5,981 matches
-
în revistele literare românești proză sârbă și croată. VASILE GLIGA Născut la 14 ianuarie 1924, în comuna Ibănești, județul Mureș. Căsătorit în anul 1952 cu Veturia Pitea, absolventă a Institutului de Studii Economice, București. Copii, Adriana, absolventă a Facultății de Filologie a Universității București, și Radu, absolvent al Facultății de Energetică a Institutului Politehnic București. Studii În anii 1930-1934, a urmat clasele I-IV la școala primară din orașul Reghin, iar în anii 1934-1938, clasele I-IV la gimnaziul "Petru Maior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lexicoanelor scriitorilor, compozitorilor și interpreților români, care să aducă în actualitate valorile de necontestat ale personalităților afectate de cenzură. A inițiat și realizat schimburi academice, universitare, în domeniile matematicii, fizicii nucleare și teoretice, roboticii, tehnologiilor specifice construcțiilor de mașini, medicinii, filologiei etc., sprijinind inclusiv semnarea acordurilor interuniversitare. A inițiat și organizat la Tel Aviv, Nazareth, Rishon Le Zion, Ashkelon și Givataim expoziții de artă românească (pictură, tapiserie și sculptură), cu lucrări ale unor importanți creatori. La revenirea în țară, după încheierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
colaborat la emisiunea Teatru Radiofonic, iar la trei teatre au fost puse în scenă piese de teatru chinezești în traducerea sa. VASILE MACOVEI Născut la 19 decembrie 1937 la Chișinău. Căsătorit, soția, Antoneta Macovei, fiind profesoară, absolventă a Facultății de filologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Studii Școala Elementară Nr. 7 Copou-Iași (1945-1952). Liceul Costache Negruzzi-Iași (1953-1955). Facultatea de istorie a Universității "Al.I. Cuza" Iași (1957-1962). Cursul postuniversitar de relații internaționale, Universitatea București (1966-1968). Limbi străine: spaniola, portugheza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la concurs și a fost admis la Institutul de Relații Internaționale de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe. În toamna aceluiași an, a fost trimis la studii universitare în Albania, ca bursier al statului român. În perioada 1953-1957, a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Tirana, obținând, după examenul de stat, titlul de profesor de liceu în specialitatea limba și literatura albaneză. A terminat diferite cursuri de perfecționare profesională în domeniul relațiilor internaționale. Activitatea diplomatică La 1 august 1957, a fost angajat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
urmat clasele I-IV la școala primară din Focșani, iar următoarele opt clase la Liceul "Unirea" (în prezent colegiu), din aceeași localitate, unde a susținut și bacalaureatul. În anul 1947, s-a prezentat la examenul de admitere la Facultatea de Filologie din București, unde a intrat ca bursier, absolvind-o în 1951. A urmat cursuri postuniversitare de relații internaționale, organizate de Ministerul Afacerilor Externe, precum și un stagiu de perfecționare pentru limba spaniolă, sub egida Ministerului Afacerilor Externe din Mexic, organizat pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
directă la Victoria Revoluției Române, Decembrie 1989". Este membru fondator al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (1996). STELIAN OANCEA Născut la 25 iunie 1938, în comuna Blejești, Județul Teleorman. Căsătorit cu Constanța Oancea, absolventă a Facultății de Filologie a Universității "București". Are doi copii: Carmen, medic și Radu, economist. Studii Școala elementară Nr. 52 Băieți, București (1947-1952); Școala medie-tehnică de energie electrică și electrotehnică, București (1952-1955); Liceul (seral) Electromagnetica, București (1955-1956); Universitatea "București", Facultatea de Matematică și Fizică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Este diplomat de carieră. În prezent, nu este membru al niciunui partid politic. Studii Școala primară din satul Drumul Carului, 1945 1949. Școala elementară din comuna Moeciu, 1949 1952 Liceul teoretic "Andrei Șaguna" din orașul Brașov, 1952 1955. Facultatea de filologie a Universității București, specialitatea limba și literatura română și rusă, 1957 1962. Cursul postuniversitar de relații internaționale, organizat în cadrul Facultății de drept a Universității București, 1965 1967. Limbi străine: engleza, franceza, rusa și spaniola. Activitatea diplomatică La 1 octombrie 1967
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la 30 martie 1938, în comuna Șopârlița, județul Olt. Studii După terminarea Școlii elementare în anul 1952, urmează Școala Pedagogică, din Craiova, pe care o termină în anul 1956. În perioada 1958 -1963, urmează, timp de 5 ani, Facultatea de Filologie, Secția limba română, la Universitatea din București. În perioada 1963-1965, urmează Cursul Postuniversitar de Relații Internaționale, timp de 2 ani, în cadrul Facultății de Drept, din București. Limbi străine: spaniola, franceza, engleza. Activitatea profesională În anul 1965, la terminarea Cursului Postuniversitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
