858 matches
-
sînt rău exemplu pentru cei care vin: Nu mai vorbim de exemplul ce li se dă, prin asemenea proceduri, generațiilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urcă cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Românul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism!" ("Bukarester Tagblatt", vorbind..., "Timpul", 3 august 1880). Vedem și astăzi cum tot
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu mai aibă portofelul din buzunar. În timp ce dai un direct pe care îl văd sute de mii de oameni, numai la portofelul din buzunar nu te gândești. Așadar, varianta cea mai bună ar fi să găsești un loc cât mai ferit, cât mai sigur, cât mai lipsit de potențiale pericole, dar din care să se și vadă bine ceea ce trebuie să arăți. Un alt lucru pe care trebuie să-l faci cu ceva timp înainte de începutul directului este comunicarea cu redacția
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
chiar în mijlocul protestelor de stradă sau în interiorul unui stadion plin cu oameni dacă știi unde să le cauți. Intră în mașină și izolează-te fonic, atât cât se poate. Dacă te afli pe stadion, caută o sală goală, un culoar ferit sau mergi la toaletă, într-un loc unde nu este nimeni. Construiește-ți textul în liniște sau revizuiește-l sau, pur și simplu, respiră de câteva ori adânc, în liniște. În cazul meu, emoțiile se manifestau invers. Îmi dădeau o
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
noaptea, m-a ajutat polițistul ăsta și am reușit să plec. A.N.: Emma, tu ai transmis vreodată din situații în care efectiv să-ți fie frică? E.Z.: Nu-mi aduc aminte. Prin activitatea de reporter politic ești un pic ferit, te limitează oarecum. Evident că am mai fost prin zone unde se certau unii cu alții și se legau de tine cu lasă camera, nu ne filma, genul ăsta de situații. Dar mie îmi plăcea adrenalina din momentele când încercai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ablațiune, și are, paradoxal, la Barbu, doar un sens ascendent: "Spălări împărtășite! Înnoiți / Arginturile mari, botezătoare / Și inima calărilor - spuziți / De dreapta ziua-aceasta suitoare" ("Desen pentru cort")35. Este "parantetic", adică transcendent, - altundeva, în poezia "Legendă" îl numește "soarele ferit"36 -, pentru ca, în percepția obișnuită, între el și noi, "un voal se interpune, un voal gros pentru oamenii obișnuiți, unul lejer, aproape transparent, pentru artist ori poet"37, instituit de faptul că puterile noastre de reprezentare sunt orientate spre lumea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de urgență. - Evacuarea așezărilor afectate. - Adăpostirea pe perioade scurte (o zi, maximum două), În spații publice apropiate care nu prezintă riscul unei viitoare replici a dezastrului și care sunt ferite de acțiunea celei curente. - Realizarea unei tabere Într-o zonă ferită care să asigure unități de locuire individuale fiecărei familii și care să poată fi folosită pe o perioadă mai mare de timp, dar nu mai mult de 6 luni. Totodată, zona aleasă trebuie să se afle În apropierea unei căi
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
umană completă, căreia cetatea îi este doar expresie, simbol, obiectivare în aceeași măsură în care tot expresie și obiectivare îi este individul. Căci, potrivit logicii lui Platon, individul și cetatea sînt expresii, în registre diferite, ale sufletului, și amîndouă trebuie ferite de înlănțuirea în obiectivare, amîndouă trebuie privite drept simbol, nu absolutizate în obiectivitatea lor. Așadar, nu un proiect de societate totalizantă propune Platon, ci o cale de totalizare de realizare a destinului total pentru suflet. Dacă cetatea e privită ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
încruntare. Domnii domnesc din castele impunătoare, cu care la prima vedere domnia însăși pare să se confunde; dar mai auziseră ei și că mai marii celor mari s-ar fi ținut cu băgare de seamă în umbră, profund ignorați și feriți astfel de răspunderea ultimă a propriilor decizii - atât de inaccesibili încât părerea mulțimii despre ei nu-i preocupa câtuși de puțin. Nici asta n-ar fi fost rău în definitiv; oricum, era drum lung până acolo, iar dintre cele două
