561 matches
-
jurnalul din ce în ce mai intim. Adeverința se află în prezent la criticul literar Alex Ștefănescu, dăruită lui cu ocazia unei vizite făcute mie la Socola, cu promisiunea ca va apărea în a doua ediție a Istoriei Literaturii Române Contemporane, la iconografie.) Ea, fetișcana penală, eleva dintr-a unsprezecea, mi-a propus o „iarbă“, eu am acceptat... Înflăcărat, excitat, sublim, i-am declamat din instinct și memorie rețete de haleuri, îndeosebi preparate de organe, asezonate cu maioneze căcălău... Impresionată, sensibilă la frumos, peste noapte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nedumeriți, după care Alina a întrebat, senină și cuminte, care sunt prăjiturile acelea à la Tufli - fiindcă noi de fapt asta voiam: să gustăm și noi din farmecul dulce al Iașiului de odinioară. La tejghea era o puștoaică din acelea. Fetișcana a avut o secundă - doar o secundă - de ezitare, care putea să sugereze că nu știa. După aceea s-a repliat repede, s-a sumețit și a răspuns iar în stilul pe care îl uitasem: „Da’ ce? Doar nu vreți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
repede, s-a sumețit și a răspuns iar în stilul pe care îl uitasem: „Da’ ce? Doar nu vreți să vă dau acum rețetele originale?”. Păi, nu. Alina întrebase doar unde sunt prăjiturile à la Tufli, acelea originale. Am insistat. Fetișcana ne-a privit iar lung și, după încă o secundă de ezitare, ne-a replicat iar: „Nu, nu mai avem nimic”. „Dar ce fel de prăjituri sunt? Cum se numesc? Spuneți-ne una”, persistă Alina. „Pfiiii... păi avem atâtea feluri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
acum le-am terminat pe toate.” „Spuneți-mi măcar un nume, ca să știm ce să alegem!” se încăpățână Alina. „V-am zis... sunt atât de multe, că nici nu știu pe care să vi le spun”, veni răspunsul. După care fetișcana s-a întors semeață pe călcâie și s-a îndepărtat repede de noi, unduind din poponețul bine reliefat - un poponeț notabil, de altfel. Într-o altă seară m-am întâlnit cu Alina și cu o prietenă de-a ei într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
50, în personalul Iași Buhăești Roman: lumină din subpămînta inimă, noaptea o să fie lungă, bancheta stricată de răi călători, placajul desprins sub fereastră, suporturile de bagaje, sacul marinăresc îl țin jos, Piciorul Lupului bețivii cîntă cu glas tînăr, intră trei fetișcane, două pe lîngă bagaj, fermoarul genții, noapte caldă pentru octombrie, m-am gîndit la bocanci, am luat pantofi, vedeam viață de om cînd eram pui de om, acum sînt pui de pui! flaneaua groasă prinde bine, caldă, lipsește femeia, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nominalism, numele suprapus peste clădiri membra disjuncta, gara gălbuie virează cu Podu Iloaiei numele ei, chenare albe, ferestre boltite și chenăruite, în altă ordine de idei eticheta de pe zid, la bază poveștile de tineri în lungimea peronului, rîs de prezentare fetișcana de una singură, lunecă vagoanele, întinde gîtul, pași secvențiali din viteză, zăcem, trenul aduce în plus iluzia mișcării, haltă, posibil Budăi, golul cîmpului, și din pietrele acestea pot ridica fii lui Izrail! mașina Salvării în tangenta arcului de elipsă, albastrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-o găsim, acolo unde trebuia să fie! timp refăcut pe circuitul conjugal, momentele iritației acute, combină la treierat izolată în parcelă, firele șinei intră în cabina mecanicului și cîștigă viteza de croazieră, risipește cotituri în linie, solul ondulat, pe fetișcană și pe sora ei mai mică le-a îngăduit înăuntru, fetele mele scutite de rigoarea geometriilor, lunganca leagănă genunchii peste bordul de manete, cadrane, doar că nu-ți poate scăpa mișcarea, ține mereu privirea înainte, surioara cîteva linii pe extrema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cei mai mulți, rîsete în grup, fetele pe alese divergente în antropologia locală, galopează de apus peretele școlii în frescă de cavalerie ștefaniană, la soare bătrînele cu straie pe inventar de muzeu, în loc de