1,420 matches
-
la cea a epatantei politiciene Elena Udrea, mai nou către Andrea Paul, de curând aleasă vicepreședintă a PDL, sau chiar privitor la unele referate ale doctorandului Vasile Blaga, proaspăt președinte al partidului majoritar din fosta putere. Presa a titrat cu fervoare „Plagiatul, armă politică!”, sau „Plagiatul în locul CNASS - comisia națională de studiu al arhivelor securității - pe micile ecrane au defilat obsedant pagini subliniate cu roșu sau cu galben, care ar fi fost plagiate sau copy-paste, nici nu se mai știa clar
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
de furt intelectual. „The Independent”, ca să numin numai acest cunoscut cotidian britanic, a precizat chiar că „onestitatea mediului academic românesc e pusă sub semnul întrebării”. Cel mai mult sunt afectați, credem, aceia care au trudit la doctorat cu pasiune, cu fervoare, dornici de a se adânci în cercetarea unui domeniu captivant al științei sau artei, pentru a contribui la îmbogățirea tematicii alese prin actele iluminatoare ale inovației și creației, sub îndrumarea unor mentori de prestigiu, profesori universitari, academicieni, cercetători științifici, modele
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
a unui act istoric presupune și o înțelegere a adâncimilor sufletești. Să vă dau un exemplu. Relatările din presa vremii arăta că înainte cu puțin timp de a intra în război, francezii intraseră într-o frenezie antebelică, un fel de fervoare a așteptării, o nervozitate amestecată cu teamă care nu se mai sfârșea într-n carusel al știrilor și declarațiilor politice. Când într-un sfârșit războiul a fost declarat cineva remarca că :,,toată lumea a răsuflat ușurată...”. Surprindem deci mentalitatea epocii și
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
Domnului și revin la plăcerea de a-și mărturisi dragostea de țară. Se înfiripează treptat sentimentul de unitate și cel al valorilor comune. Spiritul civic parcă să se înfiripează mai bine. Nu mai participă la problemele politice ale țării cu fervoarea de altădată. Încep să ia atitudine. Au întors spatele clasei politice considerând că nu îi mai reprezintă. In toate sectoarele vieții se simte o forfotă, o tendință de mișcare, de altă așezare a faptelor. Crește energia în oameni, lentoarea dă
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
mediul înconjurător, cu rezultatul lor concret - peisajele geografice fizice și habitudinale. Se transferă ulterior ca titular la Casa Pionierilor din Câmpulung și predă în paralel geografie și geologie la liceele Dinicu Golescu , nr.2 și Pedagogic din Câmpulung, continuând cu fervoare activitatea de cercetare științifică pe care nu o va mai părăsi până la moarte. A parcurs toate treptele ierarhiei universitare predând la Univeitățile din Suceava, Sibiu, Spiru Haret a cărei filială o întemeiază la Câmpulung dar mai ales editează cărți și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
Jurnalul, eu l-am citit ca fiind un jurnal și parte din noua „literatură de frontieră” a unei promoții nouăzeciste, în specificul gazetăriei văzută din casa ei personală care nu a mai fost Casa Scânteii. Povestea duce 18 ani de fervoare ziaristică în România, în București, în mijlocul evenimentelor politice pe care le știm cu toții, văzute la fața locului și scrise cu fierbere intelectuală și umor. Binevenită o astfel de relatare, mai ales că punctează dificultățile prin care trece un jurnalist în
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]
-
cu tine însuți. Chiar dacă acest lucru pare imposibil de îndeplinit în orice epocă și o astfel de întreprindere pare temerară și socotită de contemporani drept “nebunie”. Lucru subliniat subtil și de traducătorul de față. O sfântă nebunie, într-adevăr, o fervoare și o pietate nemărginite, de care a fost cuprins și Seraficul Părinte Francisc, Il Poverello, încă de la începutul convertirii sale, când și-a părăsit casa părintească, averea, prietenii, slujba de tânăr negustor în prăvălia tatălui său, s-a dezbrăcat de
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
că familia s-a mărit continuu și s-a extins și asupra ramurii feminine a ordinului, asupra Clariselor, după numele Sfintei Clara, “plăntuța” Părintelui Francisc. O astfel de carte, dincolo de informațiile despre viața Sfântului, are darul de a (re)trezi fervoarea în sufletele creștinilor și de a-i îndemna, într-o lume care și-a pierdut complet reperele, să se reîntoarcă la viața creștinismului de odinioară, simplă și eficace pentru mântuirea sufletească. Și atât cât nu e prea târziu, se mai
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
