2,029 matches
-
străbătută de la un capăt la altul de o axiologie a misterului și există o apropiere dintre arhitectura sistemelor sale și o poezie sub forma reflexibilității. În misterium conceptul cedează simbolului și parasimbolului, devine "mut ca o lebădă". Din "turnul de fildeș"al aproximațiilor metaforice, Blaga emite în banda unor mituri deja cunoscute (a căror esențializare poartă sensuri funcționale), ori în banda unor fabulații noumenale, adeseori inventate. ("Legenda", "Biblică", "Drumul Sfântului", Jocul întoarcerii", "Luceafărul", "Peisaj tanscendent"etc.). Aventura cunoașterii la cei doi
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
lucrări răspund întrebării tale? Pentru că înțeleg din ce în ce mai mult, cu cât îmbătrânesc, că relațiile sunt pietrele de temelie ale existentei umane: relația cu Dumnezeu și relația cu semenii. Ca artist, foarte ușor te izolezi în propriul tău turn, în turnul de fildeș, și acolo intri în dialog cu piatra, cu lemnul, cu bronzul și stai de vorbă cu materialele întâlnite și atât de frumoase! Uiți de semenii tăi, te izolezi și, într-un sens, mori. Pentru că ești viu atât timp cât ești într-o
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
îți inspiră creația? Nichita Stănescu spunea, în poemul Nod 28, că „Daïmonul meu vine de departe / în gazda făpturii mele”. E o inspirație de moment ceea ce o determină? Liviu Mocan: Aici, de fapt, prin întrebarea aceasta, reintrăm în turnul de fildeș, pentru că această supă, acest lichid, această apă vie care favorizează actul de creație este relația mea intimă cu Dumnezeul meu. Stau cu El într-o stare de vorbă, într-o încercare de a-L simți, de a-L înțelege, de
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
cu verbul și cu mintea împotriva atâtor răutăți care nu conteneau și nu contenesc să ne lovească cu lănci otrăvite, conștient că o Cetate, o țară se apără, nu cu tăcere, nu cu lașitate, nu cu ascundere în turnuri de fildeș, sau mai rău, cu afundare în frivolitate și promiscuitate, ci cu atitudine deschisă, cu pieptul drept în fața furtunii, ca să apelăm la dragii noștri oameni mari din trecut pe care i-ai iubit, i-ai apărat și i-ai adorat. Ți-
ADIO, DOMNULE CONSTANTIN MUSTAŢĂ, DE VASILE LECHINŢAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345961_a_347290]
-
Templul Dintelui pe care îl vedem astăzi este construit în secolul XVII. De la exterior, templul pare unul destul de banal, cu puține decorații și ne impresionând prin dimensiuni. În interior însă este folosit lemn prețios lăcuit și decorațiuni fine, uși de fildeș, toate încercând să redea măreția și importanța locului. Relicva este păstrată în mai multe casete aurite, împodobite cu pietre prețioase și modele delicate, așezate una în cealaltă și păstrate într-un altar înalt. Am văzut doar altarul în fața căruia era
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
ce înseamnă civilizație și cultură, convertite în opere de artă, fie literare, fie plastice, fie sculpturale, muzicale ori de altă natură. Continuându-ne excursul eseistic prin vechea urbe, printr-o metaforă deja încetățenită în lumea literară, urcăm în Turnul de Fildeș și de acolo, „pe baricade”, facem cunoștință cu principalele mișcări literare existente. Oameni și cărți, cenacluri și grupări literare, asociații de scriitori, un club al umoriștilor, grupări profesionale cum a fost Cenaclul Uniunii Scriitorilor din Galați, constituit în primăvara anului
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
și-un grup de vreo zece negrotei, legați între ei, de gât, cu funie. Eu mi-am dat seama de prezența lor atunci când belgianul chior și-a îndreptat arma în acea direcție. Cearta noastră prostească tocmai se încheiase. Sclavi plus fildeș, egal Tippu Tip... „Cine sunteți și unde mergeți?”, a întrebat belgianul chior. Unul mai bătrân a înaintat încă un pas de elefant și-a zis: „Cine suntem și unde mergem, nu e treaba ta. Treaba ta, văd eu, e alta
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
face bani. Dacă-l omori nu mai face nici două parale pielea lui” „Ei, bine și atunci ce-mi propui” „Nu mai propun nimic, m-am hotărât să-ți dau răspunsul celor două întrebări rămase-n aer. Suntem comercianți de fildeș, sclavi și tot ce poate să ne aducă un câștig, iar de mers, mergem exact acolo unde ești tu stăpân. Vă vom lua tot ce spuneți că vă aparține, iar pe voi vă vom omorî dacă ne stați în cale
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
