6,379 matches
-
coaguleze în diversele provincii ale vechii Dacii, limba poeziei aștepta încă să se nască - și ea se naște cu Dosoftei. E uimitor faptul că, după cîteva naive încercări poetice, aproape toate compuse în versuri șchioape și tărăgănate, fără urmă de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
puțină metafizică, puțin nihilism, puțin mai mult lirism și un anumit dozaj de melancolie, sânge și vodcă al farmacopeei. Oricum, cele două filme ale regizorului rus introduceau acest personaj-ingredient al filmului horror, vampirul, într-o formulă nouă, metisată de un fior liric, ironie și, cum, de câteva picături de nihilism. Nimic din spiritul celor două filme pomenite mai sus, dimpotrivă, Abe Lincoln (Benjamin Walker) pare descins parcă dintr-o BD manga, unde în locul sabiei de samurai sau al altor gadget-uri
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
încruntata și tonul răstit. Să-l privești în ochi pe Traian Băsescu și să-i susții privirea cu sclipiri de oțel, si asta poate fi esențial în economia întâlnirii. Căutătura lui albastră, nu tocmai blândă, nu te poate traversa cu fiori reci, dacă îi opui o privire suava care nu exclude să rostești întrebări ce (i) se cuvin. Nu cred în jurnalismul inchizitorial, nu cred că negrul e negru tăciune și albul e imaculat întotdeauna. Nuanțele sunt importante, iar jurnaliștii bine
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
Florescu (8 puncte). În selecția națională a Eurovision au intrat: Paula Seling și Ovi - "Miracle", Bere Gratis - "Despre mine și ea", The dAdA - "Unpredictable", The Zuralia Orchestra - "You Know", Vizi Imre - "Kind of Girl", Anca Florescu - "Hearts Collide", Silvia Dumitrescu - "Fiorul iubirii", Renée Santana feat. Mike Diamondz - "Letting Go", Ștefan Stan feat. Teddy K - "Breathe", Naomy - "Dacă tu iubești", Mirela Vaida Boureanu - "One More Time" și Marcel Șăl Crăciunescu - "Hardjock". Potrivit televotului, ce a contat 50%, Paula Seling și Ovi Jacobsen
Eurovision 2014: Paula Seling şi Ovi vor reprezenta România la Copenhaga () [Corola-journal/Journalistic/43382_a_44707]
-
-i în floarea vîrstei, de treizeci și opt de ani abia, dar vîrsta chiar nu mai contează. Pe lîngă că-i bețiv și curvar, Laurian na simțit niciodată nimic pentru ea. O spune oftînd din toți rărunchii, cutreierată de aceiași fiori care au îndemnat-o să-i trimită mesajul acela neverosimil, dar întemeiat, Floricica mea, cît te iubesc, cît te iubesc... Sincer Diavolul, asta fiind la o adică crucea lui, blestemul și boala de care nu se va lecui în veci
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
de tainică - în piatra de chihlimbar, ajunsă pe nisip la malul mării în urma furtunii. În trupul pietrei, dacă privești atent, descoperi urme de viață: insecte ori plante de demult. Sunt minuscule: adevărate frânturi de viață aceste cioburi de chihlimbar. Aidoma fiorului lor poetic, căci dacă-l ascultați pe poetul Ojars Jansons o să vedeți că într-un asemenea ciob se ascunde sufletul leton: „E o fărâmă de speranță / în fiece fereastră / o vezi./ Ia-o. Nu costă nimic./ Ia-o, dar ia
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
cum stau lucrurile și de abia de acum intrăm într-un domeniu halucinant pe care merită să-l cunoască tot mai multă lume. Cu ceva vreme în urmă pe net descoperisem un articol cu un titlu care mi-a dat fiori. „Dan Stanca, maestru al ponografiei”. Este publicat într-o revistă online „Spiritul critic” întemeiată în 2003 de un tovarăș actualmente octogenar, Leonard Gavriliu. Articolul poartă semnătura unui misterios Nichifor Huțupan, dar ceva îmi spune că acesta este un pseudonim și
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
lei din buzunar. Nu mi picase bine, dar nu mai conta. Țelul era atins, sticla era în mână. După plimbarea de la bar până la masă, am luat pri ma gură, în vreme ce cei de pe scenă își acordau chitarele. O grimasă scurtă, un fior rece și un gust puțin amărui. O picătură buclucașă rămasă pe buze. Rujul meu pe sticla mea. Am început să mă mai plimb printre oameni, salu tând din priviri prieteni și cunoscuți, ridicând alene sticla și sprâncenele în semn de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