ale trăirilor omenești înălțătoare. Cu alte cuvinte, cadavrul din deșert este omul postmodern plecat în exil din propria lui umanitate, undeva, în largul unei hiperindividualități agresive și extrem de periculoase, individul epidermic desprins totalmente de pe orbita profunzimilor sacre și închinător cu fervoare unui dumnezeu personal al viciilor cărnii, subiectul care, învăluit de o stranie și radicală metamorfoză internă de tip circumstanțial, a devenit, deja, o componentă numerică lesne de manevrat, așezată nicăieri altundeva decât în albia cu deschidere generoasă a propriei lui
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
amintită fără adâncire, deoarece dosarul de caz ar fi prea voluminos. În plus, scriitorul este lăsat să fie apărat de propria operă, nu de gargara ideologică. Citez: „M.Eliade se apropie de extrema dreaptă, către care pare să îl atragă fervoarea mistică a doctrinei regenerării spirituale.” Nu o să găsiți vreun proces intentat, pentru adeziune la comunism, marilor noștri scriitori ca Sadoveanu, Arghezi sau Camil Petrescu, pentru simplul fapt că aceasta nu le anulează valabilitatea literară. Iată ce ne amintește un manual
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
concertele susținute de Placido Domingo, Luciano Pavarotti și Jose Carreras la București. O ștafeta între Sală Palatului (1994 - Domingo), Piața Constituției (1999 - Pavarotti) și Ateneul Român (2000 - Carreras), cu arii celebre din opere, duete și canzonette celebre, recuperând atmosferă de fervoare și entuziasm care a însoțit fiecare dintre aceste momente istorice pentru publicul din România. Joi, 25 decembrie de la ora 20.10 - Hai - Hui - Ediție specială de Crăciun (transmisiune în simulcast și la TVR HD)- în care Marină Almășan vă oferă
Mariana Rusen: Programe speciale de Craciun la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339446_a_340775]
-
miop, sugera Mircea Eliade. Irina Mavrodin, sub un titlu dilematic: Viitorul cărții?, a ținut o comunicare plină de temeri, nu în sensul supraviețuirii cărții pe format clasic ori electronic, cât mai ales, dacă va mai fi un bun căutat cu fervoare de tineri. La fel, Paul Cornea, deși mult mai tranșant: Mai are cartea viitor?. Ovidiu Ghidirmic a încercat să pună ordine în lucruri, ca nu cumva să apară semnul egal între carte și diverse forme ale comunicării scrise, iar acumularea
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
pentru că poetul nu are timp să bată cîmpia inundată de mărăcini, el șlefuiește mantia de zăpadă a lumii și, a-i citi poeziile este un chin pe care mi-l asum cu bucuria christicului ce și-a crucificat trecutul în fervoarea viitorului: Se întâmplă să pierzi zi de zi la loteria unui Dumnezeu nepăsător, leș jeux șont faits, rien ne va plus! scrie pe fruntea Să luminoasă și tu nici n-ai apucat să alegi un numar sau un cuvânt, tu
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
ZODII DE POET” (cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011), EVANGHELIA TĂCERII ‒ Solilocvii (cu opera grafice de Damian Petrescu, 2011) și EVANGHELIA APOCALIPSEI - Epifanii (cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012), toate apărute la Editura „Semne”. Gânditor grav, plin de fervoare în demersurile sale, adept subtil și nuanțat al concepției privind legătura firească dintre divin și liric, Theodor RĂPAN aduce cuvântul „Evanghelie” din vocabularul biblic în dicționarul poetic, „Vestea cea bună”, îndemnându-și cititorul la reflecție. Nu este o evanghelie simplă
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
prin calitățile orfice, realizând conceptul de poeticitate, el însuși este creator de mituri: al înțeleptului, al escatologiei, al istoriei, al poeticului, al erosului. Deschizător de drum în poezia contemporană, întemeietor al unei specii literare distincte pe care o cultivă cu fervoare, inovator la nivelul limbajului poetic și al retoricii discursului, Theodor Răpan își urmează neabătut Calea sa proprie, dovedind cu prisosință Vocația Universalului. Însoțitorii fideli ai Poetului, graficianul Damian Petrescu și Editura „Semne”, îi susțin infinita bogăție a Cuvântului, prin inegalabilele
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
totodată forța creatoare. Un adevărat „credo", format ingenios din titlurile poemelor pe această temă, este așezat la începutul capitolului I ca o binecuvântare la temelia unei case solid construite: „Te chem, Doamne!", „Învrednicește-mă, Doamne!", „Rugă către tine"... Sinceritatea și fervoarea sentimentului amintesc clocotul din psalmii arghezieni. Nu este însă zbaterea dintre „credință" și „tăgadă" a acestuia, ci o calmă împlinire și împăcare: „Când anii trec, tăcerile mi-ascund între cuvinte,\ Când vântul suflă rece, privirea ta m-alinte!\ Când lacrimă
