537 matches
-
în desfășurarea ei”. După cum aminteam mai sus, în opinia majorității istoricilor din România, motivele pentru care orașele medievale din arcul extracarpatic nu semănau cu cele occidentale au fost date de existența „condițiilor vitrege” și a „cadrului propriu” de dezvoltare a feudalismului. Suntem total de acord cu această teză. Cu o singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arendează unui grup de bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să ridice în bloc venitul din aceste impozite fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol între anii 19811985 au stabilit arheologic trei mari perioade perioada getica, perioada romană - timpurie și perioada romană-târzie. Documentele și mărturiile pe care le avem astăzi nu ne permit fixarea în timp, cu exactitate, a distrugerii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
orientare marxistă, Eric Wolf, distinge, în cheie antropologică în primul rând, trei moduri de producție: capitalist, "tributar" și bazat pe "relații de rudenie". Acestea ar acoperi, în termeni uzuali, lumea întâi, apoi societăție subdezvoltate, influențate încă de anumite forme de feudalism sau de ceea ce Marx numit "modul asiatic de producție" și, în sfârșit, societățile primitive, anistorice, unde relațiile de rudenie intra și inter-tribale alcătuiesc eșafodajul raporturilor sociale (Wolf: 2001, 72-99). Leninismul romantic nu se încadrează nici în modul capitalist de producție
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
t str? mo? îi rom�nilor, prin c? s?torii mixte contractate cu cuceritorii lor români; argumentele sale generale stabilesc locul poporului rom�n �n cadrul culturii europene. Tendin? ele junimiste erau foarte pronun? ațe �n istoriografia lui Iorga. El sus? inea c? feudalismul nu a fost un produs organic al societ?? îi rom�ne? ți, care era bazat? pe r? ze? i, fiind adaptat sub influen? a dezbin? toare a Ungariei, Poloniei ? i Bizan? ului. Nu fusese nimeni altul dec�ț Mihai Viteazul cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei Europe a statelor-națiune, a războaielor de independență deci, a revoluțiilor și a primei conflagrații mondiale; nu trebuie să uităm că pentru societatea românească toată această perioadă este una a marilor prefaceri sau transformări instituționale, este perioada finalizării trecerii de la feudalism la capitalism, este perioada marilor contradicții între "țara reală" și straturile parazitare, beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2003. [1857]. Duby, Georges. Artă și societate (980-1420). București: Meridiane, 1987. 2 vol. [1976]. ---. Seigneurs et paysans. Paris: Flammarion, 1988. ---. Anul 1000. Iași: Polirom, 1996. [1980]. ---. Cavalerul, femeia și preotul. București: CEU Press, 1997. [1981]. ---. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. București: Meridiane, 1998. [1978]. ---. Doamnele din veacul al XII-lea. București: Meridiane, 2000. [1995]. Durand, Gilbert. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză. București: Nemira, 1998. [1992
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul sclavagismului și al feudalismului. Agricultura bazată pe irigații, specifică multor societăți din Asia, Africa și America precolumbiană, presupune lucrări de îndiguire, irigații, realizate printr-un efort colectiv. În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale ale epocii. Filosofia clasică germană, cu particularitățile sale teoretice, este explicată, într-o oarecare măsură, ca sublimare în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței sale spre compromis politic și ideologic cu feudalismul. Metoda analizei ideologice, una dintre contribuțiile cruciale ale lui Marx, reprezintă un exemplu tipic de reducție structurală. Psihanaliza s-a constituit aproape exclusiv pe baza procedurilor reducției structurale. Metodologia freudiană constă, în fapt, în proceduri de detectare a conținuturilor profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de atitudinea membrilor colectivității față de aceasta. Marx și Engels argumentează însă că această relație este derivată, determinată de o altă relație, obiectivă de această dată. Relația dintre condițiile obiective și forma de organizare socială. Forma de organizare (în exemplul luat, feudalismul) este determinată de tipul condițiilor în