opinci pantofi negri cu bretea, soare și de două fetișcane, ce știm noi de babe! arcuim spinarea, curtea de vilă prea multe betoane, trei țînci să vină repede spre tren, ceasul în fetișcane și copile, alte cinci la 13-14 ani, nu e loc de murdărie, iarba fragedă nivelul de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătrînele cu straie pe inventar de muzeu, în loc de opinci pantofi negri cu bretea, soare și de două fetișcane, ce știm noi de babe! arcuim spinarea, curtea de vilă prea multe betoane, trei țînci să vină repede spre tren, ceasul în fetișcane și copile, alte cinci la 13-14 ani, nu e loc de murdărie, iarba fragedă nivelul de jos în șesul Vicovu de Jos, stație și prundurile Sucevei, km 25+2 de la Dornești, adorația unei lumi vine infinitezimalul! tricolor puntea pe cabluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prășim... Cei trei n-au curajul să se despartă, să se răsfire pe ogor. Nebunul însă se oprește, se așază jos, iar se scoală, se întoarce, revine, aruncă în sus pămînt și... prinde muște. Hai să fugim spre casă, țipă fetișcana speriată. Nebunul parcă a auzit. O rupe la fugă, Doamne, cu ce viteză, și le taie calea spre sat. Apoi iar se oprește, continuînd cu preocupările sale de om nebun. Nervii sînt încordați și dau să explodeze. Deodată, nebunul răcnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iar pe mine, difuzorul ! » Fără comentarii. Si a mai dat satul un rapsod, care a avut norocul să fie trimis de părinți la școli înalte, care s-a realizat pe acolo pe unde au dus-o drumurile, pentru că despre o fetișcană e vorba, ca săși șlefuiască talentele native. O știe tot satul, pentru că, deși l-a părăsit de mai bine de 60 de ani, deși de peste 30 de ani trăiește departe de țară, nu scapă momentul să revină din când în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de fiecare dată ne ducea în excursii era mai relaxat. Și de data aceasta pentru înveselirea atmosferei s-au tras bilete la tombolă pe care le primisem la atelierul de icoane bizantine „Zindros”. Au ieșit trei câștigători printre care o fetișcană. M-am bucurat pentru ea, pentru că fusese tot timpul retrasă, izolată, neputîndu-se integra în grupul nostru. Nici nu i-a venit să creadă că a câștigat. De fapt, nici n-a dat importanță tombolei, până când strigânu-i-se numele de mai multe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
lâncezit. Câteva minute nu s-au auzit decât clinchetul ușor al lingurilor în farfuriile pline cu ciorbă de perișoare, una din specialitățile delicate, mult căutate ale casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a Îmbrăcat, nu i-a dat drumu-n lume În fundu’ gol, iar Laur n-arată deloc rău astfel costumat. Mustăcește din botul lui de maimuțică tuciurie, clipește des și parcă pândește pe sub gene, sfios și deopotrivă provocator. E ca o fetișcană prostovană. Eu l-am Întrebat de bani și el se uită la mine ca și cum l-aș fi Întrebat dacă se fute, că uite-o, nu-i, pizd-am pus-o-n cui. — Ceva-ceva aș avea, vere... — Cât?! Tresări. De-acum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în demersul meu a privit dorința mea drept un afront adus la adresa studiilor din Ardeal. A fost una dintre cele mai umilitoare experiențe din viața mea, am fost acuzată că mă folosesc de boala mamei mele, că sunt "doar o fetișcană prahoveană care de fapt a venit în Ardeal să își atingă scopurile, și apoi pleacă la București", mi-a sugerat să îngheț cei doi ani și să aștept să moară mama, pentru ca ulterior să mă întorc la școală. Profesorii mei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Obrajii îi erau foarte împurpurați, dar stătea perfect dreaptă și se uita la mine, iar gura roșie, de culoarea cărămizii arse, era fermă, exprimând bravură: o nobilă fecioară aflată înaintea execuției. Și Lizzie arăta mai bătrână, oricum mai bătrână decât fetișcana băiețoasă, radioasă și năstrușnică de care-mi aduceam aminte. Dar fața ei avea o viclenie prudentă, reținută, care-i dădea formă și o făcea încă frumoasă, cu fruntea-i înaltă și linia impetuoasă ce luneca spre nasul delicat, aproape răsfrânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