pe el. Bătrânul cu turban le-a făcut cu mâna în semn de ocol și le-a ordonat: „Haideți, să găsim drumul către malul celălalt!” Imediat am aflat de la unul dintre sclavi cine e. Era cel mai cunoscut comerciant de fildeș și sclavi și unul dintre „aliații” lui Leopold, cu care nu s-a înțeles niciodată până la capăt așa cum ar fi trebuit. Pe Leopold al II-lea îl costa scump fiecare fildeș și fiecare sclav luat de organizația acestuia. Auzisem numele
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
sclavi cine e. Era cel mai cunoscut comerciant de fildeș și sclavi și unul dintre „aliații” lui Leopold, cu care nu s-a înțeles niciodată până la capăt așa cum ar fi trebuit. Pe Leopold al II-lea îl costa scump fiecare fildeș și fiecare sclav luat de organizația acestuia. Auzisem numele lui și din gura lui Stanley, care se lăuda că l-a ajutat în 1887 să fie numit guvernator peste districtul Stanley Falls. Era zanzibarianul Tippu Tip. Când am învățat să
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
dacă aș face acest lucru. Știi că țin la tine și la copiii tăi, ai fost un caz special în viața mea. Te las să pleci în căutarea ofițerului, doar dacă accepți să pleci împreună cu un grup de negustori de fildeș din organizația mea. Asta pentru siguranța ta. Știi că e periculos să te întorci acolo de unul singur?” Am acceptat imediat. După o săptămână de pregătiri mi-am luat la revedere de la familie și de la Tippu Tip. Neema, cu toate că la
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
puteam să mă despart de grupul de comercianți ai lui Tippu Tip, trebuia să fac așa cum am căzut de-acord, lucru care îmi cam strica socotelile. Mă țineau mult pe loc. Între timp am învățat și eu secretele traficului cu fildeș. Începusem să mănânc și eu de unde păpa și Leopold, iar asta îmi dădea satisfacție. Fără să-mi dau seama la început, am început să fiu tot mai implicat în toată afacerea asta cu fildeș. Începuse să îmi placă tot mai
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
învățat și eu secretele traficului cu fildeș. Începusem să mănânc și eu de unde păpa și Leopold, iar asta îmi dădea satisfacție. Fără să-mi dau seama la început, am început să fiu tot mai implicat în toată afacerea asta cu fildeș. Începuse să îmi placă tot mai mult. Cu cât trecea timpul cu atât se depărta imaginea ofițerului belgian de mine. Într-un timp chiar l-am uitat. După o vreme însă, asta însemnând vreo doi ani, a intervenit altceva care
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți este pântecul de grâu,/ cu crinii prinși în horă-i împrejuru-i;/ și gemeni doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu mulțimi de fete;/ iar nările-s din turnul de Liban/ adulmecând veghere spre Damasc;/ semeț precum Carmelul ți-este capul;/ cosițele, pe el, ca o porfiră/ păzind în ea un
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
mai timid Sta nemișcat pe niște trepte, Într-o mișcare de protest. Sta nemișcat într-o mișcare?! O formulare de context. E un moment pentru schimbare. Prea tristă-i viața doar cu muze Ce se tot plimbă prin castelul De fildeș, unde cerebelul A-nlocuit, ne cerem scuze, Marele creier. Războiul ăsta fratricid Intre suratele selecte Și grupul care stă timid, E necesar ca să îndrepte Ca o mișcare de protest. Nu însă una oarecare Eliberarea din arest A creierului, celui mare. Furnicile
RENAȘTERE de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347031_a_348360]
-
din arest A creierului, celui mare. Furnicile încep s-acuze Că e pustiu acum castelul. Unde ne este menestrelul, L-a-nlocuit, ne cerem scuze, Banalul greier? Pământul este cam arid Râuri de lacrimi curg pe trepte Renașterii un drum deschid. De fildeș, zidurile drepte Se unduiesc. Să fie-un test? Să fie oare o-ncercare, Sau o cedare la protest? Să fie o eliberare? Ce poate face-un grup de muze! Parcă e de nisip castelul A revenit și menestrelul Și cine
RENAȘTERE de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347031_a_348360]
-
spus că-ți tragi rădăcinile tale curate și viguroase, nimic nu-ți mai place! nici concediile noastre pe care le făceam atât de fericiți pe cuponu' lu’ mă-ta de pensie, acum te-ai ajuns! te petreci pe coasta de fildeș, te scalzi la miami beach... băi făcătură! băi perversule! nu-ți mai plac nici româncele, te dai la thailandeze, că alea, mi-ai spus, știu să-ți facă masaj mai bine decât mine, ai uitat cum te-am scăpat de
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
