1,204 matches
-
filosofie: Amartya K. Sen<footnote Motivul pentru care unii autori apar în două categorii este aceea că fac parte din mai multe departamente. Spre exemplu, A.K. Sen este profesor de economie și filosofie la Harvard. footnote> (Harvard University), Kit Fine (New York University), Mathias Risse (Harvard University), Lorenz Krüger (University of Bielefeld), Sven Ove Hansson (Philosophy Unit, Royal Institute of Technology), Allan Gibbard (University of Michigan), Peter Vallentyne (University of Missouri), Robert Nozick (Harvard University), Peter Gardenfors (Lund University), Philip Pettit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vă aresteze, ci ca să vă urmărească ieșirile și intrările. Te pomenești că sunteți amestecați în drăciile studențești de care tot aud! Trăiesc pe altă lume, dar am să mă cobor din ea ca să vă apăr. Tu, o fată așa de fină, să te ții de fleacuri!... Cum Pica suspina mereu și șoptea: "N-am făcut nimic rău, tată, nu sunt vinovată de nimic", evitând alte lămuriri, Ioanide, fără a-i turbura conștiința prin inchiziție, continuă argumentația. - Dar mă prind că nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sobră. - Să trăiești! zise el deschizând brațele mari, cu expresiacelei mai sănătoase jovialități, adevărată cascadă de soare. Deși cunoștea foarte bine casa lui Ioanide, Gaittany privi interesat în toate părțile, aruncă ochii pe ușile întredeschise, se aplecă asupra gravurilor, în fine conchise: - E admirabil! Ești plin de gust. Domnule, ești un marebărbat, tot ce faci dumneata este eminent. Și fiindcă Ioanide îi spusese în glumă "bună ziua" ca să pareze elogiile, Gaittany îi împărtăși confidențial cu altă nuanță de entuziasm: - Ești cel mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și ierarhie (eram obligat să salut pe un elev dintr-o clasă inferioară mie, pentru că avea un grad mai mare decât mine: am învățat voluptatea supunerii), cântam în cor cântece de-ale noastre, stridente pentru mine la început, și în fine făceam marșuri. Cu greu mi-am procurat o pereche de cizme și pantaloni adecvați, și greutatea cea mai mare a fost la început de a le găsi un ascunziș. Din fericire, tata nici nu se uita la mine, iar Pichii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strigătoare la cer", dovezi de neinformație și "neglijență științifică" semnalate în lucrările profesorilor actuali ședeau culcate pe fișele sale fără a fi divulgate, de teama de a nu-și face dușmani în consiliu. Toate aceste disimulații ar fi fost în fine suprimate. Gonzalv avea intențiile cele mai bune de activitate și probabil că multe din G. Călinescu acuitățile lui împotriva actualilor profesori s-ar fi moderat când le-ar fi devenit coleg. Tot ce era onest și bun în Gonzalv era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sine prin declararea de mult făcută de acea societate că ortografia și sistema urmată de ea sunt provizorie până ce se va statua printr-un organ competinte sistema și ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem; nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniunile mele sunt cu totul personale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cugeta; momentul al doilea - cugetă asupra sa însuși; al treilea - cugetă asupra lumei întregi și pentru lumea întreagă. Cel întîi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitatea națională de sub sarcina recepțiunii, făcînd-o să cugete asupra sa însuși, al treilea în fine e floarea de aur ce lucește lumei întregi. De ce? Iată o întrebare ciudată. Nimica nu-i mai lesne decât ca să creezi mii de planuri și mii de căi pentru unul ș' același scop, căi și planuri cari de cari mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
