12,434 matches
-
ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad, fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
strănepot de-al moșului Crivăț, o părăsise, luându-și lumea în cap. Un aventurier. Cică se agățase de coada unei capre și că ajunsese tocmai în Grecia... Într-o prea frumoasă zi de vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pe semne că era pe acolo o scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse. Atâta îi plăcuseră, încât, desfăcându-și aripile și mai întâi frecându-le bine una de alta sbură drept
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
bătrână, îmbrăcată toată în negru lucra la un gherghef. Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un accent ardelenesc: ,, No, că mi-e io, Gărgărița Rița, dar am știință a grăi cu omenetul..." Ti! Se mira
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
dar toate acestea sînt mult mai bine ascunse într-o poveste aparent simplă, simplistă chiar la suprafață. Subiectul pare desprins dintr-un ziar de scandal, faptul divers cu alură de senzațional e mereu prezent și mereu exploatat. Nimic nu lipsește: fetița de doisprezece ani care se prostituează trăgînd cu sete din punga de aurolac, soldatul violator de țigănci bătrîne și grase, opinia unor oameni de bine care în focul luptei pentru moralitate rămîn cu penisul în văzul lumii (blestematele de bretele
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Asociația elenă a criticilor a atribuit un premiu ex aequo filmelor O zi din august de Konstantine Giannaris (comedia tristă a mai multor familii tarate de lipsa comunicării reale) și În căutarea morfinei de Yannis Fragas (trecerea violentă a unei fetițe la condiția de femeie). Asociația elenă a dramaturgilor a acordat premiul pentru scenariu filmului Fantoma unei șanse de Vangelis Seitanidis (tribulațiile unui medicinist exmatriculat care-și încearcă norocul la ruletă unde se-ndrăgostește și are de-a face și cu
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
această povestire. O sumedenie de semnale bine ascunse ne trimit la cele două mari probleme ale existenței: dragostea și moartea. în casa lîngă care cei patru copii se joacă un bunic genial ca toți bunicii trage să moară, în timp ce singura fetiță din grup se scaldă într-o goliciune care nu mai e aceea a copilăriei și unul dintre băieți își pierde brusc interesul pentru joc în timp ce altul își amintește prima lui experiență puberală, într-un pasaj cenzurat în prima ediție: "Nu
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
ăsta trebuie montat Caragiale astăzi!" Deschid ochii mari și privesc, a cîta oară, suprarealismul laolaltă cu postmodernismul, o pată a degradării, promiscuității, decrepitudinii din centrul Bucureștiului: Gara de Nord - Piața Matache. Aurolaci dorm pe gurile calde de canal. Prostituate urîte, grase, încercănate, fetițe sau madame trecute bine îți sar pe parbriz și, pînă să vadă că nu ești bărbat, îți spun meniul și suma. Pe lîngă ele se foiesc peștii și puradeii, deopotrivă, nestînjeniți unii de prezența celorlalți. Patroanele unor bordeluri ascunse pufăie
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
inflamație a meningelui, netratabilă la acea dată, o ucide în cîteva luni. înainte de a muri însă, Elena intră într-o legătură ciudată cu lumea de dincolo și le spune tuturor ce-i așteaptă în viitor. Lucrurile se întîmplă întocmai. Toate fetițele care se nasc după moartea ei sînt botezate Elena și toate "au moștenit darul de a primi mesaje din lumea de dincolo". Aceasta e povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
că portretele sale privesc existențe comune și personaje oarecare, fără o identitate precisă și o notorietate publică în măsură să justifice un interes explicit (Portret de femeie, Tînăr cu carte în mînă, Rochia verde, Portret cu basc, Portret de bărbat, Fetița cu cercul etc.), persoane publice cunoscute - artiști, oameni de cultură, personalități din lumea științei etc. - (Portretul profesorului Jean Paul Laurens, Pictorul Ștefan Popescu, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portretul profesorului Ștefan Minovici, Portretul profesorului Papillot, Portretul lui Ion Manu, Portretul lui
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