care se desfășoară respectiva activitate (forțele de producție, în acest caz). Între condițiile obiective și formele de organizare există o relație de compatibilitate/incompatibilitate. Această relație „se reflectă” în prima relație, în atitudinea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cheie pentru înțelegerea stării sale actuale și a celor viitoare. O cercetare atemporală, de tipul celei oferite de științele generalului, poate ajunge la dezvoltarea unor cauze mai generale. O asemenea explicație nu poate fi însă completă. De exemplu, putem înțelege feudalismul românesc într-un mod strict teoretic, pornind de la nivelul de dezvoltare al forțelor de producție. O asemenea înțelegere este însă foarte generală și incompletă. Feudalismul românesc poate fi înțeles mai bine dacă se ia în considerație lanțul concret de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauze mai generale. O asemenea explicație nu poate fi însă completă. De exemplu, putem înțelege feudalismul românesc într-un mod strict teoretic, pornind de la nivelul de dezvoltare al forțelor de producție. O asemenea înțelegere este însă foarte generală și incompletă. Feudalismul românesc poate fi înțeles mai bine dacă se ia în considerație lanțul concret de evenimente care au afectat dinamica în timp a comunității românești. Numai așa putem înțelege de ce el a avut caracteristici proprii, diferite de cel german, maghiar sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care o poate avea retrodicția (reconstrucția teoretică) în reconstituirea de ansamblu a unei realități trecute despre care avem informații empirice extrem de fragmentare și nesigure. Este, de altfel, metoda pe care el a utilizat-o curezultate excelente în reconstituirea genezei feudalismului românesc (Stahl, 1969, 1972). Viitorul nu poate fi descris decât prin mijloacele teoriei, ale predicției. Predicția este simetrică retrodicției. Descrierea viitorului nu poate fi decât teoretică, pe când știința trecutului poate fi, cel puțin într-o oarecare măsură, strict empirică. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plus, nivelul rudimentar al forțelor de producție făcea ca la nivelul procesului productiv propriu-zis să nu se întâmple modificări notabile. Diferențele mariîntre comunități și între diferitele momente în timp ale aceleiași comunități sunt date în special de factori politici. Astfel, feudalismul european a fost constituit dintr-o structură economică destul de staționară în timp, pe care se ridica o suprastructură politică extrem de colorată, variată și mobilă. Caracterul eminamente politic al feudalismului, în general, este destul de evident. Istoria acestuia este, explicabil, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale aceleiași comunități sunt date în special de factori politici. Astfel, feudalismul european a fost constituit dintr-o structură economică destul de staționară în timp, pe care se ridica o suprastructură politică extrem de colorată, variată și mobilă. Caracterul eminamente politic al feudalismului, în general, este destul de evident. Istoria acestuia este, explicabil, mai mult politică decât economică. Chiar modul de organizare a societății capitaliste tinde să accentueze rolul evenimentelor politice ca sursă importantă de schimbare. Acumulările de la nivelul activității productive, pulverizată datorită formei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politico-administrativă; dacă, dimpotrivă, procesul de producție are un caracter fărâmițat, atunci proprietatea privată va reprezenta baza organizării sociale, cu toate consecințele sale. O asemenea ipoteză exclude deci importanța condițiilor inițiale. Un caz tipic pentru probarea acestor ipoteze îl constituie evoluția feudalismului românesc. Henri H. Stahl a argumentat pe larg teoria „statului de substituție” în geneza instituțiilor feudale românești (Stahl, 1969, 1972, 1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de exploatare centralizat, al cărui instrument este administrația susținută de puterea politico-militară. Retragerea tătarilor a creat un fel de gol. Sistemul administrativ de exploatare a rămas, lipsind însă beneficiarul său. Acest gol a fost umplut de elementul autohton. Inițial deci, feudalismul românesc a fost fundat pe un sistem politico-administrativ. Cei din preajma domnitorului primeau