potrivite ce oratorul făcea să se reflecteze din faptele lui Ștefan cel Mare asupra stărei noastre de față. După aceasta veni corul compus din teologi bucovineni și intonă în cuartet imnul religios a lui Alecsandri, compus anume pentru serbare. În fine lumea se înturnă în ordinea de mai nainte la biserică pentru a se continua și sfârși sfânta liturgie, și astfel se fini serbarea hramului și festivitatea zilei dintâi întru amintirea domnului Ștefan. A doua zi luni dimineața publicul iarăși se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la rându-i, cu Maria Palade, zisă și Manolăchioae. Urmașii Pălădești nu au ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sinteză a principalelor cercetări internaționale în domeniu, fără pretenția exhaustivității, sinteza cercetărilor mele personale sau realizate alături de membrii Observatorului European, dintre care multe sunt inedite, observații particulare făcute posibile de perioada îndelungată pe care am dedicat-o acestui subiect, în fine, propuneri decurgând din acest ansamblu. Poziția pe care o ocup în câmpul violenței în școală mi-a oferit, într-adevăr, o situație de martor privilegiat, uneori de actor, de care cred că e timpul să profit acum și să-mi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar pânza se diferenția, după întrebuințări, în trei categorii: fină - pentru cămăși și giulgiuri, intermediară - pentru îmbrăcăminte exterioară; și groasă - pentru saci. Această adevărată tehnologie era prezentă și în gospodăriile de pe teritoriul comunei noastre, fiind indispensabilă asigurării materiei prime pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și a altor produse necesare în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
crengi de arbori se întind, Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Și vântul mișcă arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici și sufli-n lumânare... Deasupră-mi stele tremură prin ramuri, În întuneric ochii mei rămân, Ș-alături luna bate trist
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
arts du sens, Paris, Gallimard Tessier, Roger, 1989 (sous la direction de) Pour un paradigme écologique, Montréal, Hurtubise, HMH Touraine, 1992 Critique de la modernité, Paris, Fayard Touraine, Alain, 1994 Qu'est-ce que la démocratie?, Paris, Fayard Vattimo, Gianni, 1985 La fine de la modernita. Nihilismo e ermeneutica nella cultura, Milano, Garzanti (trad. rom. Sfîrșitul modernității, 1993, Constanța, Pontica) Vattimo, Gianni,1988 Le avventure della differenza, Milano, Garzanti (trad.rom. Aventurile diferenței, 1996, Constanța, Pontica) CAPITOLUL 2 Attalah, Pierre, 1991 Théories de la communication
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și modul în care romancierul gândește, acționează și scrie, adoptând masca totalei credibilități și întinzându-i o "aurită" capcană cititorului naiv. Totuși, în calitatea lor de "repetiții transcontextualizate", cum le numea Margaret Rose, metaficțiunile sunt posibile doar grație intertextualității și finei ironii la adresa hipotextului. Astfel, romanul parodic funcționează de multe ori ca metaroman, conținându-și propria critică. Nu sunt puține cazurile în care romancierii se autopastișează, introducând episoade burlești ale povestirii principale și autoironizându-se (Cervantes, Voltaire, Calvino). Multiplicarea incipiturilor și a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acțiune eficace într-un domeniu. Un sistem de elemente în interacțiune dinamică. • Aptitudinea de a pune în operă un ansamblu organizat de cunoștințe, proceduri, atitudini pentru a rezolva un număr de sarcini. • Este eterogenă prin elementele componente, dar omogenă prin fina Criterii Note definitorii litățile socio-profesionale. • Mobilizează un ansamblu de resurse (cunoștințe variate, experiențe asimilate, scheme, automatisme, capacități, cunoștințe procedurale, atitudini). Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
la două morminte (M. 8 și 86), precum și izolat în afara grupului IV, spre NV, la (M. 88). Mărgele tubulare-late sunt prezente la un mormânt (M. 42) din grupul III, dar și la un mormânt din grupul IV (M. 91). În fine, mărgele bitronconice au fost descoperite la un singur mormânt (M. 42) din grupul III. Din această enumerare ne putem da seama că tipurile de mărgele, chiar dacă ar reprezenta unele repere cronologice, legate de formă sau materialul din care sunt confecționate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diverse, înseamnă a te arăta egalul celor mai de sus. A invita la o ceremonie nupțială un asemenea areopag înseamnă a-i face pe cei care acceptă invitația să recunoască faptul că ești demn de prezența lor. Că aparții, în fine, aceleiași lumi. Înseamnă să te faci cooptat în această nouă aristocrație a banului care, cu sau fără titlu și particulă de nume, reprezintă astăzi elita conducătoare a țărilor dezvoltate. Pentru a reuși aceste alianțe, se apelează la tehnologii sociale specifice
