2,209 matches
-
zi, nu e deloc un semn hotărâtor că viața creștină autentică ar fi prezentă în noi. Sf. Teofan Zăvorâtul - Dacă în lume este mai întâi viața și apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea și apoi viața. Fericitul Augustin - Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el își poate găsi liniștea și fericirea. Fericitul Augustin - Smerenia covârșește păcatele noastre și ne ridică, iar mândria ne apasă sufletele spre pământ și ne coboară. Sf. Ioan Gură de
CITATE MEMORABILE (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352479_a_353808]
-
Zăvorâtul - Dacă în lume este mai întâi viața și apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea și apoi viața. Fericitul Augustin - Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el își poate găsi liniștea și fericirea. Fericitul Augustin - Smerenia covârșește păcatele noastre și ne ridică, iar mândria ne apasă sufletele spre pământ și ne coboară. Sf. Ioan Gură de Aur - Calea lui Hristos este crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin
CITATE MEMORABILE (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352479_a_353808]
-
Sinceritatea e de sticlă, discreția, de diamant.Andre Malraux - Rugăciunea este mijlocul prin care se revarsă în sufletul nostru lumina.Vladimir Lossky - Când un om bun nu primește obiceiurile celor răi, chiar dacă ar trăi împreună cu ei, nu este nici un pericol. Fericitul Augustin - Trebuie să citim Biblia așa cum un tanar citește scrisoarea de la iubita lui, bucurându-se la gândul că aceasta este scrisă pentru el. S. Kierkegaard - Daca trupul este alcătuit din ceea ce mănâncă, omul devine ceea ce crede. Alexandru Ulea - Unde se
CITATE MEMORABILE (18) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352490_a_353819]
-
vrut să-l văd odată suparandu-se, dar nu l-am văzut, cu toate că acum stăpânește multă trândăvie și multă neascultare. Cine-si înfrâna atât de mult ochiul că cel intru sfinți părintele nostru Gheorghe? Cine a pus ușa auzului, ca fericitul? Cine și-a legat limba că părintele nostru? Care rază de soare a luminat atâta pământul pe cat a luminat inimile noastre ale tuturora părintele nostru? Referință Bibliografica: Citate memorabile (18) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1025, Anul
CITATE MEMORABILE (18) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352490_a_353819]
-
Anonim - Nu locul îl mântuiește pe om, ci voința lui. Adam a căzut din Rai, în timp ce Lot s-a mântuit chiar în Sodoma. Sf. Efrem Sirul - Suferiți de pe urma unui om rău? Iertați-l, ca să nu fie astfel doi oameni răi. Fericitul Augustin - Liniștea este începutul curățirii sufletului. Sf.Vasile cel Mare - Sărăcia sau bogăția nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge și sărăcia și bogăția. Sfântul Ioan Gură de Aur - Așa cum rădăcina tuturor relelor e mândria, tot așa, pricina tuturor
CITATE MEMORABILE (20) de ION UNTARU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352517_a_353846]
-
mă jur pe Domnul, deasupra capului lui așezată o porumbița plină de funingine, ca și cum ar fi ieșit din cuptor, jumulita și urât mirositoare. Atunci am cunoscut că porumbița inegrita și rău mirositoare, care mi s-a arătat, înfățișa credință lui. Fericitul lui suflet ne povestea acestea cu jurământ, cu multe lacrimi și suspine. CAPITOLUL 107 LEUL ȘI AVVA GHERASIM Cam o milă de la sfanțul riu Iordan se află lavra numită a sfanțului avva Gherasim. Când am ajuns în această lavra, părinții
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
vrut să-l văd odată suparandu-se, dar nu l-am văzut, cu toate că acum stăpânește multă trândăvie și multă neascultare. Cine-si înfrâna atât de mult ochiul că cel intru sfinți părintele nostru Gheorghe? Cine a pus ușa auzului, ca fericitul? Cine și-a legat limba că părintele nostru? Care rază de soare a luminat atâta pământul pe cat a luminat inimile noastre ale tuturora părintele nostru? http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (35) / Ion
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
schimb am cunoscut arii culturale și religioase care mi-ar fi rămas, poate, îndepărtate. Ceea ce am practicat dinainte a fost lucrul în echipă și o vocație a relatței care, cred, m-au ajutat în mod deosebit. În rest, așa cum spunea Fericitul Augustin, ordinea lumii, ca și a destinului individual, aș completa, nu poate fi apreciată decât la sfârșit. S.G. Acestea fiind zise, acum, în încheierea acestui dialog de suflet, doresc să adresez calde mulțumiri pentru amabilitate și să vă doresc mult