oameni, salu tând din priviri prieteni și cunoscuți, ridicând alene sticla și sprâncenele în semn de respect și sorbind apoi cu grijă, să nu mai pierd nici o picătură. De fiecare dată gustul amărui ieșea la su prafață mai puternic, iar fiorii erau tot mai reci, până am ajuns să-i simt în picioare. Purtam discuții cel puțin filozofice cu oameni de tot felul. Eram peste măsură de fericită și de mulțumită cu mine însămi. Devenisem conștientă de faptul că, deși sunt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
broască țestoasă, un elefant, un unicorn. Era o zi de sfârșit de noiembrie cu vânt moale, care spulbera frunze în culorile obișnuite ale toamnei: roșu venețian, galben-ocru, verde neruginit încă, având marginile franjurate de umezeală și tristețe. Am simțit un fior de neliniște, dar am stat mult timp, fascinată, să privesc țesătura albă a liniilor peste care se așternuse o ușoară brumă străvezie. Pe deasupra fluturau frunze, care parcă voiau să-mi transmită un mesaj sau doar să-mi atragă atenția. Încercând
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
năbuși el. Fugi! Și dumneata?! Eu rămân să-i țin pe loc. Fugi la Irina. Ia-o prin canal. Era o nebunie tot ce se-ntâmpla, nu se mai întâmplase și n-avea să se mai întâmple niciodată. Îl trecură fiori din creștet până-n tălpi. Dacă nu gâfâia ca o locomotivă, era numai de frică să nu fie auzit. O găsi singură, în baie. Se uită la ea și uită de frică. Era prima dată când o surprindea așa, când îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aduci, îi declară, patetic, Cerboaica, ai de la mine un bolovan de sare! Tudor scoase un muget slab zbârcindu-și nasul cu nările tremurânde, și buzele i se umflară dezvelindu-i dinții într-un râs plin, scurt, care-i trecu un fior prin coapse. Deasupra lui, pădurea vastă înflorea până-n cer, scuturată-n ninsoare. O ninsoare bogată, tihnită, mirosind a rufe curate și-a piele proaspăt spălată. Pădurea și cerul se contopeau. Pomii păreau că urcă spre cer și cerul cobora neîncetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer. Mă întrebam adeseori cum e să fii îndrăgostit. Îți simți inima bătând nebunește, un gol în stomac sau un fior nemaiîntâlnit, străbătându-ți trupul? Dragostea înseamnă vorbe frumoase, izvorâte de undeva din adâncul tău și spuse cu glas abia șoptit ca o adiere, la ureche? O atingere a mâinii celuilalt, poposind gingaș în palma ta? Înseamnă să simți prezența celuilalt
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
picioarele Zânei (Întâlnirea mea cu muntele) Atunci abia Mea Culpa, Mea Culpa am strigat în patru cornuri de lume, atunci abia m-am frânt, am căzut în genunchi... (Un vis) Nu este deloc exagerat să decelăm aici, dacă nu un fior mistic, cel puțin o vibrație a rugăciunii. Nu numai de la Huizinga, dar încă de la Platon știm că jocul sparge limitele existenței fizice pentru a confirma caracterul supralogic al existenței noastre în univers. Platon vedea nu doar similaritate, ci identitate între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
stea acolo s-au lăsat păgubași spunând că mai dau de la ei, că nu le trebuie lucru necurat. Spuneau că acolo-i casa necuratului, că noaptea ies tot felul de stafii și de ciudățenii ducă se pe apa sâmbetei. Un fior și un curent rece se resimțea când treceai pe drum prin fața casei, dar în casă?! Ioana Vară bună cu Agripina, fiică a lui Ciurtea, rămasă orfană de ambii părinți, a crescut pe lângă casa Agripinei. Fiind fată frumoasă, găsea întotdeauna de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
atâta tristețe în versurile poeților? și mersul vântului seamănă dezordine în mintea și în inima subțire, ca o năframă întinsă peste obrazul de mire al celui rămas, al celui plecat. La fereastra de-acasă, umbra lui străbate grădina cu tristul fior, ce ne cuprinde în somn. Dimineața ne spală fața, prânzul cu soare, adus de la mare, încet, încet se așează pe piept ca-ntr-un sicriu, din care a crescut un copac. Oare mai sunt viu? Sau povestea e un dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Teamă și speranță trec prin sărbătorile zilnice fără cutezanță, pentru că nu-mi aparțin. Cu mai mulți ochi i-am văzut pe toți, sau pe fiecare cu ochiul meu verde, doar unuia singur, apropiat mie! cu buzele, petale de parfum și fiori i-am ascultat freamătul până în zori: știam că-l voi pierde. Nimic nu este întâmplător. * * * Am fost un pacient docil, voința de-a mă vindeca devenise forța care mă mai ținea cu fruntea lipită de cer; coboară învăluind în ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în