1,134 matches
-
decât o banală discuție ca un joc firesc de cuvinte cu profunde înțelesuri. Zilnic ne afundăm într-o groapă a ignoranței din care nu facem nici cel mai mic efort de a ieși din ea, de a ne elibera din firescul cotidian. Nu trebuie decât să ne oprim din drum, să ne punem întrebări și să răspundem la altele mai curioase decât ale noastre. E greu ?... O fi ! Eu unul am treabă. Pâine și cartofi găsesc oricând, dar doi indivizi puși
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
scriu / Este în zadaru' / Cărui îi sunt fiu / de înalț drapele / numai pentru verb / pe zăpada neagră / când aleargă un cerb / plecat dintre ele / plecat dintre ele / plecat dintre ele («Domnului Rotaru» - AmNS, 217) etc. XXIV. Treapta viscolului-poștaș: Tânjirile după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995). De a douăzeci și patra treaptă a poeziei stănesciene, complementară celei anterioare, țin și ciclurile de „ocazionale“, Tânjiri după firesc - reunind poeme dedicate membrilor familiei Covaci, care au văzut lumina tiparului, în 1993, prin grija
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
dintre ele / plecat dintre ele («Domnului Rotaru» - AmNS, 217) etc. XXIV. Treapta viscolului-poștaș: Tânjirile după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995). De a douăzeci și patra treaptă a poeziei stănesciene, complementară celei anterioare, țin și ciclurile de „ocazionale“, Tânjiri după firesc - reunind poeme dedicate membrilor familiei Covaci, care au văzut lumina tiparului, în 1993, prin grija poetului Ioanid Romanescu, la Editura Princeps, din Iași -, și Cărțile sibiline, publicat de Constantin Crișan, în 1995, la Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, din
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Botezul său care a avut loc într-o sordidă celulă din închisoarea Jilava, relatat și de preotul oficiant, arhim. Mina Dobzeu este tulburător nu doar prin contrastul dintre profunzimea Tainei și decorul celulei, ci mai ales prin exaltarea și totodată firescul cu care este trăit evenimentul. Părintele Arhimandrit Mina Dobzeu relatează experiența închisorii și a anchetelor, de care nu a fost scutit nici în timpul regimului Ceaușescu, cu convingerea că acesta era răspunsul pe care un slujitor al lui Dumnezeu trebuia să
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
privim la semenii noștri pentru a ști cam pe unde suntem pe scara valorilor omenești. Sunt oameni care ascund în făpturile lor adevărate comori, deslușite doar de cei care pot pătrunde mai în adâncul omenescului. Trăind cu simplitate în jurul nostru, firescul comportării îi aduce aproape de noi și în goana vieții, abia dacă mai avem timp să observăm valoarea lor. Dar de oamenii acestia avem atâta nevoie, pentru că sunt foarte rari. Am avut norocul să reîntâlnesc anul trecut un astfel de OM
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
o deosebită prospețime a gândirii, cu o mare adâncime a comorilor sufletești și cu o seninătate cerească. Era o prezență blândă care degaja o căldură liniștitoare a cărei rostire și împlinire începea și se sfârșea cu acel farmec crepuscular al firescului. Nu puteai să crezi că face parte dintr-o lume aflată în amurg, poate astăzi chiar inexistentă. Este greu să explici în cuvinte rosturile intime care au făcut să existe așa un OM. Poate neostoita iubire de carte, poate inchisoarea
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
altă zonă de existență cu energii necunoscute a constituit de-a lungul veacurilor o neîntreruptă preocupare. Oamenii nu și-ar bate capul degeaba dacă n-ar apărea și unele semne ale ceritudinii în noianul de situații care depășesc pragul graniței firescului omenesc și al capacității de înțelegere a ființei umane. De felul lui, omul este un scormonitor al ineditului întrebărilor și nu se oprește nici atunci când se împiedică de bornele pe care destinul i le scoate în cale. Cum să te
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
rareori rostită, spre prietenia autentică. Când te-am întâlnit, te-am descoperit ceea ce ai fost mereu: un om cu vocația prieteniei! Întotdeauna am admirat, cu nesfârșită recunoștință, ceea ce pare supranatural de natural, pe aceia care se îmbracă cu Cristos cu firescul cu care își îmbracă haina, fără să se aștepte ca cineva să exclame: vai, astăzi te-ai îmbrăcat! Ne place să ne știm totdeauna îmbrăcate frumos, cu veșmintele cele rare, extrem de prețioase..., ne place să constatăm că El poartă în
DRAGA MEA PRIETENĂ de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342432_a_343761]
-
