9,041 matches
-
poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea sa fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea sa fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele de recurs în casație au fost circumscrise unor situații vizând exclusiv legalitatea hotărârii, iar nu chestiuni de fapt, situații care nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori care
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
fost eliminate din sfera instituției analizate motivele ce vizau aspecte procedurale, care au fost transformate în motive ale contestației în anulare, potrivit naturii acestei din urmă căi de atac. Din această perspectivă, restrângerea sferei cazurilor de casare este justificată de finalitatea căii extraordinare de atac, aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, precum și de natura acesteia. Dispozițiile de lege criticate nu generează discriminare între diferiții titulari ai dreptului de a promova recurs în casație, întrucât
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
2021, citată anterior, paragraful 21, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, motivele de recurs în casație sunt limitate. Astfel, spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, finalitatea recursului în casație este aceea de a înlătura erorile de drept comise prin deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
împrumutatului, plățile în tranșe având doar rolul de a înlesni și facilita rambursarea creditului. Chiar dacă executarea obligației de restituire se prelungește în timp, restituirea împrumutului reprezintă o unică obligație, deoarece plățile periodice ale ratelor succesive de credit alcătuiesc, prin finalitatea lor, un tot unitar, situație în care prescripția va curge, pentru întreaga creanță, de la data exigibilității creanței. ... 152. Așadar, în cazul particular al contractelor de credit cu rambursare a împrumutului în tranșe periodice, ce cuprind clauze contractuale de accelerare
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
de lege criticate, a măsurii de retragere a atestatului în situația săvârșirii unei infracțiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracțiuni cu intenție dă expresie opțiunii legiuitorului de a reglementa măsuri cu rol preventiv, care să corespundă naturii și finalității ocupației de personal de pază sau gardă de corp. Justificarea trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
cu permiterea ca sesizarea instanței să fie făcută de către ANI, în baza propriei aprecieri a probelor, înfrângând astfel efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010. Pe de altă parte, a dispune confiscarea averii persoanei evaluate ca finalitate a sesizării directe a instanței judecătorești de către ANI, în baza dreptului comun (Legea nr. 554/2004), în lipsa unor prevederi clare, previzibile ale legii și într-o procedură paralelă cu cea instituită de legea specială privind controlul averilor (Legea nr.
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
vânzării bunului, iar creditorii acestuia, de asemenea, nu pot asigura garanție, întrucât acțiunea acestora este desfășurată în cadrul unei proceduri speciale care este justificată de necesitatea acoperirii creanțelor pe care le au împotriva debitorului și care trebuie să aibă o finalitate. ... 23. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 24
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
prevederile art. 335 alin. (1) din Codul penal, astfel cum s-a reținut în Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, așa încât apreciază că se impune ca excepția de neconstituționalitate invocată să fie soluționată de Curtea Constituțională cu aceeași finalitate și sub aceleași argumente. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
lege în domeniul dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învățământul preunivesitar, care propun spre acreditare programe fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, pe rolurile și funcțiile didactice, pe standarde de calitate pentru profesia didactică și care au ca finalități generale dobândirea de competențe, corespunzătoare categoriilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta metodologie-cadru. Articolul 6 (1) Categoriile de furnizori care pot propune spre acreditare programe de dezvoltare profesională continuă sunt următoarele: a) instituții de învățământ superior de stat și
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
sub orice formă de către operatorul regional, prin utilizarea de materiale, forță de muncă, echipamente și utilaje achiziționate cu respectarea legii, care conduc la costuri sub nivelul celor existente pe piață, pe baza unei analize de rentabilitate, care au ca finalitate recepția și punerea în funcțiune a unui proiect de infrastructură de apă și apă uzată. (2) Pentru lucrările de infrastructură de apă și apă uzată executate în regie proprie, conform legii, de către operatorii regionali, se alocă din bugetul fondurilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257544]
-
la înscrierea în RNCIS se actualizează ori de câte ori instituția de învățământ superior aduce modificări informațiilor existente. (7) Introducerea unor noi calificări în RNCIS se face condiționat de existența a minimum unei ocupații reprezentative în COR/ISCO-08 sau ESCO ca finalitate a acelei calificări cu competențele aferente ei. (8) Competențele specifice ocupațiilor se regăsesc și se preiau din Clasificarea ocupațiilor din România (COR)/Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (International Standard Classification of Occupations ISCO-08)/Clasificarea europeană a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO). (9
METODOLOGIE din 1 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259562]
-
său pozitiv, generator de efecte juridice, modalitățile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie să aibă în vedere nu numai litera, ci și spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio că își exercită rolul de legiferare în sensul negării atât a drepturilor și libertăților fundamentale consacrate de Constituție, cât și a principiilor constituționale“ (Decizia Curții Constituționale nr. 456/2018, publicată în
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
câștigul salarial mediu brut, se sprijină exclusiv pe argumentul rațiunii actului normativ, acela de a institui măsuri de protecție pentru categorii de persoane devenite vulnerabile în urma măsurilor luate de stat de combatere a pandemiei. ... 51. Însă rațiunea reglementării, respectiv finalitatea urmărită de legiuitor, este în situația de față un argument de ordin general, care nu poate înfrânge conținutul expres al normei, interpretarea teleologică neputând fi folosită pentru a elimina sau completa norma juridică supusă interpretării. Or, norma prevede fără dubiu
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în realitate, intenția legiuitorului a fost în sensul de a institui o prezumție relativă (juris tantum) și cu privire la fapta ilicită, orice altă interpretare contrară lipsind textul de aplicabilitate practică și de finalitatea pentru care a fost edictat. ... 44. Astfel, refuzul administratorilor statutari de a preda administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, după prealabila notificare, documentele contabile ale societății aflate în insolvență naște o prezumție de săvârșire a faptelor prevăzute de art. 169 alin.