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
care transferă în Apus duhul monastic, ascetic și mistic al Sfinților Antonie cel Mare și Pahomie; Sfântul Ioan Casian din secolele IV - V devine slujitor și mare personalitate duhovnicească a Creștinismului răsăritean în Apus; Apoi Sfântului Ambrozie al Milanului și Fericitul Ieronim din aceleași veacuri creștine precum și Sfinții Chiril și Metodiu - frații greci din Thessalonic ce au ajuns luminători ai slavilor din Centrul Europei, care întregesc această alcătuire spirituală și civilizatoare. Nu putem ignora faptul că Răsăritul, pe parcursul istoriei bimilenare, a
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
Europei occidentale și occidentalizate stă în percepția greșită despre Dumnezeu pe care i-au pus-o la dispoziție filozofii și teologii apuseni. În mod paralel, însă, și concepția despre societate, atât prin organizarea ei feudală și discriminatorie, fundamentată pe învățătura Fericitului Augustin cu privire la predestinație, cât și prin sistemele social - politice ulterioare s-a deosebit radical de cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
așteptări). Deci, primul Papă care deși neeuropean va combate în continuare lagărul moscovit și ideologiile ce degradează și umilesc omul. ►primul papă ce și-a luat numele de Francisc, devenind astfel Papă Francisc I, ca pentru un “momento mori”-ul Fericitului Francisc de Assisi (+1226), care a pus bazele Ordinului Franciscan și al lui Francisc Xavier (+1552), care a fost alături de sfanțul Ignatius de Loyola (+1556), întemeietorul organizației religioase "Societatea lui Isus", comunitate din care actualul Papă face parte nu numai
UN PAPA FERICIT! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350568_a_351897]
-
devină hristofori (purtători de Hristos), potrivit făgăduinței lui Hristos: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi, și vom veni la el și vom face locaș la el“ (Ioan 14, 23). În acest sens, Fericitul Augustin spune că Domnul „nu S-a depărtat de cer când S-a pogorât pentru a veni la noi; nu S-a depărtat de noi când S-a înălțat pentru a reveni în cer. Era deja acolo sus, fiind aici
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
psalmi. Acești psalmi sunt: 1-40, 50-71, 85, 90, 92- 103; 107-109; 132; 137-144. Rabinii atribuiau lui David întreaga Psaltire. Punctul lor de vedere a fost împărtașit și de către unii Sfinți Părinți și scriitori bisericești precum: Sfântul Ioan Hrisostom, Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin, Teodoret de Cir. O lectură atentă a Cărții Psalmilor ne va ajuta să ne dăm seama ca într-adevăr este vorba de mai mulți autori. Spre aceeași constatare ne conduc și titlurile psalmilor, care indică pe lângă David și numele
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Cartea a IV-a: (ps. 90-106), cu doxologia: "Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac și până în veac, tot poporul să zică: Amin. Amin". Cartea a V-a: (ps. 107-150), fără doxologie. Această împărțire aparține vechilor evrei după cum mărturisește Fericitul Ieronim, atunci când scrie: "In quique volumina Psalterium apud Hebraeos divisum est". Ea ne sugerează și o cronologie aproximativă a psalmilor. În acest fel se crede că psalmii din prima carte, ce aparțin lui David, au fost colectionați chiar de către el
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
fost introdusă în occident în vremea Sfântului Ambrozie, atunci când poporul din Milan veghea în biserică pentru a împiedica ocuparea ei de către arieni. Sfântul Ambrozie se afla în mijlocul poporului și-1 încuraja, dispunând să se cânte psalmi la cele două strane. Fericitul Augustin atesta de asemenea locul însemnat pe care îl deținea cântarea psalmilor în cultul public. Este cert, prin urmare, că psalmii au îmbracat întreg cultul, Biserica folosindu-i nu ca pe ceva împrumutat ci ca pe un bun propriu. În afară de
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
să fugiți și cu nobil instinct și proletară mânie steagul gri al indiferenței cu fală arborați-l! Vouă, celor care nu mă citiți cu nedisimulată tristețe vă spun: nu veți cunoaște nicicând înălțarea din Clarviziunea obscură nici drumurile celeste Spre Fericitul Nicăieri unde chiar șiruind cuvintele pot să tac ore în șir vinovat ca o fereastră înfiptă în ziduri și nici Corabia, la care zi de zi am lucrat ca la o mare construcție căreia rând pe rând i-am probat