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-ți stau în cale. Da, dar să nu uităm ca abraziunea mediului ne șlefuiește în sens evoluționar; fără ea am rămâne fosile în viață. Știți că Darwin explica existența acestor supraviețuitori cu termenul de valabilitate expirat pornind de la habitatul lor ferit întâmplător de competiție. − Mm, nu știu dacă absolut întâmplator... , ținu Luc să lămurească lucrurile. Just, fosilele în viață au rezistat atâta vreme în primul rând pentru că au ocupat zone relativ nedisputate. Dar văd în asta o manevră înțeleaptă din partea lor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mâna în timpul dansului. Însă Émile d'Audiffret, care este tratat ca logodnic oficial, se ferește să facă vreo propunere de căsătorie. Tot ce face este s-o atragă pe Marie, într-o seară de iulie din 1875, într-un ungher ferit și, "printre cuvinte nelămurite, strângeri de braț și clipe nesfârșite de tăcere", să-i declare că o iubește. Îi propune, "făcând tot soiul de aluzii", să-i devină amantă. Ce duș rece, ce umilință pentru Marie, care înțelege dintr-odată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își acordă o oarecare compensație, o mică infidelitate ludică, iluzorie, cea a flirtului. Jocuri de oglinzi "Ați privit vreodată, întreabă Paul Bourget, într-un salon, o femeie tânără care atrage un bărbat tânăr ori bătrân într-un ungher ceva mai ferit, pe un divan ascuns îndărătul unei draperii sau pe un fotoliu lipit de vreun perete? Își apasă brațul dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
declarații meșteșugite de amor". Aceste comportamente boeme seamănă cu flirtul burghez: și într-un caz, și în celălalt, există o ambianță festivă, contactele au loc la adăpostul dansului sau al sărutărilor mâinii, iar perechile caută să se retragă în unghere ferite. Însă aici flirtul se desfășoară pe un fond de mediocritate, contextul este degradat în raport cu cel al strălucitoarelor serate mondene: orchestra este "vai de capul ei"; se bea absint, nu șampanie; femeile, asemenea cabotinilor care le însoțesc n-au niciun fel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
săruturi și mângâieri. El lasă să se vadă dacă trupurile sunt în armonie, dacă tind să se apropie și mai mult unul de altul. Dacă atracția este puternică și reciprocă, cei doi parteneri caută o mai mare intimitate, un ungher ferit, o canapea moale, la adăpostul unei lumini difuze. Și astfel începe flirtul, această legătură stranie, la jumătatea drumului dintre relația sexuală și abstinență. Se schimbă cu necunoscutul sau necunoscuta "sărutări anonime", ușoare sau lacome, care pot fi tandre sau "mușcături
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în vale, în jos, către sat. Văd la poalele muntelui întreaga vatră a satului. În bogăția nuanțelor pe care le stăpânesc, văd cele mai deslușite detalii ale caselor, gospodării de munte, case acoperite cu draniță sau țigle, văruite în di ferite culori care de care mai interesante. Undeăi casa noastră ? mă întreb și caut s-o identific, s-o văd cum arată din vârf de munte. Iată, pădure numai pădure, cât văd cu ochii, cine a făcut-o, îmi aduc aminte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ca toată populația satelor, și nu numai a lor, le-a ieșit în întâmpinare, cu gândul să i scoată afară din ogradă și să încuie porțile, mai ales că, nu știu de ce, Sârbu se și refugiase la un loc mai ferit. Nu a ap ucat să se apropie de ei că a și auzit pe unul, strigându-i: „ vino, hazaică, dă-ne să mâncăm!” În drum, în fața porții, staționa o căruță, păzită de un alt rus, în căruță cu tot felul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
relație, prepoziția cerea vecinătatea elementelor relate, între care se interpunea pentru a face relevantă relația: fiu de rege. Pe de altă parte, extinderea obișnuinței de a renunța la mărcile desinențiale trebuia să ducă la o soluție și în cazul Petrus ferit Paulum, și, pe de altă parte, filius de rege oferea modelul logic al atributului care succedă substantivul. În general, elementele de relație trebuie să ocupe o poziție între cuvintele cărora le mijlocește un raport, fiindcă altfel acest raport nu mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de înaintare în funcțiunile adminis trațiunii publice; 6 Asupra dezvoltării căilor de comunicațiune; 7 Asupra exploatării minelor și pădurilor; 8 Asupra fluviilor și râurilor navigabile sau flotabile; 9 Asupra organizațiunii armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra di feritelor pozițiuni ale ofițerilor; 10. Asupra justiției militare. Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133 [132]. Nealienabilitatea pământurilor foștilor clăcași în timpul de 20 de ani, prevăzut prin legea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zilele noastre oamenii, prea grăbiți, n-au timpul, nici răbdarea să citească un tratat de istorie; cartea cuprinde, însă, întreaga listă a nenorocirilor naționale. Ultimii ani de dominație sovietică au sfărîmat pînă și individualitatea noastră națională și politică, care fusese ferită timp de douăzeci de secole. O, Doamne, dar cîte sînt de spus și cine le va spune, oare, vreodată? Și cine te va plînge, țară blîndă ca o mireasă, popor cinstit, muncitor, brav și sclipitor de deștept, pierdut în beția