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
În cazul faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, culpa, înțeleasă ca vinovăție, este prezumată relativ de legiuitor, acest aspect nefăcând obiectul vreunei controverse. ... 56. Așadar, din analiza textului de lege și față de finalitatea reglementării în materie, rezultă că prezumția scutește practicianul în insolvență, reclamant în aceste cauze, de dovada elementelor răspunderii patrimoniale, fiind în sarcina pârâților să probeze contrariul, respectiv că insolvența nu a fost cauzată de faptele enumerate în ipoteza normei, respectiv
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
principiului general de drept, potrivit căruia norma trebuie interpretată în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice, cu luarea în considerare nu numai a literei, dar și a spiritului său, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să respecte finalitatea urmărită de legiuitor. ... 110. Încălcarea obligației legale de predare a documentelor contabile nu poate fi valorificată în favoarea persoanelor cărora le incumbă respectarea ei, pentru că o atare ipoteză ar conduce la încurajarea acestora să nu prezinte documentele contabile. Astfel
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
a documentelor contabile nu poate fi valorificată în favoarea persoanelor cărora le incumbă respectarea ei, pentru că o atare ipoteză ar conduce la încurajarea acestora să nu prezinte documentele contabile. Astfel, norma ar fi lipsită de aplicabilitate practică și de finalitatea pentru care a fost edictată, iar acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale pentru fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 ar rămâne la nivelul unui demers formal și iluzoriu. ... 111. O altă condiție pentru angajarea
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
reglementării, este voința exclusivă a legiuitorului de a alege modalitatea concretă de legiferare, în raport cu obiectul de reglementare și scopul urmărit. Astfel, gradul de generalitate al unei legi este variabil în funcție de specificul relațiilor sociale reglementate și de finalitatea urmărită, sens în care legiuitorul este cel care optează pentru diferite forme și tehnici de exprimare a normelor juridice. Legiuitorul are competența să opteze pentru o soluție legislativă pe care o apreciază ca fiind concordantă în raport cu scopurile politicii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reținut astfel că interpretarea autentică, legală, poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul - în concret, orice normă juridică, ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează a fi interpretată de instanțele judecătorești (interpretare judiciară) pentru a emite un act
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
și Justiție și curților de apel din 14-15 iunie 2019. ... 51. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, acesta se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, întrucât privește o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, finalitatea recurgerii la această instituție juridică fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se reține a fi îndeplinită. De asemenea, se constată că autorul sesizării, Avocatul Poporului, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare prevăzuți de art. 514
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Deși proprietarul autovehiculului poate contesta procesul-verbal de reținere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare pe tărâmul contenciosului administrativ, o soluție pronunțată de instanță nu are finalitate efectivă, deoarece măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului (și procesul-verbal de reținere) este accesorie măsurii principale dispuse prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. De asemenea, dispozițiile art. 58^1 din Legea nr. 38/2003 încalcă principiul proporționalității sancțiunii contravenționale
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
s-a prevalat intimata B, în sensul că Decizia civilă nr. 643 din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Timișoara vizează un alt titlu executoriu decât cel ce face obiectul contestației la executare pendinte, nu prezintă relevanță din perspectiva finalității cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constând în declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, precum și a verificării cerinței noutății, adică a dificultății de interpretare a chestiunii de drept în discuție. ... 33. În afară de
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
în 24 de ore, dar dacă avizul nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfășurarea procedurii legislative. ... 48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]