1,845 matches
-
pe altă planetă “, “Războiul cu bacteriile “, “Primii tineri pe continental sălbatic “, “Reântoarcerea și praznicul de nuntă “,”Nașterea primilor cosmopământeni “, “Planul și realitatea “și “Reântoarcerealui “Homo Sapiens “pe pământ “, cartea o putem așeza în “spațiul“științific-fantastic în care descoperim atât un filon științific, dar și unul al fanteziei al cărui izvor se poate descoperii în Sfintele Scripturi. Citind acest poem-roman mi-am adus aminte de “Divina Comedie “ a lui Dante Aligheri. Dacă în această capodoperă marele scriitor face o călătorie imaginară în
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
octombrie 2014. Iată ce spunea Gheorghe A. Stroia despre poetul de la Butea, în cuvântul înainte la volumul său de debut - PE ARIPI DE IDEI: Poezia este, fără nici un motiv de îndoială, o emanație pozitivă, sinergică, a profundelor energii spirituale din filoanele adânci ale sufletului. Înflorirea acestor energii în ruguri de vers se poate produce uneori foarte devreme, dar niciodată mult prea târziu. Nu se poate da cu exactitate un verdict asupra vârstei necesare revelării acestor energii - copilăria, adolescența, maturitatea timpurie sau
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
o țâră, iertați-mă, căci iată: „inima mea pasăre se făcu atunci / durându-și cuib sub streașina iubitei / venea primăvara.” 2 martie 1989, Somova *** Demersul poetic al lui Ion Iancu-Vale a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un filon care i-ar avea drept model pe Aron Cotruș, Octavian Goga, Nichita Stănescu, parțial pe Marin Sorescu. Închinarea către poezia hiperrealistă, frustă, caustică și iconoclastă, fertiliza la poet o vocație de demolator al clișeelor constituite, de „anarhism” într-o societate
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ, uneori domol, alteori furtunos, empatia specială cu lectorul său, doza pronunțată de nostalgie, dar și subtilitatea umorului din unele versuri ale sale, toate
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
pe cetățenii Republicii Moldova să ceară Unirea cu România, precizând că în țara noastră nu există partid românesc care să nu vrea acest lucru (www.agerpres.ro): „Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populația Republicii Moldova și un filon sănătos, care merge către acest lucru. (...) Și eu spun cetățenilor Republicii Moldova: Cereți Unirea, și o veți avea! Dar cereți-o!” În aceeași rezoluție s-a solicitat autorităților române readucerea în discuție a moștenirii Gojdu, în relațiile bilaterale cu Ungaria și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365002_a_366331]
-
inducă în eroare), stilul direct de adresare, fiecare poezie constituindu-se - pe arhicunoscutul principiu Matrioshka - precum o schiță de poveste, conținută într-un plan al poveștii trăite, devenită parte a unei reverberante atotcuprinzătoare povești. Ansamblul liric este structurat pe un filon cvasi-epic, limpede, curat, încărcat de shakespeareanul „a fi“ (îndrăgostit), conjugat la prezentul continuu, fără urmă de trivial, un eros subtil, cu rezonanțe kharmice. CAPCANA CUVINTELOR este indisolubil legată de convingerea autoarei de a nu putea șopti, rosti, spune, striga, absolut
„CAPCANA CUVINTELOR” (VERSURI) DE CONSTANŢA POPESCU (RĂZVAD, JUD. DÂMBOVIŢA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365056_a_366385]
-
și pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia și filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea religioasă thracică a promovat, așadar, cea mai nobilă eflorescență a spiritului uman.„(Dan Botta, Limite,-eseuri- București, col.” Gândirea, 1936 “.). Filoanele folclorice din literatura și arta românească, obiceiurile, ritualurile și ceremonialurile, întrupate în capodopere nepieritoare, sunt mărturii că în aceste creații există partea cea mai aleasă a omului, “cea nemuritoare “ prin care credința strămoșilor noștri s-a perpetuat în eternitate. În
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
a sărbătorilor, pentru un regal de colinde și obiceiuri de iarnă. Precum un înger venit de pe meleagurile neaoșe, Fuego a reaprins, cu ritmurile sale, spiritul românesc pur și le-a dăruit romanilor care se afla departe de casă și de filonul cu care se identifica, o parte de suflet care să le amintească de ACASĂ. *** O altă seară magică alături de români... Fuego, fascinat de bucătăria italiană! Turneul lui Fuego din Italia continuă! Ierii, 10 noiembrie, artistul a susținut un recital în
FUEGO CUCEREŞTE ITALIA ! de ASOCIAŢIA CULTURALĂ REGAL DART în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365697_a_367026]
-
identificarea poetului cu frumusețea, cu plenitudinea realului, cu lumea, este aproape absolută: „Titlul, în aceste condiții nu este rezultatul unei inspirații întâmplătoare, ci împlinirea firească a unei încercări întemeiate pe descifrarea minuțios căutată a unui cod ce are la bază filonul subtil al semnificației oculte, acea febrilă aplecare spre deslușirea misterelor și atingerea Tainei, prezent la toți marii inițiați de la Pitagora și Iisus încoace.” (Vladimir Alexandrescu) Poetul își imaginează trecerea prin cele patru anotimpuri: Primăvara - Floralia, Vara - Iubitor, Toamna - Melanholia și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
în care, de regulă, bumerangul funcționează în ambele sensuri. Laurențiu Belizan pare a-și fi însușit cu claritate niște reguli nescrise ale poeziei dintotdeauna, își alege, și din instinct și din pragmatism tehnic, formula unei introspecții oarecum meta-poetice, mergând pe filonul garantat al poeziei din poezie. De aici și până la conturarea unui eu literar corect conștientizat, nu a mai fost necesar decât un pas, acela al ieșirii/intrării în vasta și complicata lume literară, pas pe care autorul l-a făcut
CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365751_a_367080]
