1,926 matches
-
Reeditarea Hronicului... este o asemenea ediție, utilă fără a fi școlărească și riguroasă fără a fi pedantă. Se vede că spiritul editorului s-a identificat empatic cu spiritul celui care prezidează narațiunea, într-un demers care, fără să sacrifice exigențele filologice, scoate în prim-plan opera literară. Rezultatul este un Lucian Blaga par lui-même, o redescoperire surprinzătoare chiar și pentru cei familiarizați cu literatura sau cu filosofia acestuia. Hronicul și cântecul vârstelor, spuneam, nu este o carte de memorii, ci o
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
în cazul Vechiului Testament, greaca veche unificată - „târzie“, vorbită în perioada Imperiului Roman pentru Noul Testament) și neignorarea acestor diverse interpretări. Ținînd totuși seama că, așa cum bine se spune, cel mai bun comentariu rămâne textul biblic însuși. După decenii de strădanie filologică și cercetare, clasicistele/biblistele Monica Broșteanu și Francisca Băltăceanu ne oferă minunatul lor dar, rod al unei vieți dedicate citirii, înțelegerii și interpretării Cărților care încep acolo unde trecutul se învecinează cu veșnicia și călăuzesc către un viitor la rându
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
zi, iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi. Oricine poate vedea intenția și reușita celor două traducătoare de a păstra curgerea, structura, muzicalitatea de poem - care nu renunță însă la exactitate filologică și nici la smerenie (cu epitelul ei potrivit: binecuvântată). Nu mă pot totuși opri, înainte de a încheia cu entuziasta invitație de a aborda neîntârziat această lectură pasionantă, să observ că autoarele folosesc atât cuvântul facere (care arată, în opinia mea
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
Blok”). Nu, nu, - era imposibil să aperi așa ceva. În mare, concluziile din recenzie erau absolut îndreptățite: „Toate aceste «cusururi» se datorează necunoașterii realității, istoriei și vieții literare..., necunoașterii unor reguli elementare ale meșteșugului de traducător, precum și lipsei unei minime pregătiri filologice”. Un (alt) adevărat dezastru mi l-au înfățișat, în ansamblul lor, traducerile semnate de L. C. din creația lui Velimir Hlebnikov. Pentru a exemplifica, s-o luăm de la cazuri elementare: confuzii impardonabile între noțiuni, când substantivul personal poate deveni substantiv comun
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mai ales, Nicolae Manolescu. Descoperirea, tardivă, a unor epistole ale lui G. Călinescu din anii de studii universitare si postuniversitare contribuie la întregirea profilului său psihologic si, desigur, spiritual. Misivele sunt trimise unei foarte frumoase si inteligente colege de studii filologice, Georgeta Ghimpeanu, care a devenit profesoară si care a întreținut un lung si substanțial dialog epistolar ce se cuvine a fi cunoscut de biografii lui G. Călinescu. S-au cunoscut în primii ani de studii la Facultatea de Filosofie si
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Scurtu Biografia istoricului literar, folcloristului, cărturarului și epistolografului G.T. Kirileanu (1872-1960), cu adevărat excepțională, a fost riguros cercetată de Constantin Bostan (n. 1944), care, după un lung și anevoios travaliu, a izbutit să-i restituie întreaga operă 1 în condiții filologice ireproșabile. E necesar să precizez că toate, dar absolut toate contribuțiile de istorie literară, de folclor și de istorie culturală ale lui G. T. Kirileanu conțin materiale inedite, fie din bogata sa bibliotecă, fie din Biblioteca Academiei Române sau din Arhivele
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
ori tot soiul de bizarerii. Pentru editori, observațiile lui puteau deveni un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție critică nu ieșea cu fața curată din investigațiile lui savante. În definitiv, articolele lui din ultimii ani de viață sunt niște glose filologice și istorice, privilegiind detaliul în detrimentul ansamblului și lexicul în detrimentul stilului. Este izbitor la el, ca, de altfel, și la Perpessicius, ultimii mohicani ai generației de critici estetici dintre războaie, un pact paradoxal cu biografismul și cu anecdota. Nici unul nu mai