decât tine, om, înzestrat cu cele crâncene mijloace de nimicire dintre toate ființele pământului, atunci merită să scape, el este învingătorul! Nu e drept ce spun? De aceea m-am gândit, într-o străfulgerare a minții, să aduc lucrurile în firescul lor. Am înălțat brusc pușca în aer și am tras... Coclaurile au tresărit, trimițând vuietul puștii dintr-un creștet de deal în celălalt. Moșu Klesch, spre care mi-am îndreptat dintâi privirea, își dăduse de sperietură cu tot cu scăunel pe spate
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
să îl distrugă dar și pe album fotografic și-n amintire! Ce poți vorbi despre propria copilărie ce nu numai că e mult prea departe de ziua de azi, dar mai și aparține de o lume veche, certamente altfel, în firescul rosturilor pământene. Despre noi, generația aceea pot vorbi arătând spre ea prin exemplul celor care i-au aparținut și nu au abdicat din naturalul și condiția umană cu particularitatea romantismului de atunci, a măsurii bunului simț, educației, echilibrului... Emil Vamanu
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
oglinda mării-ntinse pierzându-mi trupul verde, cum fiecare-n timp, sub o lumină sumbră, se stinge în durere și-n Dumnezeu nu crede. Striviți lumina-n zori ce văruie vitrine! În cerul mov s-au cuibărit atâția nervi acizi; firescul omenesc s-a scurs pe căi meschine: nevolnice făpturi stau strâmbe-n cioburi de oglinzi. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: OGLINZILE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright
OGLINZILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341570_a_342899]
-
autoarea o structurează în două cicluri: „Recreația grădinii” și „Anotimpul jocului”. În loc de prefață, câteva referințe critice edificatoare, între care cea semnată de reputatul scriitor clujean Constantin Cubleșan: „Titina Nica Țene știe să se apropie de universul receptărilor copilărești cu un firesc al prozodiei întru totul notabil, evocând momente de trăire emoțională pe care micii cititori îl percep și îl înțeleg cu ușurință, căci emisiunea se face pe ... lungimea de undă specifică copilăriei”. Într-adevăr, iată doar două exemple: „Am desenat o
VIAŢA CA JOC, JOCUL CA VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340722_a_342051]
-
zbor Prinse-n lanțul amintirii... Clipe care vin cu dor Pe cărările iubirii... Clipe ce zâmbesc în viață Cu parfum de fericire... Clipe triste care dor Lăcrimând după iubire... Clipe pline de mister Călătoare-n univers... Clipe fără de culoare În firescul lumii mers... Clipe dragi de părtășie Petrecute-n rugăciune... Clipe când vorbești cu cerul Și spui tot ce ai a spune... Însă cea mai minunată Clipă ce-am trăit cândva Este clipa când în viață Am simțit Iubirea Ta! Să
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
Botezul său care a avut loc într-o sordidă celulă din închisoarea Jilava, relatat și de preotul oficiant, arhim. Mina Dobzeu este tulburător nu doar prin contrastul dintre profunzimea Tainei și decorul celulei, ci mai ales prin exaltarea și totodată firescul cu care este trăit evenimentul. Părintele Arhimandrit Mina Dobzeu relatează experiența închisorii și a anchetelor, de care nu a fost scutit nici în timpul regimului Ceaușescu, cu convingerea că acesta era răspunsul pe care un slujitor al lui Dumnezeu trebuia să
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
sufletu-n rai - adică, și prosperi, și legali. În primul rând, i-au schimbat numele și i-au zis Fashion Health. Apoi au apărut tot felul de bazaconii de servicii non-coitale, că deh, așa se întâmplă când încerci să interzici firescul prin lege. Nu înseamnă că prostituția a dispărut de tot, ca ciuma bubonică. Pentru că ei n-au asistente tv, în afară de prezentări de modă se practică serviciile de escortă, care de altfel funcționează în orice țară în care prostituția e ilegală
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată () [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
În ultimul articol, aminteam riscurile învățării asistate, ale gândirii de tipul „mâine avem test” în locul firescului „copilul are test”. Acum mă voi referi la problema hărțuirii în școală, oferind trei soluții concomitente de tratare a ei. De cele mai multe ori, intervențiile părinților între copiii care se ceartă sunt nepotrivite. Copiii se împacă adeseori foarte repede și fără
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg () [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
soi de siguranță de sine a festivalului, dacă se poate spuneașa, care nu-și propune să demonstreze nici diversitatea pe care o acoperă, nici amploarea lui, nici nivelul selecției, ci și le asumă ca valori ce îl definesc, în regimul firescului. Așadar, cred că rămâne o ediție de maturitate, care celebrează încrederea în vocația unui oraș de a deveni, preț de câteva zile, centrul simbolic al lumii teatrului. - Aproape că faci ocolul pământului, ca să vii la festivalul de la Sibiu, de câțiva