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povara depărtării și dorind - prin întreaga sa ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativă - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe sine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescența creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori tari) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
vremea sa, Maistre. Putem scrie la nesfîrșit despre răul din lume, despre răsturnări politice, economice, despre înnoiri și schimbări. Ele conțin oricum germenul dezastrelor și au o singură trăsătură comună: decepția pe care o provoacă acelora care au crezut cu fervoare în ele. O înnoire structurală de esență a lumii e doar o schiță pe planșeta celor ce cos și descos planurile de așa-zisă redresare globală, de fapt, o vicleană punere la cale, parafrazîndu-l pe Isaia. De când eram copil, o
PANTOFUL GĂURIT de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344303_a_345632]
-
Adrian Pop, Florian Roatiș, Nuțu Roșca, Traian Tr. Velea, Mugur Voloș. Coordonatorii au și ei articole în carte. - Vorbind despre Eminescu, Mircea Eliade spunea că “Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.” În ce măsură ai reușit să îl reactualizezi pe marele poet altfel decât apelând la clișeele al căror efect este exact opusul celui ințentionat de cei ce le folosesc? - În „Eminescu
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
Adrian Pop, Florian Roatiș, Nuțu Roșca, Traian Tr. Velea, Mugur Voloș. Coordonatorii au și ei articole în carte.- Vorbind despre Eminescu, Mircea Eliade spunea că “Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.” În ce măsură ai reușit să îl reactualizezi pe marele poet altfel decât apelând la clișeele al căror efect este exact opusul celui ințentionat de cei ce le folosesc?- În „Eminescu
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
adânc înfipte în solul mirosloveștean, în nisipul râului Moldova, scăldătoarea copiilor perindați prin timpul mirosloveștean, înainte și după atestarea documentară a acestei localități aflate în nucleul Moldovei medievale. E aici și omagiul anodinului intermediar al evenimentului, cel care speră cu fervoare să i se atenueze cât-de-cât vina autoasumată de a fi redactat capitolul “Fiii satului” din numita monografie fără prezența capitală a Tamarei Antal (Ioniță), singura creatoare de artă plastică având filiație mirosloveșteană. P.S. Autorul acestui modest demers salută respectuos și
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
din care cânta trist melancolia și a vibrat deodată în mine poezia cerându-mi ca la ea să mă întorn. Mi-am părăsit mârțoaga și-am luat un cal vânjos spre a zbura cu dânsul printre stele, în care cu fervoare cioplesc visele mele semnându-le cu-orgoliu: Făt-Frumos. Orfeu Am coborât în Hades ca s-o găsesc pe ea, iubita adormită de un șarpe. Cântam cu pasiune pe mii și mii de harpe și orice zeu ce asculta plângea. Doream
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
Chiriac (Premiul de Excelență pentru complexitatea covârșitoare a talentului), Tudor Gheorghe (Premiul „Muzică și Poezie” pnetru arta actorului în slujba muzicii), FUEGO (Premiul de Popularitate), formația „Sarmalele Reci” (pentru 15 ani de succese), compozitorul Ionel Tudir (Premiul pentru JAZZ pentru fervoarea și profesionalismul activității de dirijor și pianist), Cătălin Petrescu (Premiul de Interpretare pentru plurivalența talentului scenic demonstrat pe scena Teatrului Național de Operetă „Ioan Dacian” și pentru rolul principal din spectacolul „Cabaret”), Sorina Goia (Premiul pentru Mass-Media - ciclul de emisiuni
GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIŢIA A XXV-A de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344068_a_345397]
-
ori mov și verde crud; Mă doare risipă de sublim, splendoarea din covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un loc Din mantia cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați din ceruri în fine petale de noroc. Să nu le rupi, e interzis
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Versurile Cristianei Maria Purdescu ființează într-un registru autumnal ce nu este încă desprins de fervorile solare ale anotimpului cald. Hipersensibilitatea lirică se manifestă cu deosebită acuitate. Neîmplinirile dictează mișcările sufletului poetic, supus multor încercări. Astfel, tentația abandonului este foarte aproape. Pluralitatea necunoscutelor determină o persistentă stare de insecuritate, accentuată de caracterul puțin consistent al anumitor
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]