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
întrebărilor anchetei, ne conving că Antichitatea merită un viitor. Pentru că suntem o țară latină și, cu toate astea, spune profesorul Cizek, ocupăm ultimul loc în gintă ca prezență a latinei în programele liceale și universitare. Nemaivorbind că, dincolo de interesul strict filologic, orice intelectual ar trebui să-și cunoască bine limba, ceea ce nu se poate face ignorându-i rădăcinile. Andrei Cornea deplânge, la rându-i, concentrarea pe „practic și imediat”, în detrimentul lărgimii umaniste, care deschide orizonturi. Ioana Costa leagă studiul limbilor clasice
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
de față nu este, precizează cei doi cercetători, una critică, din cauză că nu a fost alcătuită pe baza manuscriselor, ci pornind de la textele tipărite în reviste. Dar chiar și-așa, ea este însoțită de foarte utile note, care furnizează toate informațiile filologice legate de text, și de un excelent studiu introductiv, aparținându-i Ancăi Sîrghie. Care pare a ști tot despre scriitor și, nu în ultimul rând, despre contextul literar și cultural în care a trăit și a creat acesta: despre teatrul
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
de o violență aproape pamfletică, pusese degetul pe hiba de metodă a lui Nietzsche: prăpastia dintre îndrăzneala ipotezelor și lipsa de acoperire în textele vechi. Cu alte cuvinte, una e speculația conceptuală făcută pe seama lui Euripide și alta e știința filologică a literei lui, iar cine pune în seama literei un spirit străin ei, doar pentru a-și vedea adeverită demonstrația, acela se abate de la imperativul de onestitate al breslei. Articolul lui Wilamowitz a fost lama ghilotinei căzînd pe reputația de
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
completând Viața... cu câteva detalii interesante. Celelalte două capitole noi, deși neesențiale în conturarea portretului spiritual al scriitorului, sunt o expresie a perfecționismului istorico-literar al lui Șerban Cioculescu și a înclinației sale tot mai pronunțate, în anii ’70, pentru critica filologică, pentru detaliu și la petite histoire, interes atât de pregnant manifestat în cadrul rubricii de „Cronica edițiilor” din România literară. Ele completează, firește, biografia lui „nenea Iancu” și întăresc una dintre ideile fundamentale ale cărții: și anume, că existența caragialeană a
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
se pare că nu este câtuși de puțin tentată să se angajeze, cu siguranță și pentru tirajul restrâns în care se difuzează asemenea lucrări. Peste tot în lume, de altfel. Dar, și mai sigur, pentru că sunt greu de găsit salahori filologici dispuși a se înhăma la un asemenea travaliu de bibliotecă, de lungă durată, prost plătit și rămas mereu izolat într-un soi de anonimat în fața marelui public, având doar recunoștința specialiștilor și garanția (vai, cât de puțin mai contează!) consemnării
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
nu există această replică. Ea a fost adăugată de scenaristul, pe cât de abuziv, pe atât de inspirat, al ecranizării din 1974, nimeni altul decât... Francis Ford Coppola (regia îi aparține lui Jack Clayton). Dacă tot am alunecat pe panta pedanteriilor filologice, am să adaug că acea propoziție are totuși legătură cu Fitzgerald: prin 1914-1916, când se îndrăgostise de o fată extrem de bogată din Chicago, Ginevra King, cineva îi spusese - unii biografi susțin că însuși tatăl atractivei tinere - că băieții săraci nu
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
consimte. Deși până acum s-au înregistrat doar 650 de opoziții față de reeditarea unor titluri în format digital, internetul vuiește de proteste. Multe ediții au fost cenzurate, la vremea lor, sau publicate sub pseudonim, iar reeditarea ar cere puțin scrupul filologic. Nemaivorbind că lista celor 500.000 de titluri abundă de greșeli, iar oficialii se încurcă în comisii. Sună cunoscut?