-
sunt neglijate în favoarea limbajului vulgar, scăpat din frâie (dar atât de gustat!), de tineri din ce în ce mai năimiți și tulburați de ispitele clipei. Conștientă de darul său creator, Alexandra Mihalache îl pune în valoare în plenitudinea lui, străduindu-se să-și găsească filonul propriu din care extrage pepita prețioasă care-i va aduce recunoașterea și consacrarea. Acest suiș continuu, sisific și perseverent, îi configurează statura morală și spirituală.Tot ce dorește poeta în demersul său este „Să-mi promiți că zborul nu se
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
nu excelează. În nuvela „Dragoș”, de exemplu, împinge fabulosul peste măsură, acțiunea devenind ca a unui roman de aventuri, așa cum este și „Valea Albă”, unde personajul principal este Ștefan cel Mare. Nuvelele „Bogdan Voevod” și„Petru Rareș” sunt hrănite de filonul unor epopei încărcate de mituri, au scene de război care însuflețesc acțiunea, din care nu lipsește miraculosul (cum ar fi scena salvării lui Ștefan Vodă din mâinile dușmanului de către Sfântul Procopie care l-a învăluit într-un sul de nori
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). Erau pe-atunci și mulți impostori, strecurați printre noi de securitate. Îi ghiceai ușor, deorece nu prea știau „carte”! Îi tratam așa cum scria odinioară Garabet Ibrăileanu: „Inteligenții
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
CRISTIAN POMOHACI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „LUMINI ȘI UMBRE” (versuri) de AUREL VASILICA (Slobozia). Filonul liric special, tăcută și înlăcrimata rugăciune a ochilor ridicați spre cer, speranța într-o lume mai bună, mai curată, dorul împărtășirii cu razele harului dragostei divine, iată câteva dintre constantele universului poetic construit de AUREL VASILICA. Fără nicio îndoială, puternicul
„LUMINI ŞI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICĂ (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351904_a_353233]
-
Acasa > Impact > Analize > AL FLORIN ȚENE - FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului La 74 de ani Johann Wolfgang Goethe se îndrăgostește de o tânără de 19 ani
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
major, care-l transformă pe poet din mostră de inadaptat în victimă tragică. Fiindcă în spatele cuvintelor incriminate se ascunde un alt tip de sensibilitate decât cel eminescian. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 1 august 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
care-și încearcă forțele pe tărâmul miraculos al liricii - se pliază pe structura sufletească a fiecăruia dintre noi, venind pe căile freatice ale empatiei și comuniunii de gând, de cuvânt, de simțire. Și oricât n-am dori să recunoaștem, anumite filoane structurale privind necesitatea suferinței participative și substitutive, ies la iveală intempestiv, de parcă autorul ar fi smuls din condei, propriile noastre cuvinte. Desigur, atmosfera este cât se poate de bacoviană, cu elementele specifice: atmosferă plumburie, picurii de ploaie care, prelingându-se
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
propriei lor vieți. Alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovski, Leonida Lari, Ion Hadârcă și atâția alții, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române și al anulării forțate a întregii simbolistici identitare aparținătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”, glăsuia la început de an 1991
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
păstrez și astăzi în memorie viu,/ Țipătul zăpezilor puse din noi". Obsedat de himera profunzimii, de rădăcinile arhetipale ale ființei, poetul desfide existența amorfă și derizorie, sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al iubirii, răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ți treacă/ Nici când, c-un șuier disperat,/ Și trenul cel din urmă pleacă". Cu tot amestecul de recuzită vetustă, de rememorare exaltată
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
de măr pe care o caută fiecare, uneori toată viața. Doar afundat „în fluviul de lumină” poți să-ți regăsești cuvântul - pepită, cernută „în sita veche de când lumea”, pe lângă mormanele de pietre ale altor căutători. Cernerea se face însă, prin filonul propriului trup și suflet, dar, ceea ce rămâne, nu poate fi decât aur curat: „în sita veche de când lumea / lucesc pietrele altor căutători / le memorez în mine / apoi mă cufund / în fluviul de lumină / să-mi regăsesc / cuvântul” (căutător de pepite
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
-ți găsești strămoșul tău de 30.000 de ani într-un Templu tăiat în marmură, nu-i dat oricărui muritor. Românii și-au găsit strămoșul lor, îngropat aici, la noi. În februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămășițele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârși în urmă cu 5.500 de ani la Roșia Montană au făcut din întâmplare o descoperire care ar putea răsturna toată istoria omenirii. S-a descoperit o lespede de aur dintr-
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
narațiunile se constituie într-un roman bine structurat având personaje reale ale căror umbre umple cu amintiri memoria lui Florian Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
cu adrese precise,instrumente cu ajutorul cărora sondează mereu misterul ancestral:Eu îmi trezesc uitarea,un regat/ Și trec înfierbântată prin pățanii/ Și, fără înțeles, mă strig și cad/ Ca un salcâm în urma unei sănii.(Regat).Răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul spiritual, poeta în acest volum vibrează patetic împingând trăirile până în haloul mitului:De-atâta strâns și de nesomn, / Ai ochii mici,privirea-ți piere,/Te-ai stins,lunatecul meu domn/Și eu rămân a cui m-o cere.( Trecător prin
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]