din epocă, în schimbul unei cât mai confortabile stări materiale”. �⁰ În cuprinsul acestui manifest de credință Panait Istrati scoate în evidență “arta pentru nimic” schițând sumar, dar concis și adevărat imaginea creatorilor ei împărțiți în două mari categorii, “artistul turnului de fildeș” și “artistul revoluționar”: “Ceea ce îi deosebește e sufletul, adică inima lor. Artistul revoluționar nu poate înălța imnuri frumuseții în mijlocul unei omeniri slute. El este deopotrivă de sensibil față de nedreptate sau frumos, cetățean al lumii, frate al celor asupriți și, în
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
putere pe tânărul împărat, și, violând tradiția seculară, să se proclame prima împărăteasă a Chinei. Acele multe case din spatele complexului împărătesc, în general, erau cam mici. Acum, fiind amenajate ca muzeu, sunt înțesate de expoziții de bogații fără seamăn, de fildeș, aur, picturi, pietre prețioase, vase de cloasoneu, și tot ce vrei în materie de podoabe. Dar, pe vremuri, acele încăperi erau mai simple, simple de tot, fără atâtea bogății complicate. Chiar și împărații, probabil, își puneau o scufiță neagră pe
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
timp, ca urmare a acestui trend, evantaiele ajung să fie adevărate opere de artă. Pictori renumiți, precum Ingres, Delacroix, Watteau și Boucher colaborează la realizarea unora dintre cele mai frumoase astfel de obiecte. Executate din mătase, voal, dantelă, organza ori fildeș și, întotdeauna, parfumate, evantaiele au strălucit în trecut, sub razele astrului zilei, dar și sub scânteierea opulentă a candelabrelor, la baluri ori la cine festive. După o astfel de cină, în a doua zi de Crăciun a anului 1839, Regina
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
exclamă prințesa, punând bilețelul în cutie. Cum să fiu de acord cu asta! Deoarece pistolul îmi este destinat, îl scot din cutie și-l examinez. Este o armă foarte veche, dar și foarte prețioasă, mă gândesc, judecând după mânerul de fildeș și părțile din metal ( alamă ) frumos decorate. Pistolul are o magazie de zece cartușe și este încărcat. - Se pare că nu se mai poate face nimic! zic. - La câți metri trage drăcia asta? se interesează ea. - La vreo cincizeci. - Și
DRUMUL APELOR, 48 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376333_a_377662]
-
fi electocardiograma, e tot mai bine decât o linie dreaptă (Vlad Nicolau). • Cutare m-a ajutat să-mi formez o părere. Mi-am format-o: nu-i prea deștept. • Nu-mi pasă dacă poetul nu iese din turnul lui de fildeș, dacă primește oaspeți. • Copii mici - probleme mici... Copii mari - necazuri mari (folclor idiș). • " Vom face totul!" (cel mai bun purgativ conform Andrei Bacalu). • Au fost invitați la masă domnii Maxi Lar și Mandy Bulă... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 4 ianuarie
CAL ALB & SIMPLU ŞI MODEST de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376656_a_377985]
-
înmulțea, val șoptitor și înalt care lovește-n corăbii de se clatină marea. Asemeni nopții presărate din cer sfidând orice lumină, îmi iese în față despletită femeia cu anii desfrunziți de dorințe. Noaptea ei și a mea cu dinții de fildeș pe curbe de zahăr ne poartă și totul se frăgezește ca un poem rostit la ureche repetat. Referință Bibliografică: Pe când darul divin se înmulțea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi
PE CÂND DARUL DIVIN SE ÎNMULŢEA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376298_a_377627]
-
înmulțea, val șoptitor și înalt care lovește-n corăbii de se clatină marea. Asemeni nopții presărate din cer sfidând orice lumină, îmi iese în față despletită femeia cu anii desfrunziți de dorințe. Noaptea ei și a mea cu dinții de fildeș pe curbe de zahăr ne poartă și totul se frăgezește ca un poem rostit la ureche repetat. Referință Bibliografică: Pe când darul divin se înmulțea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI, 26 iulie 2016. Drepturi
PE CÂND DARUL DIVIN SE ÎNMULŢEA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376299_a_377628]
-
cochete, să „iau atitudine“, să combat pe ample fronturi politice, sociale, sau culturale, pe scurt, să fac ce mi se spune, să slujesc pe tarlaua „comanditarilor“, sub amenințarea unei aspre judecăți publice sau private: sînt egoist, dormitez în „turnul de fildeș“, nu vreau să ajut, fac pe nebunul, dezamăgesc etc. Evident că „civismul“ nu are vîrstă, că dacă poți face un bine, e bine să-l faci, că nu ai dreptul să te ocupi, maniacal, numai de proiecte personale, cînd de
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]