direcția prăvăliei. Silueta aceasta, pe care o mai observasem altă dată vag, indiferent, apărea acum, în ochii mei, cu totul schimbată. Avea drept fundal întregul univers. Și între mine și ea s-a nălucit, poate pentru ultima oară, viziunea unei fetișcane zvelte, cu gambe lungi și pulpe scânteietoare. Am început să alerg. Am ajuns-o, fugind din urmă, după ce trecuse de cârciumă, și când m-am găsit alături de ea, i-am atins una din mânecile cafenii, largi, ale rochiei. Ea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
realitățile existente. Și poate că aici ar fi momentul să adaug (deși e vorba iarăși de un fapt evident), că, firește, nu am văzut-o și nu am comunicat în nici un fel cu soția dumitale de pe vremea când era o fetișcană, iar recenta noastră reîntâlnire a fost absolut întâmplătoare. Presupun și îmi exprim încrederea că, întrucât ești un om rațional și drept, nu vei lua nici un fel de măsură de represiune împotriva soției dumitale, care este complet nevinovată. Această chestiune ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
transpirată, gâfâind, purtând rochii vechi, șifonate, cu obrajii lucioși și înroșiți de soare, cu ochii mereu plini de lacrimi, își arăta din plin vârsta. Era una dintre acele femei a căror înfățișare variază enorm. Uneori, reușea să arate ca o fetișcană, în felul misterios în care bătrânețea și tinerețea se pot îmbina pe chipul unei femei. Dar își pierduse strălucirea, sau poate că optica mea asupra ei se întunecase. Era devotată și dulce și încerca din toată inima să mă consoleze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de știință popularizată, desenam foarte bine, meșteream orice, lucram grădina (chiar și de foame!), învățam stenografie, astrologie, prestidigitație, retrăiam Aventurile submarinului Dox, ciopleam jucării, eram pasionat de chimie, exploram mărginimea orașului și câmpul, pescuiam, recitam din Topârceanu și Minulescu la fetișcane și, imediat după război, cercetam munițiile unor trenuri militare arse în preajma depoului CFR. Prudent de când mă știu, m-am jucat cu explozibile ca un artificier profesionist, fiindcă le cunoșteam șpilul. O curiozitate nemiloasă m-a dominat și mă domină încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
congregațiilor religioase și a influenței lor conservatoare. Chiar dacă nu votează, simplul fapt de a le "lăsa pe femei să se țină de sutanele duhovnicilor și de școlile lor, crede Victor Duruy, pune în primejdie idealul democratic" al noului stat. Căci fetișcanele de azi vor fi mamele bărbaților de mâine. Prin înființarea liceelor pentru fete nu se urmărește așadar formarea de femei erudite, ci de educatoare pentru viitorii cetățeni. Programele sunt adaptate cu grijă acestei meniri viitoare de soție și mamă. Disciplinele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ascunse. Funcția legată de distracție, de amuzament a flirtului este evidentă. "Mă plictisesc, mă plictisesc, mă plictisesc", repetă necontenit Catherine în jurnalul său. "Viața mea este un cerc pustiu și inutil". Și atunci, "ca să mă amuz", "o fac puțin pe fetișcana". Catherine mărturisește că băieții cu care flirtează o distrează. Fie pentru că sunt ei înșiși înzestrați cu un simț al umorului ascuțit, ca Edmond Babut, fie pentru că naivitatea și nevinovăția lor stârnesc hazul. Iată ce mărturisește tânăra Catherine în legătură cu André Troisier
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de burlac al lui Cassagnac, tânăra ajunge din nou să-și piardă complet controlul. Sare pe pat, se cocoață pe scaune, se suie pe pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o fetișcană sau drept o smintită decât drept o dezmățată. La venirea serii însă, Marie nu-și poate explica ce o apucase. E cuprinsă de remușcări și se copleșește cu reproșuri. Dar asta nu o împiedică să-i facă lui Paul de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]