12,214 matches
-
filosofice. Critică e admisă, din această perspectivă, numai atunci cînd se constată inconsecvente la un gînditor de primă mărime. De fapt însă istoricul filosofiei are totdeauna propria să filosofie, încît opinia lui Negulescu este o aspirație iluzorie. Expunînd opera altor filosofi mari, o face din perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
aspirație iluzorie. Expunînd opera altor filosofi mari, o face din perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
imens mai cu seamă în deceniul și jumătate scurs după 1948, cînd s-a produs ruptură. Răsfoind de curînd excelentul număr 3-4/1998 al revistei Manuscriptum (despre care România literară a publicat, în nr. 12 din 1999, un comentariu), consacrat filosofului Vasile Băncilă, m-am întrebat de ce n-am știut pînă foarte tîrziu că autorul cărții L. Blaga, energie românească din 1938 și colaboratorul statornic al Gîndirii, pe care-l citisem, mi-a fost contemporan pînă în 1979, cînd a murit
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
Nicolae Manolescu În sens propriu, creatorul lui Murti-Bing este, desigur, romancierul polonez St.I. Witkiewicz, în românul Nesațul, din 1932. Personajul cu acest nume este un filosof mongol care a găsit soluția transmiterii concepției sale despre lume prin ingurgitarea unor pilule. Intelectualul care lua o astfel de pilula înceta să mai fie adeptul artei formaliste și abstracte, își pierdea interesul pentru sex și droguri și, dintr-un
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
anticapitaliști. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al votului universal, vorbind de corupția oamenilor de afaceri și de
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
mărturisesc despre o comunicare vie, între persoane de notorietate care refuză cenzură, nu se consideră proprietare ale adevărului, pun idolii la îndoială și, în sfîrșit, discută și principiul și persoana care îl susține, refuzînd cu argumente supunerea necondiționată la autoritatea filosofului. Acum, Epistolarul mi s-a părut o carte înseninătoare, un duel colectiv între oameni politicoși, cu o certă doză de umor, voluntar sau - uneori - involuntar. Un asemenea duel ar mai fi posibil azi? Probabil că da, pînă la acel punct
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
să se adune în borcanul tematic bile cu aceleasi nuanțe și gusturi. Poetul și graficianul a compus inspirat numărul, așezînd în jurul nucleului enigmatic al viselor ferestre mai mult sau mai putin transparente prin care îl privesc neurologul, psihanalistul, artistul, criticul, filosoful, chiar și omul străzii, aurolăcuit sau nu. În argumentul sau (ar merita citat în întregime de frumos ce e) Dan Stanciu scrie între altele: "Există, cred, în vise ceva tainic și cu neputința de adus în vorbe, ceva care stăruie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
cu alt stil de viață. Un popor imun la exaltare și gata să se lase analizat nemilos. Deși... nu se știe dacă un asemenea mod de a fi aduce fericirea. Este o problemă a cărei rezolvare trebuie lăsată în seamă filosofilor. Spiritul analitic tăios, incoruptibil, ca și talentul literar folosit cu sobrietate fac din Dorin Tudoran un publicist de mare clasa. Anchetele (justițiare) pe care le-a realizat împreună cu Eugen Seceleanu pentru Flacăra (în timpul directoratului lui Adrian Păunescu), interviurile (ședințe de
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
rolul pe care l-a făcut, de exemplu, într-o stagiune anterioară decît cea analizată, în Doi gemeni venețieni a lui Vlad Mugur tot la Teatrul Maghiar din Cluj. Radu Beligan pentru Actorul din Azilul de noapte, Victor Rebengiuc pentru Filosoful cinic din Petru și Virgil Ogășanu pentru Șeful Curții Regale, tot din Petru. O absență este Silviu Purcărete și Orestia de la Teatrul Național din Craiova. Că și cînd n-ar fi fost. Chiar dacă Orestia poate să nu fie cel mai
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
Nu trebuie să ne inducă în eroare deplasarea către Platon sau confucianism. Maestrul rămâne Schopenhauer: "Abia-n urmă am citit singur celelalte scrieri ale lui Schopenhauer, discutăm mereu cu Eminescu, care nici atunci nici mai tarziu nu admitea vederile marelui filosof german decât în ceea ce privește principiile generale, că lumea cea adevărată nu e cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale, cele ale vieții: "Iată tabloul întregii vieți și învață din ea rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
la abstractism, în favoarea unui figurativ de inspirație religioasă, o dată cu restaurarea, la Gallese, a unei biserici romanice din anul o mie (1977). 1990, Romă, i se conferă Premiul Internațional "Labirintul de argint" (atribuit anterior scriitorului Jorge Luis Borges, teologului Julien Ries, filosofului Augusto del Noce, istoricului Reynald Secher etc.). 1991 - Premiul Internațional "La Pleyade", acordat de Fundația Adenauer și Parlamentul italian. După evenimentele din 1989, constituie în Italia "Comitetul ProRomânia", organizează transporturi de ajutoare (TIR), publică în două ediții Biblia tradusă de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
filmul s-a prezentat între timp în țară, n.n.), povestesc întîlnirea și prietenia noastră, care m-a ajutat să rezist în propriul meu exil. - Dar dintre intelectualii italieni? - În Italia m-am împrietenit cu intelectuali care mergeau împotriva curentului, ca filosoful Rosario Assunto - bine cunoscut în România prin cărțile lui de estetică traduse. Cu idei socialiste - evident, un socialism utopic - (ceea ce explică publicarea lui în țară înainte de 1989), nu putea accepta degradarea comunistă a idealurilor de justiție și de libertate. În