București. AUREL JULA Născut la 19 decembrie 1928, în satul Crăciunești, județul Hunedoara, căsătorit, are un fiu. Studii Școala primară din satul natal (1935-1942). Liceul Decebal din Deva (1942-1946). Liceul comercial I.L.C. Brătianu din Hațeg (1946-1949). Licențiat al facultății de filologie (1952-1956). Curs scurt de economie mondială în M.A.E. (1965). Limbi străine: germana, spaniola, engleza . Activitate diplomatică în Centrala M.A.E. și exterior (1956-1989) Referent de relații la Direcția Presei (1956 1958). Referent principal relații în Direcția Presei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
rusa, franceza curent; engleza, macedoniana, ceha pasiv Studii Școala primară și elementară în comuna Măgurele, Județul Prahova. Studii liceale Școala Medie Tehnică de Exploatare Căi Ferate București. Studii universitare Facultatea de Filozofie București, 1959-60; Universitatea din Varșovia: 1960-1966 Masterat în filologie polonă, aprilie 1966. Teza de masterat: "Tadeusz Hyzdeu, przedsatwiciel polskiego Oswiecenia (Tadeu Hașdeu, reprezentant al Iluminismului polonez) . Lucrarea a fost publicată în revista Przeglad Humanistyczny, editată de Academia Poloneză de Științe, apreciată pentru ineditul ei. Academia Română București Doctorat în Științe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
își continue studiile la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, unde își ia bacalaureatul; 1955-1958 student la Facultatea de Limba Română și Istorie din București, cursuri fără frecvență, pe care le întrerupe după absolvirea anului IV; 1958-1963 frecventează cursurile Facultății de Filologie, Universitatea București; Studii documentare și specializare în peste 30 de țări: Rusia, Ucraina, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Iugoslavia, Turcia, Grecia, Franța, Italia, Spania, Egipt, Elveția, Germania, Israel, Austria, Letonia, Lituania, Estonia, Armenia, Gruzia, Moldova etc. Activități 1949-1952 -se angajează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Institutul de Politică Externă de pe lângă Academia Română. EUFROSINA DOROBANȚU Născută la 26 octombrie 1934, în comuna Redea, județul Olt (fost Romanați). Căsătorită, trei copii. Profesia: Diplomat, Secretar II. Studii Școala elementară în comuna Redea; Liceul Teoretic de fete Caracal; Facultatea de Filologie, Universitatea București (1953-1954); Cursul de limba și literatura chineză în cadrul Universității Beijing China (1954-1956); Institutul de Relații Internaționale Beijing China (1956-1961); Cursul de perfecționare pe probleme politico-diplomatice și de comerț exterior; Limbi străine: chineza, engleza, rusa. Carieră profesională În perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
argentiniene. ELENA-MIOARA NANU Născută la 23 mai 1940, în orașul Iași. Din 200l, căsătorită cu Ion Porojan. Are doi copii: Rodica (40 ani), Sergiu-Alexandru (45 de ani). Studii A absolvit Liceul nr.3 din Sibiu (1956). Absolventă a Facultății de filologie slavă (1960). Limbi străine: rusa și franceza. Activitate diplomatică Angajată în M.A.E., în septembrie 1960. În cadrul Serviciului Invățământ, a organizat vizitele de documentare a personalului diplomatic ce urma să plece la post în străinătate. A asigurat predarea limbii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
performant ori dispăreai. Ca dușman de clasă (dușmănie moștenită genetic) trebuia să surclasezi clasa muncitoare. Discuția cu Iordan m-a provocat să reușesc: n-o să pierd încă o dată. Iordana Marievici a fost prima pe lista celor admiși la Facultatea de filologie. Nu i-am mai dezamăgit nici pe tata, nici pe tătișor. Chiar și la Claxonism, cum îi spuneam cursului de Socialism științific, am avut notă maximă. "Loc" n-am prea avut. Am traversat iarna, primăvara, vara într-o stare suportabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
culme. Cuvîntul savant avea conotație negativă. Sau, cum acuza însuși Ilie Cîrjeu, la cursul de Teoria literaturii: "Unii credem că știm tot și nu trebe să mai învățăm nimica". Și asta "nu întîmplător" (sintagma lui Jdanov), ci din "slăbiciune". Ce filologie năucă am mai făcut! Cu Dimulescu, sforțîndu-se să ne transforme-n bucheri și-n tîmpi, ca să-l parafrazez pe Ion Creangă. Cu claxoniștii științifici (deveniți, după evenimentele din '89, pediști, pedeseriști, liberali, puriști; orice altceva decît comuniști) care voiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și-a complinit insuficiența de pregătire, împingînd spre A, B, C prospături cu șolduri economicoase. Reușita pe scară didactică a obținut-o ca peștoaică. L-a avut la mînă pe X. I-a pus la dispoziție viitorului decan pe Miss Filologia. Y i-a acoperit (destul de inabil) un plagiat. Lucrarea de doctorat a dat-o "la făcut" lui Z. A știut să-i agațe, cu complicitate perversă, pe mulți. Vrăjitorie? Nu, psihologie. O evit pe dama masivă, cu chelie în creștet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Aula din Brașov în 2008) care cuprinde versurile a trei autoare: Naomi Ionică, Cristina Popa, Georgiana Rusuleț. Toate trei - explică prefațatorul, cu vizibilă mândrie - i au fost „studente la cursul de Scriere creatoare de la masteratul de «Literatură și comunicare» de la filologia brașoveană“. Până aici totul e bine și frumos. Partea mai puțin plăcută ni se dezvăluie atunci când Alexandru Mușina comentează textele. El nu poate uita o clipă că versurile aparțin unor femei - dovadă chiar titlul culegerii care, foarte probabil, este invenția