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
aveau deficite de plată. Însă, pe 9 mai 1967, procurorul general a emis o sentință prin care stabilea că Legea lui Johnson nu interzice băncilor, printre care și Eximbank, să-și extindă creditele către țările comuniste 1254. Ca urmare, Paul Fino, din New York, a propus un amendament care avea să realizeze ceea ce Legea lui Johnson nu putuse realiza. Amendamentul lui Fino interzicea Eximbank să acorde credite "oricărei țări care furniza bunuri, mărfuri, asistență militară sau consultanță unei națiuni angajate într-un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Johnson nu interzice băncilor, printre care și Eximbank, să-și extindă creditele către țările comuniste 1254. Ca urmare, Paul Fino, din New York, a propus un amendament care avea să realizeze ceea ce Legea lui Johnson nu putuse realiza. Amendamentul lui Fino interzicea Eximbank să acorde credite "oricărei țări care furniza bunuri, mărfuri, asistență militară sau consultanță unei națiuni angajate într-un conflict armat cu SUA". Aici erau incluse Uniunea Sovietică și toate țările blocului sovietic, cu excepția Iugoslaviei. Pe 21 februarie 1968
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
schimbările în relațiile comerciale ale Americii cu estul Europei 1425. Și totuși, Senatul dorea o schimbare. În luna aprilie, acesta a aprobat, cu o majoritate de 66 la 1, un proiect de lege care, printre alte prevederi, abroga amendamentul lui Fino, din 1968. După încă două luni, Comitetul de Bănci al Camerei Reprezentanților avea să înainteze o propunere similară. Cu toate acestea, Congresul nu a întreprins nimic în legătură cu această lege pînă în august. Între timp, secretarul Comerțului, Maurice Stans, a făcut
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai ieftin peste Ocean, în timp ce produsele importate din alte țări erau mai scumpe în America 1457. La două zile după aceea, Nixon a semnat adoptarea Legii finanțării extinderii exporturilor din 1971, prin care se abroga prohibiția impusă de Amendamentul lui Fino asupra dreptului Eximbank de a acorda împrumuturi și țărilor care acordaseră ajutor națiunilor aflate în război cu SUA. Povestea acestui proiect de lege reflectă schimbarea viziunii Administrației asupra comerțului cu lumea comunistă. La început, în versiunea pentru care optaseră Comitetul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care optaseră Comitetul Senatului și al Camerei Reprezentanților, proiectul a întîmpinat o opoziție neglijabilă. Însă cînd proiectul a ajuns la Camera Reprezentanților, Chalmers Wylie, din Ohio, membru al acesteia, a propus un amendament pentru menținerea în vigoare a Amendamentului lui Fino. Pe 8 iulie, Camera Reprezentanților a adoptat amendamentul cu un vot de 207 la 158. Proiectul fusese sprijinit mai ales de reprezentanții care credeau că Administrația se opune cu fermitate comerțului cu țările comuniste. Însă de îndată ce Administrația a arătat că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
178; 186; 194; 570 Fejes, 420 Fenwick, 425 Ferrell, R., 570 Ferguson, Charles Vaughan, 61; 62; 84 Ferguson H.K., 221 Feulner, E.J., 207; 578 Fincher, G.W., 350 Findley, Paul, 264; 281; 303; 322; 325; 330; 333; 378; 402; 425 Fino, Paul, 265; 298; 304 Fischer-Galați, Stephen, 23, 32, 33; 41; 47; 156; 160; 161; 176; 177; 179; 182; 184; 194-196; 203; 211; 213; 216-218; 231-233; 250-256; 278; 348; 433; 491; 570 Fischer, Mary Ellen, 197; 232; 570; 578 Fischer, Louis
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 209-230. Vezi notele sintetice ale lui Rudolf LILL, Primi sviluppi del "Kulturkampf". Austria, Bavaria, Baden, in Storia della Chiesa, sub coordonarea lui H. JEDIN, VIII/2, Milano, 1977, pp. 425-437, și "Il "Kulturkampf" in Prussia e nell' Impero germanico (fino al 1878)", in ibidem, IX, Milano, 1979, pp. 34-35. Rudolf LILL și Francesco TRANIELLO (coord.), Il "Kulturkampf" in Italia e nei paesi di lingua tedesca, Bologna, 1992, 481 p. 4 Peter STADLER, Der Kulturkampf in der Schweiz. Eidgenossenschaft und Katholische
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]