703 matches
-
programul partidului, cât și nenumăratele referiri pe care secretarul general al partidului le-a făcut în diverse împrejurări la sensurile și importanța creației artistice dovedesc însemnătatea ce se acordă actului artistic ca factor de influențare a omului, a societății, ca ferment al conștiinței. Nu numai ideologia noastră, prin însăși esența sa, o ideologie activă, năzuind să transforme societatea, să modifice în mod revoluționar condiția umană, dar și experiența de milenii a unei arte umaniste, slujind frumosul ca pe un simbol al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gândirii legionare”, cum l-a proclamat Horia Sima - se revolta În aceiași termeni pseudo-medi- cali Împotriva „slăbiciunii” și „moliciunii” românului față de „puhoiul străin” și de „stăpânirea venetică” : „Sunt germenii de moliciune care s-au Încuibat În nervii acestui neam, sunt fermenți care descom pun voința lui și infiltrează slăbiciunea În sângele româ- nesc. O blestemată boală de sânge, un vierme atavic paralizează nervii motori ai firii românești și oprește pornirile la luptă fățișă [...] ale acestei nații” <endnote id="(740, p. 155
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Smil Weintraub se adunaseră câțiva conspiratori de aceeași naționalitate care Încercau să pună țara la cale. Bine-nțeles că iscoadele Poliției de Siguranță precum și pârâcioșii profesioniști semnaseră rapoarte informative foarte precise, cu referire asupra celor discutate. Opinăm, prin urmare, că fermentul unei mișcări de extrema stângă, așa cum a fost (indubitabil) comunismul, exista, deja, fapt exploatat din plin de adepții săi odată cu ocuparea orașului de către trupele sovietice. e. „Înhumarea săpunului R.I.F.” Cu toate că unii autori occidentali, inclusiv evrei, neagă numărul foarte mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
benignului cuplu de republicani, Leonida și Efimița, în tabloul unei palpabile utopii, sub efectul binefacerilor republicane, simi- lare celor dintr-o Pays de Cocagne, țara unde curge lapte și miere. Poporul în varianta sa exorbitată „Boborul” repre- zintă agentul catalizator, fermentul revoluționar ; toate dictaturile îl vor invoca, în numele lui vor fi comise masacre. Caragiale îl invită deocamdată la o petrecere după care, cum anunță dramaturgul într-un alt articol unde privirea sa scrutează o nouă epocă, nimeni nu va mai râde
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afișarea insistentă a Dreptului Omului este Într-adevăr doctrina mileniului trei care va Înlocui toate doctrinele care În afara creștinismului au eșuat, atunci toate națiunile și deci și aromânii vor supraviețui. În estul Europei În tot Evul Mediu aromânii au fost fermentul numeroaselor evenimente locale sau regionale. La eliberarea de sub jugul otoman a grecilor, sârbilor, bulgarilor nu se poate ignora contribuția de sânge a aromânilor. Mari construcții, monumente de arhitectură din Atena, Viena, Budapesta, Zagreb, Țările Române, au fost edificate În mare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apărută pe firmamentul Bisericii italiene. Don Calabria face parte dintr-o constelație de sfinți reformatori; curge împreună cu acea mișcare subterană, care cuprinde toate aspectele vieții spirituale a Bisericii: de la aprofundarea teologică și biblică la experimentările liturgice și pastorale. Totul un ferment de idei, de propuneri și de acțiuni care au pregătit humusul și climatul pentru formulările, propunerile și indicațiile Conciliului Vatican II. Don Calabria nu a avut un rol important în dezvoltarea științelor teologice, liturgice sau pastorale. S-a păstrat informat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de a căuta întîiul termeni filozofici (substări, asuprastări, împregiur-stări, macrocosmos, microcosmos), în slujba unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual". Un interesant capitol despre "timp" ajunge la încheierea că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în mintea lor până la puterea unei idei fixe. Curentul latinist, început în Moldova în veacul al XVII-lea, renaște acum în Transilvania, ajunge până unde poate să ajungă - până la limită - și devine, ceea ce e foarte important, o forță socială, un ferment de progres. Și e curios - la prima vedere numai, căci vom vedea pricinile - că acest curent nu poate prinde tocmai în Moldova, acolo unde a apărut întîiași dată. II Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac Veacul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatura lumii. Nu, căci