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aparține autorului și se încheie cu umor involuntar: Cînd am terminat de vorbit, Dante, care m-a ascultat atent, acceptă că am dreptate și dispăru." Îi dăduse dreptate că dialectul florentin e mai apt pentru poezie decît toate dialectele italiene. Filologia modernă nu l-a contrazis. Biografia lui Niccolò Machiavelli (1469-l527), cel puțin în prima ei parte, în anii norocoși ai formației sale de școală și de autodidact umanist, însoțește una dintre cele mai strălucitoare perioade pentru cultura florentină, perioada lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că vei face dragoste pentru prima dată. Eu am rămas la intrarea În parc, iar amicul s-a Întors curînd cu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter. Împrumutase cartea pentru o săptămînă de la un student, nu de la filozofie, nu de la filologie, ci de la agronomie. Pe o bancă, sub o coroană de ramuri protectoare din care, la răstimpuri, cădeau cu pocnete Înfundate castanele, Augustin a dat glas cîtorva pagini. Am amețit amîndoi și am pornit-o pe patru cărări spre Terasa Chios
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de primă importanță pentru ancheta noastră? În primul rând, traducătorii/diortositorii Bibliei românești utilizează de-a valma cele două surse principale, instituind ca unic criteriu de alegere a versiunii criteriul cantității. Conform acestui criteriu, absolut nepotrivit și nefuncțional în sfera filologiei, variantele cele mai bogate au a priori câștig de cauză în fața variantelor mai sărace. În al doilea rând, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit probabil „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nici latina, fără să fi văzut în viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce se mănâncă patristica sau exegeza biblică? Traducătorii Septuagintei din cadrul Colegiului Noua Europă nu sunt numai creștini, ci sunt și serios școliți într-ale filologiei, istoriei și teologiei. Există o singură excepție, un singur agnostic în grupul nostru, dar atât de bun cunoscător al limbii grecești și al tradiției creștine antice, încât îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și alege în asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
află la ce grupă era repartizat, cu ce profesori avea să învețe în primul an și alte lucruri asemănătoare La plecare, în loc să iasă ca de obicei pe ușa facultății de matematică, o apucă înainte pe un coridor spre facultatea de filologie, sperând să întâlnească pe vreun scriitor sau cu vreun profesor cunoscut al facultății vecine. După ce trecu de amfiteatrul Odobescu și o făcu la stânga pe lângă lift, fără ca, bineînțeles, să dea ochi cu nici o figură de literat celebru, el coborî în holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
întâlnească pe vreun scriitor sau cu vreun profesor cunoscut al facultății vecine. După ce trecu de amfiteatrul Odobescu și o făcu la stânga pe lângă lift, fără ca, bineînțeles, să dea ochi cu nici o figură de literat celebru, el coborî în holul facultății de filologie și dădu să o apuce spre ieșire. Dar imediat observă, în partea cealaltă a holului, un grup agitat și gălăgios de studenți și se opri, curios să vadă despre ce era vorba. Studenții de la filologie se strânseseră și se îmbulzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
coborî în holul facultății de filologie și dădu să o apuce spre ieșire. Dar imediat observă, în partea cealaltă a holului, un grup agitat și gălăgios de studenți și se opri, curios să vadă despre ce era vorba. Studenții de la filologie se strânseseră și se îmbulzeau în jurul unui tip cam de vârsta lor, înveșmântat ciudat într-un fel de rubașcă neagră, cu mustață haiducească, ochi vii și cu o claie neagră de păr, care-i stătea vâlvoi în creștetul capului, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dumneavoastră, într-un mod lipsit de delicatețe, l-ați făcut să plece dintre noi! completă studenta care începuse discuția cu și mai multă îndrăzneală, deși în obraji îi apăruse o ușoară roșeață. Victor sări și el în ajutorul celor de la filologie: Citiți-l mai bine pe Eminescu!... strigă el și vorbele sale fură repetate, ca un slogan, de toți ceilalți. Vigilentul, văzându-se singur în fața studenților, îi măsură cu atenție, ca să le țină bine minte figurile, și bătu în retragere, bombănind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]