celorlalte femei. Războiul este o sumă de tragedii individuale, spune Drakulic la un moment dat, amintind astfel de Calvarul lui Tolstoi. Iar cartea ei e o cronică a unor asemenea nenorociri individuale, cum ar fi cea a lui A., o fetiță de 13 ani care moare după ce a fost mutilată de un grup de soldați între care se afla și un bun prieten al fratelui ei. Ori cea a lui E., o femeie trecută de 40 de ani, care fură tot
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
ei. Ori cea a lui E., o femeie trecută de 40 de ani, care fură tot ce găsește de la celelalte prizoniere ca să-i poată mitui pe soldați să nu se atingă de fiica ei. Cînd nu mai are ce fura, fetița e siluită și apoi ucisă, iar E. se sinucide lăsînd în prealabil un bilet prin care își cere iertare pentru furturi. Povestea lui E. e mai greu de suportat decît chiar și descrierile ororilor din "Încăperea femeilor", pentru că un asemenea
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
bună idee să ne întâlnim. Ești diferit, Andrei! Cu aceleași convingeri naționaliste, dar diferit. Tu ești aceeași. Am desenat momentul acesta în o grămadă de feluri, conturând imagini de care probabil nu o să am parte niciodată. Poate că sunt aceeași fetiță visătoare pe care ieri ai lăsat-o cu lacrimi în aeroport. Același copil care a crezut în fiecare zi că tu îți vei respecta promisiunea și te vei întoarce. În ciuda tuturor, poate că am rămas același om care era dispus
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
optimism" (în sensul replicii optimistului care, în celebra anecdotă, la nesfîrșitele lamentații ale pesimistului că nu se poate mai rău decît atît, răspunde prompt "ba se poate"). Semnificativă în acest sens este și seria de întîmplări tragi-comice, istorisite de Vendulka, fetița oarbă din povestirea Ochi de diamant: "Dar să știți, tatăl meu e cineva, o mare figură. (...) Da, e producător și distribuitor de fructe și, o dată a călcat-o cu dubița pe o vecină de-a noastră șchioapă - una Dymackova, și
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
de trei ani a trăit închisă într-un lagăr de concentrare din pricina refuzului părinților de a semna actul de fidelitate față de regimul lui Mussolini, aliatul japonezilor. Au fost ani de cumplite privațiuni și teroare care au marcat-o profund pe fetiță: pe moment, ea a fost lovită de o afazie de oarecare durată (experiență pe care o trăiește amplificat și eroina ei, Marianna Ucria), iar pe termen lung, de un sentiment al precarității și nesiguranței, de care se va elibera mai
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
o poveste care lăsa să se întrevadă talentul literar, tatăl ei, emoționat, a rugat-o ca, dacă va ajunge vreodată scriitoare, să nu renunțe la numele de familie "Bittel", oricât ar dezavantaja-o sonoritatea de cuvânt străin a acestui nume. Fetița a ținut minte dorința lui și, ajungând scriitoare, i-a respectat-o. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1970, Adriana Bittel a îndeplinit mulți ani la rând atribuția de corectoare la România literară
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
de un pitoresc care amintesc de filmele lui Fellini. De fapt, toate textele sunt antologice, iar cronicarul literar își reprimă cu greu plăcerea de a reproduce cât mai mult din ele. Alice în Bariera Vergului cuprinde înduioșătoarea istorie a unei fetițe de familie bună care se aventurează într-un cartier rău famat și reușește să se împrietenească în câteva clipe cu o familie de țigani fioroși. Gârla și Iordanul aduce în prim-plan o femeie care, aflată într-o țară îndepărtată
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
prilej pentru Mihai Stoian de a personaliza eșecul și disperarea "cuceritorilor", odată cu tăria monahală a celei copleșite, ca odinioară Iov, de toate nenorocirile ce i se pot da unui om. Hedwig își vede visul împlinit: face din oligofrena Renate o fetiță normală. Prin tenacitate, rigoare, încredere suprafirească. O viață aproape imposibilă are și tânăra învățătoare Alexandra, victima unui grav accident rutier. Alexandra suferă enorm ani la rând, între speranță și deznădejdea pierderii "independenței", context agravat de defecțiunea soțului, moartea mamei etc.