Sibiul, planeta teatrală şi miracolul [Corola-blog/BlogPost/100013_a_101305]
-
cu acest sat retras din Maramureș. Cu un line-up format din peste 20 de artiști, autohtoni și din afara țării, peste 10 ateliere care vor contura peisajul artistic al festivalului, vom încântă simțurile celor circa 1000 de participanți și vom descoperi firescul trăit la o nouă vibrație. Situat în Maramureș, sătul Durușa surprinde pe toți cei ce-i străbat ulițele cu pitorescul specific mediului rural Maramureșan, fermecând prin calmul peisajului colinar ce transcede subtil realul cotidian. An de an satul Durusa se
Durușa Summer Hills 2015 [Corola-blog/BlogPost/100492_a_101784]
-
proiecții în grădina cinema, se va juca teatru, graffitisketches with Kero & Obie Platon, visual performance by Robert Erdoș & Mân Design. Pe parcursul celor 3 zile de festival , sub razele perfecte ale soarelui de august, ne vom încântă simțurile și vom descoperi firescul trăit la o nouă frecvență. PLAYGROUNDÎntreaga locație de desfășurare a festivalului este un mare teren de joacă, iar noi deținem jucăriile. Maroco la scală mare, foosball (cso-cso), fressbee, hacky sack, volei, badminton, slakline și trambulina, joc de oină și multe
Durușa Summer Hills 2015 [Corola-blog/BlogPost/100492_a_101784]
-
Acasa > Impact > Analize > TATĂL MEU Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului TATĂL MEU În timpuri nu demult apuse - pe vremea când „lumea era lume”, iar lucrurile erau așezate în matca firescului și a normalității - părintele era modelul ideal pentru copilul său, în procesul de devenire și integrare a acestuia în societate, în calitatea sa de viitor actor dezirabil, pe scena țării. La acest aspect am cugetat cu ocazia sărbătorii internaționale a
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
unui bogat material informativ, în fiecare capitol, ne arată cât de preocupat a fost autorul de a alcătui o lucrare temeinică. Asta nu înseamnă că este lipsită de originalitate. Modul în care prelucrează și structurează informația într-o aură a firescului, iată o altă particularitate a „acestui scris”, care mărturisește depre „Societatea româno-ortodoxă jubiliar-imperială pentru zidirea unei biserici și înființarea unei comunități bisericești” la Viena, Începuturile capelei în Palatul Dietrichstein, Sfințirea capelei, păstrarea și înfrumuseșarea ei, Apartenența canonică a comunității, Moaștele
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
o minuta, Ziua parcă nici n-a fost, Cade seară boare muta Încheind al zilei rost. Pleacă ziua vine amurgul Printre munți și pește vai, Cursul zilei-i numai unul Pentru buni și pentru răi. Usurel-si urmează calea Și firescul obicei, Zbierând toți: vine culcarea! Și un miros frumos de tei. După seară vine noapte Cu miresme-mbatatoare, Luna ,foșnete și șoapte Și cu stele căzătoare. Zori de zi din nou se arătă Rechemând cu a ei lumină, Să se
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
nu se poate.’’ Vezi cum rostogolirile se duc pe-alunecos făgaș cu toate-mpotrivirile din vânt? Doar cântul cardinal îi este asumatul legământ. Îmbrățișează huma pân’ la pierderea de sine, prin pietre, prin nisip, prin rău și bine, curg în firescul exprimării răspunsurile faptelor, cuvintele, șuvoaiele din mine. Vezi cursul căutării apei în poemul țărmului, vărsarea în lumină? Fii binecuvântat, tu, râule, spre marea ce te-animă! La fel e și-n iubire, glăsui un pârâiaș ușor. Manifestările cuprind în sensul
RÂUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342940_a_344269]
-
azi! Nici cu cinstea!” (Florica, în „Ultimul drum”). Paul și Isabela sunt, în contextul dantesc din Șocul, un studiu de caz despre naturală aspirație către normalitate, despre direcția din care vin și spre care se îndreaptă energiile regeneratoare, recuperatoare ale firescului. Dar, mai ales, despre prețul acestei repoziționări a lumii românești post totalitare și despre generația care îl plătește. Vampirii ideologici și fantomele trecutului joacă în continuare un rol important. Moartea tinerilor, însă, am putea să credem că este, dintr-o
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
ele spun mai mult decât o carte, sunt însăși esențializarea problemei respective. Colegii de generație și exegeții de mai târziu au remarcat la Mircea Vulcănescu uluitoarea diversitate a domeniilor în care acesta se mișca cu o ușurinșă rar întâlnită, cu firescul pe care oamenii obișnuiți îl au atunci când respiră. Constantin Noica spunea: „Era chiar ceva uluitor și dezarmant pentru fiecare dintre noi: știa mai bine decât noi, uneori, ceea ce credeam că putem socoti problema noastră”. Ceea ce fascina mai mult era, spune
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]