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
de bun, Adu-mi-l iar, de sărbători, pe tata - Pleca pe vremea asta după brad - Departe, hăt, în Orlea lui natală - Pe Dunăre, și Jiu, căta un vad Să îmi coboare îngerii, în poală - Venea cu sate-ntregi de fericiți La care dăruise-un loc de muncă, Și îl cinsteau și ei, prea multumiți, Cu vin, cu ouă, țuică, și cu șuncă - Umpleau cu voci de îngeri sate-ntregi, Și voioșia lor, întreg orașul - La suflete, mai mari ca niște
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
al valorilor culturii și spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... uitându-mă cum destul de mulți din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte aflându-se chiar Președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul de atunci a Bisericii Ortodoxe Române - care l-a admirat și evocat „pentru cuvântul cald și îndemnurile Prea Sfinției Sale, pentru bogatele învățături de credință, împărtășite cu o convingere și o limpezime inconfundabile, ce au zidit pretutindeni lăcașuri
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât de mare va fi paguba celui păcătos lipsit de Lumina cea adevărată?” [24] Fericitul Augustin în lucrările sale, Cetatea lui Dumnezeu și Confesiuni, reia multe din ideile Sfântului Dionisie Areopagitul și realizează cel mai complet sistem estetic pe care ni l-a transmis antichitatea creștină Confesiuni el ajunge să afirme că frumusețea nu este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Confesiuni el ajunge să afirme că frumusețea nu este doar un nume al lui Dumnezeu ci însăși esența Lui. Dumnezeu este suprema frumusețe. El este Binele și Frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El Fericitul Augustin în lucrările sale,reia multe din ideile Sfântului Dionisie Areopagitul și realizează cel mai complet sistem estetic pe care ni l-a transmis antichitatea creștină [25] . Astfel, înel ajunge să afirme că frumusețea nu este doar un nume al
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
năzuință spre Frumusețe. Din cauză că natura noastră este săracă în frumusețe, ea tânjește mereu după ceea ce îi lipsește. Este năzuința care-l împinge pe om să-și refacă acea frumusețe paradiasiacă și să-și vindece rănile făcute de urâțenia păcatului” [31] Fericitul Augustin scrie și el despre caracterul arhetipal al frumuseții lui Dumnezeu: „Dumnezeu este suprema frumusețe. El este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Dumnezeu: „Dumnezeu este suprema frumusețe. El este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin participarea la Frumusețea și putința de a fi frumoasă” Fericitul Augustin scrie și el despre caracterul arhetipal al frumuseții lui Dumnezeu: „Dumnezeu este suprema frumusețe. El este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor virtuoși le apărea frumos. În toată frumusețea Sa n-a apărut însă decât celor în stare a-L urma pe înălțimile Taborului” [51] Fericitul Augustin vorbește și el despre dublul aspect, spiritual și fizic, al frumuseții Domnului în Comentariul său la Psalmul 44. „El e frumos în sânul Fecioarei în care se îmbracă cu natura omenească, fără să se lipsească de natura divină. El
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu totalitatea și Arhetipul frumuseții afirmă, în consecință logică, că și făpturile Sale poartă amprenta acestei frumuseți desăvârșite. Lumea întreagă este un tot armonios și fiecare componentă este frumoasă. Teologia ortodoxă are, prin excelență, o viziune panoramică asupra creației [57] . Fericitul Augustin scria: „Toate aceste frumuseți ce vă plac și care se desfătează privirea voastră sunt create de Dumnezeu. Dacă atât de mare este frumusețea operelor create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” [58] și, iarăși „așadar
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
chiar, atunci înseamnă că trecerea de la materia stelară, primordială, la materia vie, și de aici la conștiință, și poate la o altă formă superioară conștiinței, nu este o degradare și o pierdere în haos, ci dimpotrivă este Evoluție. (râzându-și fericit în barbă ) He he he he ! CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (înveselit) Îmi spune mie ceva că așa este. Nu degeaba spun ei, filozofii, despre conștiință că este forma cea mai înaltă de evoluție a materiei. (cade pe gânduri ) Dar să comparăm materia
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]