1,068 matches
-
se stabilise la Zorleni, încă din aprilie, 1944. Omul se semnase cu caractere rusești, ceea ce înseamnă că chiar naționalitatea aceasta o avea. Hamenko Mihail, născut în 1890, în localitatea Feodosia, Kerci, venise pe 9 aprilie 1944 și se angajase ca fierar la Zorleni. Motivul sosirii în România? „M’au adus nemții cu forța”, însemnase scribul român de la CAlC. Pașciuk Nechita (n.1900, de meserie „strungar în fer”), însoțit de nevasta Natalia și doi copii, declarase în fața comisiei ca fiind o familie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ca orice marfă oarecare, așa au fost numite în epocă grupurile de cetățeni basarabeni, nord-bucovineni sau chiar ruși sau ucraineni care fuseseră nevoiți să ia calea necunoscutului. Din primul lot am extras următoarele nume: „Hamenko Mihail (12 iulie 1890, Kerci, fierar); Pașciuc Nichita (26 mai 1900, Kirovograd, strungar în fier); Pașciuc Natalia (20 decembrie 1907, Kirovograd, casnică); Pașciuc Alexei (1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un tren pe ruta Bârlad-Iași. Ca la orice marfă, se întocmise și un proces
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fascinant al dragostei. Scriitorul aduce în prim-plan suferința pe care o aduce cu sine o iubire neîmpărtășită sau neîmplinită, dar în ciuda temei ce se anunța de succes, operele mai sus menționate vor eșua. Slavici se aventurează în explorarea lumii fierarului Dinu sau a boierului de viță veche Iorgu Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care face obiectul atâtor creații remarcabile dintre care două (Mara și Pădureanca) sunt capodopere. În realizarea lui Dinu există însă câteva pagini deosebite (ultimele treizeci ale unui roman de două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica stăpânului său, Costache, pe care acesta i-o încredințase ca soră și viitoare soție după moartea sa, a ajuns în gura lumii datorită relației sale cu un tânăr. Dinu își asumă greșeala nesocotitei fete acuzându-se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
limitele neexplorate ale suportabilității ființei umane. Ea impune reconsiderarea omului, a conștiinței și a menirii sale în oricare din cele două lumi posibile. Ca moș Marian din O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început după ce a așezat lucrurile în albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid să meargă mai departe. Ba dimpotrivă. Sinuciderea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Cița Prușului venită aici de pe Dealul Armanului care sfârșește tragic după ce a călcat pe o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul Rugineștilor, foarte răspândiți În sat. Trei frați: Dumitru, Andrei (Călugărul) și Constantin se ridică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ziceau Pocăitul. Ceilalți trei din Preluca sunt porecliți Pici. De unde o fi inventat porecla cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au avut urmași și averea amândurora rămâne unui flăcău, Simion
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stătea Într-o bucătărie de vară din curte. Copil din flori, Toader, care a moștenit și numele tatălui său Trâmbițaș, rudă, dacă nu chiar frate cu Învățătorul Trâmbițaș, isteț ca toți copii din flori, Învață de la tatăl său meseria de fierar și când tatăl său, bătrân fiind, nu mai poate mânui ciocanul și nici să potcovească vitele și caii sătenilor, i-l dă lui Toader, nu lui Nuțu, fiul său adevărat. Hărnicia, spiritul gospodăresc și exigența În conducerea gospodăriei le-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de la tatăl său Dumitru și acesta de la tatăl său Foiul. Probabil fusese la mijloc o problemă fiziologică (respira greu ca un foi), foiul fiind burduful din piele care servea la trimiterea aerului pentru cărbunii Încinși unde se Încălzea fierul de către fierarii care erau și potcovari. Acesta a avut doi flăcăi și o fată: Neculai, Petru și Mărița. Marcu Iacob, zis Cocioabă, era frate cu Coconetele din Zăpode și avea trei feciori: Neculiță, Petrușca și Costan și o fată, Onița, care avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să ne oprim în satul Saint-Paternion: [b] trebuia să ungem trăsura; [c] un țăran prinsese atât de bine șurubul la roată, încât a fost cu neputință să-l scoatem. [d] Toți meșterii satului, cu mic cu mare, dimpreună cu maistrul fierar, n-au reușit să-l urnească. [e] Un băietan cam la cincisprezece ani s-a desprins de grup, [f] s-a întors cu un clește și, [j] dându-i la o parte pe ceilalți, [h] leagă de piuliță o sârmă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Kritia îi jurase iubire eternă), se răzbună divulgând lubricului Vulcan adulterul din propriul cămin (căruia îi găsește și o explicație "psihologică": Afrodita s-ar fi îndrăgostit de Marte pe motiv că "toate femeile se îndrăgostesc de războinici" și "iubesc uniforma"). Fierarul divin amenință cu o răzbunare