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Întâi se Înroși, apoi se Întunecă. În sfârșit, razele misterioase ale unei strălucitoare luni pline Începură să arunce umbre și pete difuze peste frunzișul pădurii. În acea clipă, Hugo le porunci oamenilor să se oprească. Descălecară Într-o poiană mai ferită și-l traseră și pe Simeon jos de pe cal. Apoi aprinseră un foc nu prea mare, Încercând să se adăpostească În jurul lui de răcoarea neașteptată a nopții. Unul dintre slujitori, cel mai În vârstă, scoase de la coburi o pâine uscată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
harnici ai neamului nostru. Și dacă li-e scumpă munca, și o prețuiesc,munca pentru întărirea neamului , trebuie să și vegheze ca această muncă grea să nu se destrame prin puterea valurilor furioase ale politicii militante. Munca trebuie păzită și ferită, de altfel ar fi în zadar jertfa ce se aduce de unii și de alții pentru prosperitatea noastră. Deci preotul și învățătorul sunt chemați să fie activi și pe terenul politic.” * În Viitorul nr.7 (14 aprilie 1908) se răspundea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un mai bun echilibru și ar fi fost totodată În măsură să atenueze și contradicțiile naționale. Pentru România, Încheierea războiului a fost un triumf, dar un triumf care ascundea multe primejdii. Mica Românie, protejată de jocul echilibrului european, era mai ferită decât România Mare, aruncată În vârtejul unei istorii care nu mai cunoștea reguli. Perioada interbelică: Între democrație și totalitarism Față de România dinaintea Primului Război Mondial, România Mare era o altă țară. Avea o Întindere de peste două ori mai mare: 295000 km2 față de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
una din sălile gării. După ce ascultăm, răbdători (n-ai cum să evadezi din scenariu!), un potpuriu de cântece interpretate de un cor de copii și primim în dar câte un trandafir, ne îndreptăm cu bagajele spre un alt peron, mai ferit, unde ne așteaptă trenul nostru, „Literatur Express Europa 2000”, cu care am călătorit de la Bruxelles până la Kaliningrad. Regăsirea trenului „istoric, burghez și comod” la Brest este o binecuvântare, ne bucurăm sincer, de parcă ne-am fi revăzut casa părintească, iar nemțoaica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a simțit bine deloc, a fost cumva contrariată în așteptările sale. O lume încremenită. Da, rușii sunt vii, pătimași și uneori excesivi, cum i-a cunoscut și înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, dar „cadrul” în care se mișcă azi este vetust, ferit parcă de schimbările dinamice ale lumii contemporane... O ascult, îi dau dreptate, dar nu comentez, pentru că reflecțiile mele sunt încărcate - vorba lui Corinne, doar aparent glumind - de o „subiectivitate dușmănoasă”. Ajungem la pod. Un grup de tineri - fete și băieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
forța, fie ca să pedepsesc de adevăratelea. Cei fără identitate se vor sinucide, cu siguranță. În aceste condiții aș pune să se facă un cimitir numai pentru cei fără identitate, cimitir pe lângă care cetățenii ceilalți, cei onești, să treacă cu pas ferit, să vorbească în șoaptă, cu teamă. Brrrr! Dar mă iau frisoanele când văd ce dictator monstruos zace în tine? Asta nu-i nimic. Întâi îi voi lua poporului pâinea și îi voi da cartea. Apoi îi voi lua cartea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Poloniei, uneori chiar în Transilvania, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tătarii au produs, neîndoielnic, o perturbare puternică în rândul populației din zona Hușilor, care însă nu a părăsit depresiunea Hușilor, ci s-a retras sporadic în locuri mai ferite, în codrii Buneștilor și ai Dolheștilor. Și pentru perioada următoare, a Evului Mediu, cercetările arheologice au fost continuate și rezultând contribuții deosebite la cunoașterea istoriei medievale a târgului Huși (secolele XIV-XV), cum ar fi așezarea de la punctul Bența (comuna Duda-Epureni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]