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
de exemplu, care s-a născut înainte de război și a fost contemporană cu două răsturnări de regim politic, pătrunde în mileniul următor încărcată de experiențe bogate și adînci. Dar nu despre istorie vreau să vorbesc neapărat, ci despre cotidian. întrebările fetiței lui Charlie Citrine din romanul lui Bellow m-au determinat să mă gîndesc la lucruri pe care le uitasem, ca și cum nu s-ar fi întîmplat, și care mi-au revenit în minte asemenea unor fotografii vechi peste care nimerești fără
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
o petrecere, era, cum o arată cuvîntul, o Sărbătoare. O spun fără regret. Lumea nu stă pe loc. E normal ca azi să nu semene cu ieri. Nu sînt ceea ce se cheamă un nostalgic, ca Alecu Russo. Dar cred, ca fetița din romanul lui Bellow, că trecutul ne aparține, ca și prezentul, și, dacă sîntem ce sîntem, o datorăm cunoașterii lui. Să ne amintim, deci. Sperînd că urmașii noștri își vor aminti și ei.
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
scris pe el cu creion chimic, se pare că data... Curios, la cealaltă mînă, validă, dreapta, are un ceas-brățară străin, un Doxa, însă, sub sticla lui a rămas praf sau noroi din timpul căderii prin grohotiș și cît zăcuse cu fetița ei împreună în prăpastie... Nu se știe cum mai puteau limbile ceasului să se învîrtă, să se miște, de noroiul uscat strecurat acolo în cădere... Pe urmă, rămînînd singur cu ea, după ce rudele ei plecaseră, intrasem în vorbă cu ea
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
ei plecaseră, intrasem în vorbă cu ea, iar ea continuase în limba română cu acel perfect simplu, - timpul românesc săltăreț, incapabil, cu neputință să povestești cu el o tragedie: Mă bucurai de cunoștința dvs. Avui plăcerea! Îi spusei și doctorului... Fetița mea plînse mult, dar acum e bine... De cînd femeia a căzut, după șocul nervos, a început să scrie zi și noapte. A fost ca un declic. Declicul unui aparat stricat, dar care, fiind zdruncinat zdravăn, începe deodată să meargă
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
retro dar mai sărăcăcios induc o atmosferă îndoielnică, părînd mai degrabă a fi prostituatele din port decît acele "fromme Kinder" (copile evlavioase) care își așteaptă logodnicii marinari. Printre ele, în contrast marcat, se mișcă un personaj mut (grațioasă, Teodora Jani) fetița în alb. Sufletul curat al Sentei? Un alter ego pur? Să fie Senta o femeie pierdută purificată de elanul ei sublim? Poate fi și asta o interpretare, dar mutarea unilaterală de accent dezechilibrează raportul dintre cei doi eroi: un sumbru
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
prezentului: o casnică rutinieră, cu trei copii și fără nici un orgasm la activ. Vasilica Oncioaia izbutește la debut o fină caricatură a tipului respectiv de feminitate "entuziastă". Defel ușoară nu a fost sarcina actrițelor desemnate a întrupa ipostaza ingenuă a fetițelor la vîrsta pubertății, a purității absolute, dar și a curiozității demonice și a revelațiilor celeste. Iscoditoare și întreprinzătoare, cu o miopie pedant speculată, Gabriela Crișu - Vari copilă - și-a asumat menirea de inițiatoare în tainele trupului, în secretele familiei. Proaspăta
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
desprindere de trecut. Tache, povestind realismul absurd al funcționării Alimentarei în comunism, câștigă banii necesari răscumpărării ochilor tatălui său și plecării în lume alături de Maria, sora unui dintre tinerii omorâți de securiști, cea care îi va face fostului impotent o fetiță. Complexul (numele își găsește și o semnificație secundă) simbolizează deopotrivă nostalgia și atașamentul primar față de un trecut bicisnic, dar și noua capcană economică a prezentului: supermarketul. Este aici, sugerată în filigran, ideea piesei premiate a lui Petre Barbu: Tatăl nostru care
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]