721 matches
-
insulă, departe de sunetul celularului și de forfota metropolei dobîndește, pentru emigrantul de origine germană venit din estul Europei, conotații cinice. }ara în care a trăit înainte de venirea sa în Occident era o insulă în sine (cazul României cu granițele ferecate din vremea lui Nicolae Ceaușescu este cel mai la îndemînă), apoi statutul său de minoritar îl făcea să ducă, în raport cu majoritatea populației, o existență insulară. Din păcate, nici după stabilirea în țara de adopție lucrurile nu au luat o altă
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
o declarație de dragoste citadină, făcută cu tandrețe, realism, umor și... antipatetism. Porțile jurnalistei Delia Sescu Barbu sunt porți din Cetate, nu de Cetate: nu toate apără, nu toate te îndeamnă să intri pe ele. Unele sunt închise, dar nu ferecate; altele deschise, sunt păzite de osteneala unui om necăjit, adăpostindu-l, ori sprijinite de vreo bicicletă uitată. Două porți gemene, cvasiidentice, șochează chiar prin... diferența dintre ele: una tânără, întreținută de atenția oamenilor cărora le veghează trecerea, cealaltă îmbătrânită de
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
piatră pe locul unei troițe de lemn, biserica de colț, cu o navă (naos) de 35 mp, era nu doar un loc de rugăciune, ci și o „ascunzătoare“ a diplomelor de proprietate, precum și a altor bunuri de valoare, care se ferecau în turnul fortificat. Biserica de colț, în care se conservă picturi de la 1692, a fost în întregime restaurată, iar în imediata vecinătate s-a înființat un schit de călugări. O. NICA Apele tămăduitoare de la Ocna Sibiului l Foste saline, actuale
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
afectiv, cu turnură caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
Ficuța Cristescu, Doru Vladu și mulți, mulți alții. Încă din primii ani, «Timișul“ a participat la prestigioase festivaluri și turnee în străinătate, în Ungaria, Franța, Italia, Elveția, Grecia, Turcia, Olanda, Irak, până în deceniul opt, când porțile spre lume au fost ferecate de regimul comunist. În luna martie a anului 1990, «Timișul» este invitat de conducerea televiziunii RAI 1 din Italia și cucerește premiul I la festivalul Europa, Europa. În vara aceluiași an, are loc inaugurarea Festivalului Inimilor la Timișoara, primul festival
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
Marin Mălaicu-Hondrari Roman despre memorie și importanța ei în definirea identitară a fiecăruia, Încăperi ferecate cuprinde istoria unei familii burgheze catalane de-a lungul a trei generatii. Când se întoarce de la Chicago, unde este istoric de artă, în Barcelona natală, Violeta Lax se află în căutarea unor adevăruri despre sine și familia sa. Prin intermediul tablourilor
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
Lacătul cămășii de zale În perioada interbelică, vizavi de Pomul de fier se afla, pe cealaltă parte a străzii, un atelier de lăcătușerie. Calfele care lucrau aici spuneau că toți ucenicii de lăcătuși din împrejurimi încercaseră să deschidă lacătul care fereca banda din fier de perete și cu care erau tachinați ucenicii neinstruiți. Un lacăt mare, pătrat, care nu se putea deschide nicicum pentru că de fapt... nu era lacăt. Doar o imitație făcută dintr-o singură bucată, la fel ca butucul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
revigora gândurile romanticilor polonezi, gândind patria. „Patria - când gândesc - pe mine mă exprim/ și mă-nrădăcinez”. Autorului poemului Cântul despre drumul ascuns nu-i este indiferent trecutul și spațiul din care se trage ca individ și nici limba care ne ferecă și ne farmecă pentru a rămâne în misterul unui gând. Patria este pentru poet, în primul rând, sunetul coasei în lanul de grâu. Și ce mesaj de curaj degajă acest poem al său: „Libertatea necontenit trebuie dobândită,/ Nu poate fi
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
dar fără tresărire de viață. Ce este uimitor e că toate solemnitățile vin din partea unei naturi feminine care, în loc să calce pe treapta evocării sentimentale, alege sunetul mat al laudelor postume. La Zoe Dumitrescu-Bușulenga simțirea ia forma conceptului, iar emoția e ferecată într-un lexic profesoral, de rigidă alură memorialistică. Parcă obișnuința didactică i-a uscat seva, iar morga de catedră i-a sleit spontaneitatea. Și astfel intuiești că, pentru viitoarea maică Benedicta, canonul academic nu a fost zorzon de paradă, ci
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
batjocurile și chinurile pe care le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise. În locul unghiilor de fier, întreg trupul lor era sfâșiat cu ajutorul unor scoici ascuțite, cu atâta cruzime până când omul își dădea sufletul. Femeile erau ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul în jos și înălțate astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea mai neomenească, mai crudă și mai lipsită de rușine dintre toate priveliștile. Alții își găseau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
am citit-o, mi-a mers la inima cum se spune, și am tradus-o dintr-un impuls spontan. Pe o stradă din Budapesta//vară se topea/printre degetele noastre/ prelungindu-le/în cuvinte nerostite/trecătorii,încolo, încoace, mergând, își ferecau gândurile/ca pe niște bunuri secrete/ un biciclist,apăru insolit/pe strada gâtuită de căldura/am tresărit/ purta o cămașa în carouri,negre, albe/cum aveai și tu/ când erai pe pământ//lumina se rotea sub pedale/ /speram să fii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de ieri Devin tot mai mici Până dispar într-un punct... Repetiție Zilele copie nopțile In oglinda Iatacului cu tapet și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez Peste lanurile vecerniei Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică ceață-arcuită Bronzată în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
