606 matches
-
pumilio și Nothofagus antarctica), ce ating altitudini între 200 și 400 de m. În afară de copaci mai cresc arbuști și plante ierboase, astfel se pot aminti: coacăzele (Ribes magellanicum), agrișul ( Grossulariaceae) și fucsiile (Fuchsia magellanica), plante cățărătoare și epifite (alge, mușchi), ferigi din familia „ Hymenophyllaceae”. In regiunea din apropierea coastelor din cauza furtunilor puternice lipsesc pădurile, aici predomină vegetația ierboasă ca: „Festuca gracillima”, „Alopecurus magellanicus” cu tufișuri pitice de Nothofagus, foarte răspândit este mușchiul, tundra cu mlaștini în partea de vest a Țării de
Țara de Foc () [Corola-website/Science/307360_a_308689]
-
principal este profesorul dr. Elwin Ransom („ransom”=„răscumpărare, salvare”, personaj ce prezintă unele asemănări cu J.R.R. Tolkien. Între scrierile sale din perioada profesoratului de la Cambridge se numără "Reflections on the Psalms" ("Meditații la Psalmi", trad. Emanuel Conțac, Humanitas, București, 2013). "Ferigi și elefanți" În ciuda popularității lor, lucrările lui C.S. Lewis au fost aspru criticate. Cunoscutul ciclul al "Cronicilor din Narnia" a fost acuzat că face propagandă religioasă, este marcat de misoginism, rasism și sadism emoțional. Dan Barker, un preot devenit ateu
Clive Staples Lewis () [Corola-website/Science/306546_a_307875]
-
de larg, curenții marinii nu ajungeau decât pe coastele sale, precipitațiile fiind astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era dominată de pelicozauri și amfibieni. Către mijlocul său, permianul era dominat de terapside, urmașii pelicozaurilor și primii strămoși ai mamiferelor, iar
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
ani î.H.). Astfel, în punctul Cârlige de la baza muntelui Cacova a fost descoperit întâmplător un topor de aramă cu gaură de înmănușare în prima jumătate a secolului XX, care ulterior s-a pierdut. La circa 4km depărtare, în cătunul Ferigile al satului vecin Costești au fost descoperiți în anul 1958, de către arheologul Alexndru Vulpe, cinci tumuli cu urme de ceramică, tot din aceeași epocă a bronzului. În același sat Costești, dar și în peșterile situate la circa trei km pe
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
perimetrul satului,pe pantele muntelui Arnota, fragmente de ceramică și arme din fier (vârfuri de suliță)datate din perioada hallstattiană a epocii fierului (circa 650-450 î.H.). De altfel, necropolele hallstattiene, deci din epoca fierului, descoperite între anii 1956-1965 la Ferigile și Bistrița din comuna Costești, renumite pe plan național, atestă din plin continuitatea locuirii permanente a actualului perimetru al satului Pietreni încă de la stabilirea primilor locuitori în aceste locuri, în negurile istoriei. Din perioada geto-dacică (secolul II-I Î.H.
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
satul vecin Bistrița în anii 1961-1962, iar din perioada imperială romană datează tezaurele descoperite în apropiere, lângă mănăstirea Horezu și în satul Dobriceni (secolele I și II d.H.). În sfârșit, același arheolog Alexandru Vulpa descoperea în perimetrul necropolei hallstattiene de la Ferigile o fibulă și o brățară romană datând din secolele III-IV d. H. iar arheologul Gh. Petre-Govora și prof. Aurelian Stioican scoteau la iveală în aceeași perioadă o fibulă digitală din bronz datată din secolele VI-VII D.H., adică din perioada
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
subtropicale originale sunt dispărute, dar studiile paleobotanice ale polenului și ale mulajelor trunchiurilor de copaci întipărite în lavă, au indicat faptul că, în trecut, insula a avut o vegetație bogată care cuprindea o serie întreagă de specii de arbori, arbuști, ferigi și ierburi. Arborele dominant făcea parte dintr-o specie de palmier acum dispărută ("Paschalococos disperta"), înrudită cu palmierul de vin din Chile ("Jubaea chiliensis"). Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani. Eforturile cercetătorului Tony Hunt, dar și
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Ferigile ("Încrengătura Pteridophyta") sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică, care devine dominantă. Se cunosc peste 12000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Ferigile ("Încrengătura Pteridophyta") sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică, care devine dominantă. Se cunosc peste 12000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu foarte puternică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
formă de melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul. Din rizomul de ferigi se prepară medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul. Din rizomul de ferigi se prepară medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul. Din rizomul de ferigi se prepară medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit (cărbuni). Exemple de ferigi: Lycopodium clavatum (pedicuță sau brădișor), Selaginella helvetica (struțișor
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul. Din rizomul de ferigi se prepară medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit (cărbuni). Exemple de ferigi: Lycopodium clavatum (pedicuță sau brădișor), Selaginella helvetica (struțișor), Polypodium vulgare (feriguța), Dryopterix filix-mas (feriga comună).
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit (cărbuni). Exemple de ferigi: Lycopodium clavatum (pedicuță sau brădișor), Selaginella helvetica (struțișor), Polypodium vulgare (feriguța), Dryopterix filix-mas (feriga comună).
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit (cărbuni). Exemple de ferigi: Lycopodium clavatum (pedicuță sau brădișor), Selaginella helvetica (struțișor), Polypodium vulgare (feriguța), Dryopterix filix-mas (feriga comună).
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Gingko Biloba cu 36 de ore in avans. Specie originară din China. Specia are o istorie lungă, a apărut cu cca 200 mil. de ani în urmă și a rămas aproape neschimbată pînă astăzi. Aparține unui ordin primitiv, înrudit cu ferigile arborescente și cicadele. În prezent, se găsesc populații semnificative natural și seminaturale în China, Coreea și Japonia, de unde s-a răspîndit în multe regiuni temperate și subtropicale ale globului.
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]