strașnică, dar, până una alta, ascultă de planul lui Helios, ce-l sfătuise să plece de acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și limonada, dar Culiță n-a vrut să primească: - E cinstea mea, lasă, zi mulțumesc și transmite-i coanei Aglăița omagiile mele, mi-a spus, ca unui om mare. În momentul acela, a intrat în cârciumă Turcu, un zdrahon de fierar, puternic ca un taur și tot timpul pus pe ceartă. Nu pregeta să facă moarte de om în vreo încăierare, căci era un cuțitar vestit. S-a oprit crăcănat în cadrul ușii și și-a căutat cu privirea victima. Apoi s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sfidător la mușterii încremeniți pe la mese, după care i-a ridicat tatei capul în sus, punându-i un deget gros și jegos sub nas. În momentul acela, pumnul drept al tatei a izbit năpraznic bărbia lui Turcu, ca un baros. Fierarul a zburat, cât era de mare și de greu, afară, pe spate și a căzut pe șinele de tramvai. A rămas lat acolo, nemișcat. Îi curgea sânge pe nas și pe gură și se vedeau câțiva dinți rupți care erau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
îl saluta cu fals respect și-l invita la un pahar, dar tata n-a făcut niciodată tovărășie cu asemenea oameni. Odată Turcu intră în crâșma lui Culiță State. Tata era la masa preferată, cu trei prieteni, ca de obicei. Fierarul a scos pălăria de pe cap și aplecându-se, îi spuse tatei: - Am onoarea, nene Iancule! - Am, Turcule, când mai dorești o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tatei: - Am onoarea, nene Iancule! - Am, Turcule, când mai dorești o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură de Turcu. Acum nu le mai era frică de el. Fierarul trecea cu capul în jos spre tejghea, cerea un țoi cu rachiu, îl dădea pe gât și părăsea crâșma, uitându-se în treacăt, cu spăsenie, la tata și prietenii săi. Dacă ar fi rămas lucrurile așa, n-ar fi fost
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
întârziat să apară. Până să vină mașina poliției, i-a povestit acestuia cum a decurs cazul, căci pe celălalt, sergentul îl știa prea bine. Și așa s-a terminat povestea tatei cu Turcu, conflicte între ei nu au mai fost, fierarul nu-l mai căuta pe tata, ba dimpotrivă, îl ocolea pe departe, iar când se întâlneau la Culiță State sau în altă cârciumă, cel care pleca era Turcu, ori că venea primul sau de-abia intra. Pleca cu coada între
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
este indus în fier când acesta este plasat aproape de un magnet, cum o bară de fier încălzită își pierde magnetizarea (chiar dacă atracția poate traversa o flacără) și cum o bară fierbinte de oțel aliniată cu direcția nord-sud, forjată de un fierar, în timp ce se răcește, devine slab magnetizată, de la câmpul magnetic predominant al Pământului. Gilbert a studiat de asemenea alte tipuri de atracție, care s-au dovedit a fi, nu de natură magnetică, ci de natură electrică, în special atracția paielor și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ar trebui identificată cu imperativul fidelității față de natură. N-ar fi decât, Sia Strihan avea dreptate, contestarea acelor produse care, „maimuțărind“ natura, rămân mai prejos decât ea și nu constituie creații „veritabile“... În picturile destinate familiei Vespucci, Vulcan devine un fierar robust modelând o potcoavă, Eol o calfă încărunțită, Bacchus un vesel flăcău de la țară, Ariadna o fată cam prostuță, cercetând cu o sfială tembelă cununa iubitului. Satirii și bacantele fac parte dintr-un trib de nomazi, cu o droaie de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cunoașterea și fascinația ocultului / 133 8.2. Cunoaștere magică și cunoaștere științifică în practicile divinatorii / 134 Capitolul 9. Specialiștii actului divinatoriu și reprezentările lor sociale / 139 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii / 140 9.1.1. Păstorul / 140 9.1.2. Fierarul / 141 9.1.3. Croitorul / 142 9.1.4. Categoriile sociale marginale / 142 9.1.5. Purtătorii stigmatului / 143 9.1.6. Țiganul / 143 9.1.7. Preotul / 144 9.2. Reprezentări sociale duale ale bărbatului și femeii ca specialiști
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îndeletnicire importantă. În cercetările noastre am întâlnit aici relatări ale unor întâmplări din trecut al căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din trecut al căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din cer, fie că se extrage din măruntaiele Pământului, acesta (fierul n.n.) este încărcat de o putere sacră"204. Această putere a fost, pe rând, pusă pe seama zeilor, a lui Dumnezeu sau a diavolului. Acționând asupra metalului și modificându-l, fierarul nu face decât să intre în contact cu acea putere sacră care-l domină. Mai mult, el va încerca să schimbe și să modifice forma metalului, slujindu-se de propria cunoaștere și știință. Or, intervenind asupra unei materii cu o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]