rânduri de ferestre înguste și opace, cu turnurile laterale, cu ușile inexpugnabile de stejar ferecat în ținte, cu mușchiul ruginiu, crescut între blocurile de piatră". Aici urmează eroul să petreacă trei zile în cvasi-solitudine, studiind în liniște cărțile și manuscrisele (avocatul cel lipsit de umor nu-i poate ține de urât, fiindcă urgențe juridice îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale lumii antice se întrebau:secrete ale atlanților supravețuitori dezastrului Atlantidei sau misterele faraonilor Keops și Kefren. Dacă pietrele din Gaza ar avea potența de-a vorbi, s-au elucida multe dintre secretele faraonilor Egiptului antic. Sfinxul din Gizeh era ferecat de o grandioasă ușă de aramă, după care se ascundeau misterele unei lumi milenare. Labirintele încâlcite ce se învârt în cerc, dau un aspect sumbru interiorului, drumul până la marea piramidă fiind presărat de zeci de capcane, care mai de care
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
e pe măsura mea -spunea Seth. Nu vrei să încerci și tu slăvite Osiris? Îl îndemna Seth când se apropiase, împingându-l pe Osiris în sarcofag, închizând surprizător de repede capacul. Porunci pe dată ca sarcofagul să fie plombat și ferecat cu lanțuri și lacăte, după care fu aruncat în apele tulburi ale marelui Nil. Proorocirea se împlinise. Apele liniștite ale Nilului, duceau în aval sarcofagul, iar când acesta ajunse la Byblos, din lemn ieșeau crengi verzi cu frunze de copac
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
raclei În lumea cerurilor - ele-albesc Și nu mai pătrund raze aurite Prin vechiu oblon - ci raze de argint Și pe pământ ajung țăndări duioase Din cântecul frumos - dar numai țăndări... Ici în sicriu, sub cel capac albastru Și țintuit și ferecat cu stele, Noi viermuim în masse în cadavrul Cel negru de vechime și uscat Al vechiului pământ care ne naște - Certîndu-ne-ntre noi, ființi ciudate, Grețoase în deșărtăciunea lor. Este un ce măreț în firea noastră, Dar acel ceva nu din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
frumuseți. Căci pentru care altă minune de cât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpenind, În vorbe peritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pîn-nu s-o stinge umbra iar dulce-n întunerec? Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din ori și ce durere îți face o podoabă, Și când răsai nainte-mi ca marmura de clară Iar ochii tăi cei mândri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toate subterfugiile numai să nu se privească în față, „se joacă cu adevărul”, întunecă comoara sa și o acoperă cu măști pentru a fi „acceptat din punct de vedere social”. Nici chiar vigoarea profeției iertării nu îi mai dezleagă inima, ferecată în satisfacere și autosuficiență. În definitiv, nu are speranță și nu așteaptă iertarea deoarece nu se simte în păcat. Capitolul IX Mai mult decât iertată trebuie vindecată Ar fi o distorsiune să conchidem că pentru cel corupt există doar calea
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate cuvinte croate, și astfel se ajunge ca „familiile“ semantice ale cuvintelor istroromâne să fie formate adesea dintr-un cuvânt românesc și mai multe cuvinte croate: alături de verbul farecâ „a fereca“ (< lat. fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt „motivate“ prin faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea cuvintelor croate în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a tale frumuseți: Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec...” M. Eminescu, 1886 INTRODUCERE Gândirea istorică tradițională împarte cuvintele românești, ca origine, în latine și nelatine, prezentându-le pe primele ca o continuitate nemijlocită a latinei, iar pe celelalte ca împrumuturi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ne vom strecura pe la colțurile ochilor pentru a hrăni viețile lăsate în urmă cu lacrimi de fericire 26 aprilie 2011 Rugăminte sărută-mi sufletul în el se zvârcolesc dureri nespuse nu vor fi așternute pe hârtie trebuie să rămână acolo ferecate în mine pentru totdeauna la diferite intervale de timp în contrapartidă răsar puseuri de fericire dintre dureri seamănă cu florile ne tăvălim prin lumea fără margini le culegem și cântăm pe două voci despre dragoste zvâcnetul tâmplelor imploră apropierea buzelor
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
răspunseră băieții. Apoi, prea sfinția sa are alte treburi, îl mai năcăjîți și voi cu prostiile voastre lumești! se mânie cuviosul călugăr Pahomie. Părintele Ioan ne așteaptă! strigă mâniat bătrânul. Atunci, călugărul deschise drugul cel mare, din lemn de stejar, cu care ferecase porțile lăcașului, poftind drumeții în curtea mănăstirii. Tihna îmbietoare a mănăstirii îi fermecă pe musafirii mănăstirii. Cei trei se repeziră la icoanele lăcașului, mai ales închinându-se la icoana Sf. Gheorghe, cel care scăpa omenirea de prigoana balaurului cu șapte
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ne, he, he! Cine sunteți și ce căutați, necheză cu furie calul înaripat. Noi suntem trei creștini, care încearcă s-o găsească pe Baba Iarna! Apăi, multă cale-i până la Peștera Uitării! Dar n-o veți vedea, căci peștera este ferecată. Ne or ajuta Sfântul Gheorghe și bunul Dumnezeu! se rugă Vasilică. Unde mai pui, că și Sfarmă Piatră și Crăiasa ne-au promis ajutor, rosti, cu însuflețire, Ionică. Sfarmă Piatră și Crăiasa v-au promis ajutor? Atunci se cade să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu mică le-a fost mirarea, când tatăl lor îi luă la rost: De ce ați dat drumul fiarei din peșteră? Tată, dar e o biată bătrână. Ce putere poate să aibă? Pe această ființă a Gerului și a Întunericului, am ferecat-o în Peștera Uitării, rosti, cu semeție, bătrânul părinte. M-am întors și voi rămâne veșnic! hohoti Baba Iarna. Mi-ai jurat credință veșnică, murmură fostul haiduc. Doar cât vei trăi, răspunse Baba Iarna și-l prefăcu pe moșneag într-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dor după el, îl întrezărea pretutindeni fără să-l întâlnească, ai știut că sunt el încă de când m-ai văzut în parc abandonându-mi desenele, voiai ca eu să fiu Andrzej și fără ca măcar să mă cunoști mi-ai deschis ușa ferecată de douăzeci și unu de ani a acestui atelier, a-l avea din nou pe Andrzej e incredibil, retrăiești totul a doua oară și poate fi așa cum îți dorești tu, ignori însă cu o derutantă candoare feminină cealaltă trădare pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Doppy.) Am fost și sunt fericită pentru că Dinu a fost impresionat de această eșuare și În același timp de victoria imensă obținută la public. Jurnalul lui M. Într-un hol ca un cazac călare. Nu vreau să descalec și mă ferec În cuirasa orgoliului; brusc, Însă emoția intelectuală mă face să privesc cu reculegere busturile din holul Facultății. Mă simt timorat ca de o mare favoare ce mi s-a făcut, favoare căreia nu știu de voi putea vreodată să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
McDonald’s, procedară întocmai. Acum, toate căile de acces pe Strada 125 erau blocate. - Toată lumea, strigă ea din nou. Puneți-vă la adăpost! Acum! - Pe dracu’! - Hei! Privi în dreapta ei și zări patru băieți de cartier rezemați de un gard ferecat cu lanțuri, care priveau cu dezinteres la arma austriacă, la mașina fabricată în Detroit și la polițista roșcată care se afla în posesia amândurora. Majoritatea celor de pe stradă era acum la adăpost, dar acești patru adolescenți se încăpățânaseră să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]