orice literatură, cât de veche, de mare și de autonomă, nu poate să nu se influențeze de alte literaturi. Dar aceste influențe nu mai creează raportul de la învățător la ucenic; influențele, în cazul acesta, aduc numai fermenți care înviorează literaturile, le procură puncte noi de vedere a lumii etc.) Prima propoziție se probează prin faptele din trecutul literaturii noastre: Poezia franceză pseudoclasică din veacul al XVIII-lea, cu formalismul ei, cu retorismul ei, cu caracterul ei factice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acele influențe organismului sufletesc național - căci aceste două condiții au fost necesare creării literaturii române, cum am văzut mai sus. Lipsind una din aceste condiții, literatura e lipsită de unul din cei doi factori indispensabili. Lipsind influența străină, lipsește școala, fermentul, elementul cultural și progresist; lipsind influența națională, lipsește originalitatea - materialul subiectiv și obiectiv al literaturii. Decadentismul repudia tradiția noastră literară, literatura anterioară, spiritul național, și se inspira numai de la literatura străină și (vom vedea) de la o literatură care ni se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ambiție de a pune o carte într-o pagină, o pagină într-o frază și această frază într-un cuvînt, acela sînt eu”. Uneori simt la fel ca Joubert, autorul afirmației de mai sus, alteori regret lipsa din mine a fermenților care să-mi umfle aluatul textelor. Am consumat prea mult material pentru cîte o țandură de „aforism”. Aproape obosit, acum îmi dau seama de imposibilitatea procesului invers, adică de a mă întoarce de la fragment la nuvelă sau roman. *La numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat, ca scriitor? Nu mai participa decât din depărtare la viața literară, dar nu ajunsese deloc murătură. Infirmul Își avea, În colivie, fermentele și condimentele personale, iar lectura și scrisul asigurau benchetuirea de zi și mai ales de noapte a spiritului ne-astâmpărat. Pentru „Progres”, tovarășul Paul Georgescu nu prea mai putea lupta, Într-adevăr, decât cu pana care, rebelă, Îi juca adesea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și pe cel mai sceptic spectator. Îmi repetaseră de-atâtea ori: „Berlinul e altceva decât Germania”, „Hitler n-a cucerit orașul acesta decât după grea luptă”, „Ceea ce este mai viu azi În Germania descoperi la Berlin, În tensiunea, complicațiile și fermentul berlinez”... Se discută aici, adesea, despre neagra perioadă nazistă, dar și despre ambiguitățile situației politice postbelice. Tac și ascult. „De la un anumit nivel uman, indivizii se Înțeleg instantaneu, să știți. Indiferent de limba, culoarea sau experiența lor”, spune profesoara de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
li se da drumul, în mod subtil, li se strecurase informația, pe care au transplantat-o în Spania. în Spania se mai lansează ipoteza că se pregătea o nouă prigoană contra legionarilor, datorită faptului că generațiile tinere deveniseră naționaliste și fermentul legionar trebuia extirpat. Dacă acesta era scopul Securității, el trebuia continuat și după moartea lui Nicolae Petrașcu, căci mai erau liberi încă mulți legionari de frunte: Radu Mironovici, Nistor Chioreanu, Simion Ghinea, I.V. Georgescu, Virgil Mateiaș, Mircea Nicolau și mulți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de polen de pe picioarele acestora, îl fărâmițează cu mandibulele, îl frământă adăugându-i enzime din corpul lor, apoi îl presează, bătându-l cu capul, în celulele fagurilor, pe care le umplu în proporție de 2/3 din volum. Sub influența fermenților eliberați din polen, a enzimelor, în întunericul stupului, în condiții de umiditate și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
B prezente în miere sunt: tiamina, riboflavina, piridoxina, acidul pantotenic, acidul nicotinic, biotina și acidul folic (Mărghitaș, 2005). 409 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 340. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 142 Enzimele din miere Enzimele din miere sau fermenții sunt substanțe complexe de natură proteică, care dirijează și catalizează toate procesele metabolice ale organismelor vii. În desfășurarea acestor procese, compoziția lor chimică rămâne nemodificată, participând la reacție numai ca mijlocitor.[..] (Mărghitaș, 2005). Au fost identificate peste 800 de enzime