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
artistice, nu poate lăsa pe nimeni netulburat. v La sfîrșitul lui aprilie 1945, listele supraviețuitorilor din lagăre încă nu fuseseră comunicate, demersurile Genevièvei Fondane pe lînga Crucea Roșie și alte organisme internaționale rămăseseră fără răspuns și ea îi împărtășea prietenului filosof, trimis ambasador la Vatican, angoasa cu privire la soarta soțului și a cumnatei sale, permanentă tensiune pe care nici rugăciunea (era catolică practicanta și în cele din urmă se va călugări) nu reușea să o atenueze: "Sînt zile cînd trebuie să fac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
iar aici trebuie să aducem precizarea că, din noianul de informații furnizate de autoritate și acceptate fără discuții, o parte mai mică sau mai mare era asimilată, pe diverse trepte culturale. Scară pornea de la minerul din fundul galeriilor, până la un filosof că Dinu Noica, sedus de ideea împăcării cu absurditatea istoriei - implicit cu comunismul. În jocul general de interese și în strategia instituțiilor, comunismul a întâmpinat greutăți în eliminarea religiei și distrugerea familiei de tip tradițional, avansând concesii, de transformat în
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
la problemele pe care le pune spiritul din punctul de vedere al conștientului, cealaltă descoperă "impuritatea spiritului", accesul în geneză unor produse ale culturii a sensurilor subteranei, nebănuite până la Freud. Sau poate că, totuși, bănuite: autorul îi investighează introductiv pe filosofii care, de-a lungul timpului, au avut o anume intuiție cu privire la existența inconștientului: Leibniz, Chr. Wolf, Baumgarten, Tetens, Kant, Fichte, Schelling, C.G. Carus, Schopenhauer, Marx, Nietzsche. Este interesant apoi de mers, alături de un ghid - bun cunoscător al drumului, pe un
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
intuitiv, nici sinceră, nici corect adresată. Mă iritase an plus o umilință atât de prost plasată. Găseam că e de preferat eroarea brava, daliniană unei modestii lase și azilante. E adevărat pe de altă parte ca an facultate aflai destule filosofii aventuroase, unele nu lipsite de farmec. Absolut normale an primul an, ca influxuri sănătoase de teribilism, ele puteau supraviețui și deveni cu timpul de-a dreptul stranii: discursuri de culoar an care ți se demonstra că Hegel e un poet
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
situații stringențe de cunoaștere. Filosofia nici nu se poate spune că se ănvată - ci cel mult o manieră sau alta de filosofare. Ea este mai mult formativa, decat informativa. Foarte greu ai rostuiești o definiție; iar de la universitate ieși nu filosof, ci profesor de filosofie - sau orice altceva. Ar fi și ciudat (dar interesant) să existe un "filosof al ăntreprinderii", așa cum există un contabil sau, pentru cine ași permite luxul normalității, un psiholog. Am constatat adesea, odată cu autoarea, ca studenții conștientizează
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
manieră sau alta de filosofare. Ea este mai mult formativa, decat informativa. Foarte greu ai rostuiești o definiție; iar de la universitate ieși nu filosof, ci profesor de filosofie - sau orice altceva. Ar fi și ciudat (dar interesant) să existe un "filosof al ăntreprinderii", așa cum există un contabil sau, pentru cine ași permite luxul normalității, un psiholog. Am constatat adesea, odată cu autoarea, ca studenții conștientizează - de cele mai multe ori fără ecou practic - necesitatea deprinderii unor reguli de aprofundare eficientă a domeniului pentru care
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
cănd Holzwege devine Chemins qui ne mènent nulle part? Ce vină are Heidegger aici?". Cioran nu se dă an laturi a exploata o informație obținută de la Ioan Alexandru, potrivit căreia, la ăntrebările "profunde" pe care poetul i le-a adresat filosofului german, ar fi primit răspunsuri banale. Comentariul lui Livius Ciocârlie: "Heidegger se arată așa cum era de fapt. Posibil. Dar cum să răspunzi când ăntrebările ăprofundeă ce ți se pun ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
și articolele acestuia despre poetul Iacob Groper, observă cu umor adînc "verva evreului e comentariul. Geniul lui, exegeza". Și n-am spațiul necesar pentru a releva alte opinii, reflectînd bogăția de idei a celuia care, din 1914, va deveni adeptul filosofului - tot evreu - Chestov. Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a fost a d-lui Leon Volovici, care și semnează și o aplicată prefață. E o idee excelentă, care restituie fericit, în sfîrșit, un
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
prea sincer pe toți literații și neliteratii, ca să mai pun accentul pe vanitatea literară. Mai scriu ansa din deprindere; dintr-un obicei prost; dintr-un viciu contractat din copilărie. Și am să mai scriu pentru că, neputând face politică și nefiind filosof, trebuie să-mi trec timpul cu ceva până la moarte, ca s-o uit și ca să nu mă plictisesc de tot". Și, mărturisesc, am lăsat destule alte interesante răspunsuri la această anchetă, ca și, toate, la celelalte anchete din această ediție
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume rolul de reprezentant al propriilor sale opinii, pe care, din varii pricini, ezita a le declară de-
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]