alintați-o voi scrieți-i voi ode în rime alese mie lăsați-mi acest poem cât un fir de nisip ce-n furtună-și caută scoica acest poem scris cu cele șapte vieți mistuite până la jar cu cele șapte morți ferecate sub umărul stâng ca un solo de trompetă sfâșiind noaptea acest poem ademenind ca un abur de pâine pustiu despre văzute și nevăzute târziu cânt și eu ca un greiere într-o casă pustie ei nu aud ei sapă cărări
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
ne-ospătam din câte-un hoit fierbinte. În beznă nopții ne visăm strigoi, dar numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfuleca morminte. TĂCEM DIN GURĂ Din tot, ne-a mai rămas aieve, acest zid grav, aceste dreve. Crunt ferecați în piatră dura cu pumnii strânși, tăcem din gură. Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
morminte. TĂCEM DIN GURĂ Din tot, ne-a mai rămas aieve, acest zid grav, aceste dreve. Crunt ferecați în piatră dura cu pumnii strânși, tăcem din gură. Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pământul său mic boreal sora mea seamănă o amiază cu tine: pictează pe câmpuri, vangoghian, mari adevăruri și incantația; apoi barizul muiat într-o mână de stele, pe umerii ei, o fac să fie un warrior sarmat petrecut în legendă ferecat în zale podul vin până la pod: ești mereu acolo, te sprijini ca nimeni de transcendent îmi aduci și azi autograful: esența dimineții de aur din colecția regală de manuscrise văzduhuri se schimbă 'ntre ele; zile și nopți s-au alchimiat
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
ard prezentul. Ani îmbătrâniți în vălmășagul din suflet cad pradă regretelor tardive, purtând lacrimi pe ochii ploilor de toamnă. Biet om, trecător prin timp trădat de propriul orgoliu, neatins cu Iubire, risipind comori, efemer în eternitate. De-aș putea, aș fereca ușa trecutului, si mi-aș rezervă clipe statornice în grădina Edenului.
Omul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83308_a_84633]
-
-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dau îndărăt. Cum? Ajung și acolo, nu vă temeți, ba chiar, într-un fel, tocmai despre asta vorbesc. Dar îngăduiți-mi mai întâi să vă arăt cum portăreasa mea, care se ruinase tot cumpărând la crucifixe din lemn de stejar ferecat cu argint, spre a-și savura și mai bine emoția, o lună mai târziu s-a apucat să trăiască cu un fante cu voce frumoasă. O stâlcea în bătăi, ea țipa ca din gură de șarpe, apoi tipul deschidea fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
a cuprins gândurile, declinul sufletesc în care mă aflu de ceva timp, ei bine, toate acestea își au izvorul într-un trecut căruia nu-i mai deschisesem ușa de foarte mulți ani. Nu i-am negat existența, doar l-am ferecat o perioadă destul de lungă, undeva în adâncul meu, într-o încercare oarecum disperată, dar în final, inutilă, de a tempera durerea unei iubiri zbuciumate... Dar atât de frumoase, dincolo de tiparele unei lumi nepregătite să accepte un Ceva diferit. Cred că
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
hohotele groase de râs care izbucneau pretutindeni; larma dihorilor prin vizuini hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate cuvinte croate, și astfel se ajunge ca „familiile“ semantice ale cuvintelor istroromâne să fie formate adesea dintr-un cuvânt românesc și mai multe cuvinte croate: alături de verbul farecâ „a fereca“ (< lat. fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt „motivate“ prin faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea cuvintelor croate în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
asta mereu și mereu, fără zăbavă, în fiecare clipă a veșniciei. Patrafirul țesut cu fir de aur al popii ardea molcom ca jarul în soarele purpuriu, transparent, fără raze, al dimineții. Marele evangheliar cu scoarțe de piele întărită ca fierul, ferecate-n argint înnegrit era ținut de patru copii, deschis la fila în care fugarii din Eghipet, cu Moisi-n frunte, trec Marea Roșie între zidurile de apă. Popa ceti buchiile negre și roșii, psalmodnnd și cădelnițând, apoi făcu semn țăranilor să-l
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înălțime. La atâta se reducea cabina: o scândură care se bălăngănea lovindu-se de pereți, prin crăpăturile căreia vedeam golurile de dedesubt. Pereții erau zgrunțuroși și înnegriți de păcură, iar ușile de fier ce se-nșirau una deasupra alteia erau ferecate cu mecanisme ciudate. Degeaba încercam să le-mping când treceam prin dreptul lor, iar șirul le era cu adevărat nesfârșit. Și deodată, când vertijul balansărilor, al golului și-al lovirii de pereți părea că-mi dislocă stomacul pentru totdeauna, ajungeam
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
era-mpodobit cu flori de salcâm, din care fetele rupeau! ciorchini și-i mâncau cu lăcomie, iar toamnele cu frunze uscate, în care și mătasea omizilor devenise fărâmicioasă. Ultimului îi dăduseră drumul pe Sabar toamna târziu, când apa-ncepea să: fie ferecată-ntre maluri de gheață și când un suflu fioros stingea, ca apoi să le reaprindă, stelele de pe cer. În mireasma de țuică și busuioc a bordeiului, fetițele frământaseră lutul în albiuța de lemn în care Maria dormise înfășată cât fusese
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]