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
sună familiar. Nu greșeam. Ele existau acolo, in nuce, explicate cu numeroase detalii și susținute de divizii de note de subsol (din 170 de pagini, cât are cartea, treizeci sunt numai trimiteri). Senzația e oarecum tristă, căci multe din expedițiile filologice de acolo sunt reduse, acum, la capriciul unei butade. Cazul etimologiei cuvântului „clepsidră” (p. 170) e numai unul dintre multe altele: ar însemna, literal, „fură apă”, fiind, la origine, altfel construită decât nisiparnițele pe care le știm cu toții. Iarăși, invocarea
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
o compun ca pe un tot, deși suntem încredințați că acestea au fost redactate nu numai de autori diferiți, dar și în epoci dintre cele mai îndepărtate una de cealaltă. Ignorăm, altfel spus, cu bună știință o serie de dovezi filologice, punând mai presus de acestea tradiția teologică. Este, cum spuneam, nimic altceva decât o strategie de lectură, aplicată, după caz, conștient sau spontan. Scriptura reprezintă doar cazul cel mai frapant, mai general și totodată mai greu de contestat. Există și
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
un ins trăitor cu ochii în monitorul calculatorului nu mai are habar. E o fatalitate a textelor antice de a-și pierde tiparul prielnic receptării lor. Tocmai de aceea Despre iubire de Andreas Capellanus e destinată spiritelor docte cu înclinație filologică. Omul medieval era un monstru livresc suferind de excrescență lexicală, cu aplecare sisifică spre discriminări fine. Unui asemenea monstru îi lipsește azi publicul de trebuință.
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind documente de istorie literară. Altele, cele mai numeroase, se află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
bursă la Montpellier, în Franța - nota bene, Alain Delon, actor francez joacă în Eclipsa, iar la Montpellier se desfășoară un important festival de film, Festivalul internațional de film mediteraneean - însă dorința de a deveni actriță a îndepărtat-o de cariera filologică. Este greu de crezut nu că nu a văzut aceste filme, dar că nu a auzit măcar de numele lor sau de numele regizorului în calitate de student la o Facultate de Teatru și film din București, cu atât mai mult cu
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
adjectiv, nu doar că polițistul din film este căsătorit cu o fostă studentă la filologie, dar discuțiile celor doi ating problematica dificilă a raportului dintre sensul figurat ca sens poetic și cel denotativ, pentru ca scena finală să pună întro ecuație filologică o serie de cuvinte cu valoare conceptuală: conștiință etc., fapt reluat în șlagărul final: „Mis dragi cuvintele să știi/ ele-mi sunt surorile...” Și în acest din urmă film, relația celor doi este înainte de toate una discuționistă cu scăpărări teoretico-polemice
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
în echilibru toate textele de escortă (incluzând un studiu introductiv, un sinopsis al receptării, o prefață și două postfețe). E destul să zic că, dacă va continua așa, seria aceasta de autor va deveni, odată încheiată, un model de seriozitate filologică. Deocamdată să consemnăm evenimentul: din 1947, când a apărut în Franța, acest studiu n-a mai beneficiat de nici o versiune românească. Aceasta (datorată lui Ion Pop și Ioan Pop-Curșeu) e cea dintâi. Așa se face că, dacă în spațiul occidental
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți gîndi. Volumul e o probă de răsucire conceptuală pentru cei dornici să fugă de forme date. Și deopotrivă o dovadă a acribiei filologice pe care Daniel Farcaș a depus-o pentru întocmirea antologiei.
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
altora. Scrise cu talent și cu pasiune, izbutesc să rețină prin farmecul evocării, al portretizării și, desigur, prin observații de ordin estetic, moral și filosofic. Peregrinând prin două continente, posedând o bogată cultura umanistă și uzitând necontenit de cunoștințele sale filologice și juridice, Nicolae Țimiraș ne surprinde prin arta de a nara și de a evoca, convingător, realități, sentimente și, mai ales, oameni. Unul dintre prietenii săi, pe care i-a prețuit și stimulat, în ordine spirituală, este poetul, prozatorul și
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
de dupa lecțiile de italiană, franceza și germană susținute ca profesor particular nu numai în casa Zerman, ci și în alte familii din oraș (printre alții, l-a avut elev pe viitorul poet și istoric literar Arturo Graf1)), isi adîncește pregătirea filologica și inițiază o serie de ambițioase proiecte, din care și realizează cea mai mare parte în anii petrecuți la Brăila. În 1863, odată cu înființarea Gimnaziului Real din localitate, ocupă prin concurs catedră de limbă italiană, pe care o va menține
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
în care el, Preda, apărea menționat! O simplă excursie în bibliotecă ar fi fost și edificatoare, și salutară... N-aș fi făcut, poate, următoarea remarcă dacă același Ilie Rad n-ar fi vorbit aici des (prea des) despre propria competență filologică și editorială, criticând cu insistență (și uneori îndreptățit) întreprinderile altora. De la un asemenea benedictin al ortografiei, mărturisesc, nu m-aș fi așteptat la inovații. Căci ce altceva poate fi forma „sânt” (ca indicativ al verbului „a fi”) decât o inovație
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]