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de substrat variază foarte mult de la nespecific la foarte specific [1], se pot studia și: fosfataza acidă, acilfosfataza, fosfataza alcalină, fructozo-1,6bisfosfatază, glucozo-1 fosfatază, pirofosfatază anorganică, protein fosfataza [1], grup de enzime care catalizează hidroliza esterilor acidului fosforic [2], 410 Fermenții, enzime sau diastaze cu rol de „catalizatori biologici solubili și coloidali” de natură macromoleculară, prezentând proprietățile coloizilor și luând naștere în interiorul organismului, celula vie, neputând fi sintetizate în laborator, deși sinteza lor se face numai în organism, își pot exercita
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
21 de zile. Amilaza (diastaza) catalizează reacțiile de degradare a amidonului și dextrinelor până la faza de maltoză. Provine din secrețiile glandelor salivare ale albinei. Este sensibilă față de ionii de hidrogen. Unii cercetători susțin ca este un amestec de mai mulți fermenți care au nevoie de prezența ionilor de clor pentru a-și îndeplini sarcinile. Inhibina este enzima care stopează înmulțirea bacteriilor. Este o glicozidază care în prezența oxigenului produce din fructoză apa oxigenată cu efect sterilizator. Este fotosensibilă. Oxidaza este o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
spunea că sunt condamnați la stagnare. Or, scriitoarea călătorește și observă realitățile pentru a putea „mai ușor în urmă a dovedi europenilor că le judecă cu prea mare asprime când presupun că ele nu posedă toate elementele unei complete regenerări”. Fermenții dezvoltării și elementele dinamizatoare nu trebuie căutate altundeva decât în tradițiile și specificul poporului: „Eu am convingerea că noi trebuie să conservăm caracterul original și tendințele esențiale ale unei civilizațiuni conforme cu organizațiunea noastră morală. Una în principiile sale fundamentale
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
despre „imaginea teatrală” (configurație) sunt o probă elocventă ca aplicație și imaginație a ideilor. În eseul Despre constituirea dramei (1995), C. abordează o formă de teatru, drama, sub semnul unui „vector” structurant, „voința”, care, „ca manifestare a unei forțe, este fermentul constituirii dramei”. Din această perspectivă, sunt reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
România și cu țara în care s-au stabilit. Organizațiile românești din străinătate afirmă solidaritatea cu românii prin rezistența în fața discriminării la care sunt supuși, și acordă un interes insignifiant unor proiecte concrete pentru comunitatea românească din țările europene. Euronavetiștii, fermenții europenizării societății românești Românii care au trăit și muncit în Occident vor să revină în țară cu condiția asigurării unor salarii mai mari și a respectului din partea autorităților dar și a comunității, vor să trăiască într-o societate normală. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
din apă, acesta fiind elementul lor primar. Helmont pare că a introdus noțiunea de „gaz”, pe care îl înțelege în sensul de „spirit”, nu de materie, cum este de fapt. Diferit de aer, „gazul” era spiritul ce acționa ca un ferment, conducând nutriția, digestia și alte fenomene vitale. Era vorba despre acel archaeus paracelsian, care ulterior a fost ignorat, transmițându-se suflul chimismului care avea să vină. Perioada empirică a chimiei fiziologice s-a înfiripat timid și a pornit de la observația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
exces, pentru a evita transformarea glucozei în acid lactic, în a evapora lichidul filtrat în baie de aburi, în a disocia restul rămas în apă și în a demonstra existența glucozei în această soluție cu ajutorul reactivului de cupru or al fermentului alcoolic spălat” (pg. 100). „De la publicarea experiențelor mele, nimeni nu a mai negat existența glucozei în sângele glicozuricilor”;„Ulterior, într-o lucrare privind digestia feculentelor și a zaharurilor, publicat în suplimentul anuarului meu din 1846, noi - eu și Sandras, am
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care le-am văzut, nu îmi amintesc ca vreuna dintre ele să fi fost însărcinată.” Evident, nu toate afirmațiile lui Bouchardat au fost corecte. Prima este legată de ideea avansată de el, că hiperglicemia și glucozuria s-ar datora unui „ferment diastazic prea puternic” acționând în stomac pentru desfacerea rapidă a amidonului. A doua remarcă critică se referă la cauza diabetului zaharat, pe care el o asociază organic rinichiului, după încercări nereușite de a testa eventualul rol al pancreasului. Cercetător atent
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]