cu drept personal de exploatare diferitele impozite existente. Ei nu erau proprietari de pământuri, ci doar beneficiari ai sistemului politico-administrativ de exploatare. Condițiile inițiale ale genezei feudalismului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deci, feudalismul românesc a fost fundat pe un sistem politico-administrativ. Cei din preajma domnitorului primeau cu drept personal de exploatare diferitele impozite existente. Ei nu erau proprietari de pământuri, ci doar beneficiari ai sistemului politico-administrativ de exploatare. Condițiile inițiale ale genezei feudalismului românesc prezentau un grad relativ de organizare, împingându-l pe calea primului model. El însă conținea o contradicție fundamentală: caracterul fărâmițat al producției propriu-zise și caracterul centralizat al exploatării. În plus, din cauza condițiilor externe instabile, se adaugă o anumită instabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El însă conținea o contradicție fundamentală: caracterul fărâmițat al producției propriu-zise și caracterul centralizat al exploatării. În plus, din cauza condițiilor externe instabile, se adaugă o anumită instabilitate și fragilitate a puterii politice centrale. Această contradicție a tins să împingă evoluția feudalismului românesc pe calea celui de-al doilea model. Stahl descrie în mod amănunțit modul în care, treptat, baza pur politico-administrativă a exploatării s-a transformat în proprietate de tip feudal. Pe de o parte, sărăcirea satelor libere a creat posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții, În stabilirea obligației de plată a impozitului trebuie asigurată cerința ca sarcina fiscală suportată de fiecare contribuabil, să corespundă puterii contributive a acestuia. Scopul aplicării respectivei maxime era desființarea privilegiilor de care se bucura nobilimea, În contextul trecerii de la feudalism la capitalism. Regula certitudinii cerea ca impunerea și, deci, impozitul de plată să se stabilească Într-un mod sigur În ceea ce privește mărimea sumei de plată și existența obiectivului impozitului: „taxa impusă fiecărui cetățean trebuie să fie certă și nu arbitrară. Perioada
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
au condus la dezvoltarea unui sistem fiscal. Pe măsură ce relațiile de producție capitaliste câștigă tot mai mult teren și burghezia preia puterea din mâna monarhiei și a nobilimii, are loc un proces de reașezare a sistemelor fiscale, În conformitate cu cerințele tranziției de la feudalism la capitalism. Astfel, se iau măsuri care urmăreau limitarea drepturilor suveranului În instituirea și perceperea de impozite, ca și În cheltuirea acestora, organizarea gospodăririi financiare a statului realizându-se după reguli precise și fiind supusă controlului parlamentar. De asemenea, sunt
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de o parte, gospodăriile trebuiau să depășească regimul autarhic, urmărind obținerea unui surplus productiv ce urma să fie valorificat pe piață. În al doilea rând, În condițiile existenței acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al doilea rând, În condițiile existenței acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
târziu la Busan, cel de-al cincilea mare oraș portuar al lumii, și primul al Coreei de Sud, metropolă cu 6 milioane de locuitori, situată pe țărmul sudic al țării, pe râul Jagalchi. Zona oferă impresionante mărturii ale bogatei spiritualități coreene din feudalismul timpuriu: Templul Beomcosa, Templul Tongdosa și Altarul Chungnyeolsa (cel mai mare templu din Coreea și cel mai sacru, fondat În 646 de un călugăr ce a studiat În China, adăpostind În cele 50 de clădiri, 200 de călugări). Munții pitici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
protejați în Evul Mediu de funcția lor de "Portari ai Cerului", devin dușmanii unei societăți urbane în care nu mai exista un sistem de redistribuire a bogățiilor capabil să diminueze efectele pauperizării fapt pe care îl realizase Senioria pe vremea feudalismului. Cu ocazia " Marii Întemnițări" din 16562, una dintr-o sută de persoane era întemnițată la Paris. Dar nici spitalul general și nici temnițele nu au reușit să împiedice cerșetoria, mai ales când în oraș reapărea sărăcia și foametea. În fața creșterii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]