oglindă “ mereu mai de aproape imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul, și ale sufletului care-i alcătuiau chipul”. Eroina se încadreză în categoria femeilor cu imaginație tragică, torturată de calvarul închipuirii. Plictisul toamnei ploioase, monologurile mute exagerează fiorul de neant al trăirilor, Manuela eșuează într-un pesimism etic fără de ieșire, ea trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată în alte destine, deci o preocupare constantă a autoarei care prin acest personaj laitmotiv, atrage atenția asupra unei drame în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mă face să mă simt ca într-un cimitir clădit din case pustii, iar copacii seamăna cu niște fantome care bântuie localitatea și care, datorită vântului, produc niște sunete îngrozitoare, care mă sperie și fac să simt cum îmi trec fiori prin suflet, iar inima parcă ar vrea să-mi iasă din piept. Și, mie, mai tare mi-e frig... Așteptarea. Și care-i așteptare? Ea e plină de speranță, căci mă face să cred că mult doriții fulgi vor acoperi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
în burtă, cred că-i din cauza fricii. În clasă, atmosfera e tensionată, au început conflicte pe tema universală proeuropeni sau proruși. Încerc să nu-mi expun părerea. Mă gândeam ce să fac, ca să schimb atmosfera, și așa mi-au trecut fiori prin toată ființa mea. Am găsit o piesă muzicală de suflet, de iubire, am început s-o cânt și, caraghios, a început s-o cânte și colega mea de bancă, Alina. Mi se pare că am reușit să-i înveselesc
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
a mărturisit, cu emoție, chiar dacă aparent „retoric”, că este „singura femeie” care l-a făcut să simtă că trăiește cu adevărat. În preajma ei încearcă un inedit „complex de sentimente”: admirația pentru mama devotată; prețuirea pentru inteligența nativă și caracterul integru; „fiorul viril” resimțit în fața farmecului ei feminin. Toate acestea îl fac să se considere mai mult decât un „Don Juan întârziat”. Din păcate, bucuria de a o fi întâlnit este urmată adesea de presentimentul că o va pierde. I-a mărturisit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scurt, liberul arbitru. Profesorul o caută ceva mai insistent pe Teodora, deși simte că iubita sa nu mai răspunde cu acea „urgență” de odinioară, cu zâmbete și vorbe „respirând” senzualitate și așteptare. La gesturi ce până mai ieri îi dădeau fiori, acum răspunde cu o tandrețe calmă. Mai mult, Profesorul are impresia că întreaga ei ființă emană „un aer de superioritate”, conferit, bănuiește el, de „taina” pe care o poartă în pântec. „Este ceva firesc!” - admite Domnul R. Le place amândurora
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mică!” Orice copil aflat în anii de rapidă creștere „ascultă” irepresibila chemare spre „mai sus”. Urcatul pe scaun, pe masă ori în pomii din grădină îi permite să vadă cât mai departe și cât mai multe; să fie pătruns de fiorul necuprinsului și al necunoscutului la orice „ieșire în spațiu”, la orice ascensiune. Iar această stare cheamă automat senzația de zbor, desprinderea de pe suportul solid pentru a încerca saltul în gol. Își amintește cum „zbura” alergând în salturi de pe un picior
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Măi fraților, spune Bărzăunul, chiar și numai faptul că ajungem pînă acolo și intrăm într-o lume nouă, necunoscută și plină de taine, tot ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante") și adierea erosului, cu fiorul, entuziasmul și tristețile sale: sfîrșitul aventurilor Bărzăunului, ne sugerează, subtil, autorul, înseamnă, de fapt, sfîrșitul vîrstei de aur a copilăriei. Stilistic, romanul lui Dumitru Vacariu e fără cusur. Prozatorul are, fără îndoială, harul povestirii, stăpînind arta portretului și a descrierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să zic... Bine... Dacă insiști... Dar mai gîndește-te. Virgil vru să continue o idee, dar se poticni în clipa cînd se uită în ochii Ilincăi și zări în ei un licăr curios, de care pînă atunci nu știuse. Simți un fior fierbinte și coborî ochii în pămînt. Ilinca îl crezu supărat și numaidecît își îndulci vocea. Poetul Virgil Năsturel... sună frumos, nu?... Cînd ne vom vedea data viitoare, îmi reciți toată poezia? Da... cu plăcere... Dar, pînă atunci... aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]