619 matches
-
antrena, cu atît mai numeroase cu cît voiam să ies de pe traseul umil, dar bine protejat, prestabilit pentru orbi de către stat. Părinții sperau că am eu deja o soluție sau că regimul are obligația să mă cocoloșească, așezîndu-mă Într-o firidă netulburată pentru tot restul vieții. O singură dată am asistat la o șuetă despre viitorul meu, dar ea se petrecuse demult, În copilărie, Într-un cerc de mătuși cu mama la mijloc. Venisem acasă În vacanță, de la școala aia a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
putut intitula cartea, care cuprinde o selecție din volumele autorului apărute în ultimii aproximativ treizeci de ani. Dumitru Ignat evidențiază mereu faptul că este cu totul și cu totul altfel decât oamenii obișnuiți: „De vreme rea, mi-a fost adăpost / firida unui gând; / păsuiam lucrurile, să capete rost, / deodată sau pe rând. // Printr-o ciudată alchimie, / ce a fost obscur s-a făcut pământ; / toți și-au primit partea; doar mie / nu mi s-a spus cine sunt.“ Dacă ar fi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
căror geamuri erau pline de praf, pătate ori sparte. Galeria era Împodobită cu picturi modeste, Înfățișând lupte de cocoși, bizoni și lanuri de orez. Tot ce se găsește acolo vă stă la dispoziție, a spus femeia arâtând un fel de firidă la celălalt capăt al Încăperii. — Dar am nevoie de ceva anume, a insistat Margaret. Femeia a zâmbit rece, cu gura la urechi și cu toți dinții la vedere, s-ar fi zis că era zâmbetul albinei de pe broșă. — Acolo o să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Am deschis poarta mare, de fier și am intrat. Totul era stins. Lea a murit într-un sezon de grădină japoneză, cu pești roșii în geana de lac artificial, orhidee galbene și mov căscându-și gurile lipsite de parfum în firida de lângă scară și o cascadă miniaturală țârâind în fundul curții, dintre pietre cenușii, teșite. Când ne-am dus noi acolo, se veștejiseră toate. Se trecuseră brusc. Parcă nici n-ar fi fost. Casa de la numărul 14 dormita într-o curte obișnuită
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de scara răsucită ca o bulboană, în sfârșit, de aerul de palat în paragină, pe care Dumnezeu știe cum o fi reușit Lea, de una singură, să-l țină numai pentru ea și pentru noi în vremurile alea. Nu. Erau firidele și ușile care duceau în cămăruțe strâmte, unele de care nici nu știam și pe care le descopeream cu uimire și spaimă, de parcă atunci le-ar fi născut casa, complice în jocurile noastre. Era, apoi, ușa interzisă a podului. Șemineul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ciocniră cu un sunet sec. ― Mișcă! ― adăugă el. Gosseyn simți un frig îngrozitor cuprinzându-i întregul trup, alunecând dealungul ramificațiilor sistemului nervos O ghiară nevăzută îi încleșta spatele. Aproape fără să-și dea seama, păși înainte. "Gosseyn, când ajungi la firida de lângă ușă, intră înăuntru. Acolo vei fi în siguranță". Tresări ca atins de un bici. Nimeni nu scosese nici o vorbă și totuși cuvintele îi răsunaseră atât de clar în minte, de parcă el însuși le pronunțase. "Gosseyn, plăcile de metal ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Momentul culminant al crizei fusese atins atât de brusc și într-un mod atât de diferit față de cum se aștepta, încât înnebuni pe loc. Un gând îi reaminti stăruitor: "Trebuie să merg mai departe! Trebuie să merg!..." "Gosseyn, intră în firidă și anulează vibratorul". Deja se afla lângă ușă când îi parveni acest ordin mintal. Firida era la trei pași de el... la un pas... din spate tună ca un muget vocea lui Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
diferit față de cum se aștepta, încât înnebuni pe loc. Un gând îi reaminti stăruitor: "Trebuie să merg mai departe! Trebuie să merg!..." "Gosseyn, intră în firidă și anulează vibratorul". Deja se afla lângă ușă când îi parveni acest ordin mintal. Firida era la trei pași de el... la un pas... din spate tună ca un muget vocea lui Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să faci?!... Anulează vibratorul". Se strădui s-o facă. Trupul său pulsa de energie silențioasă în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Gosseyn, intră în firidă și anulează vibratorul". Deja se afla lângă ușă când îi parveni acest ordin mintal. Firida era la trei pași de el... la un pas... din spate tună ca un muget vocea lui Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să faci?!... Anulează vibratorul". Se strădui s-o facă. Trupul său pulsa de energie silențioasă în timp ce se sincroniza cu vibratorul. O clipă vederea i se voală, apoi deveni din nou clară în timp ce scânteia incandescentă a unui fulger artificial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
prieteni în acest ciudat oraș dar ei, fie că au strîmbat din nas fie că l-au lăudat, apoi s-au îmbătat și au urinat pe ziduri. Așa că va rămîne singur pe vecie aici, colindînd, construind sau bolind prin vreo firidă, consolîndu-se cu virtutea de a fi păstrat curățenia orașului. Tînărul Doctor continuă: „-Dumnezeu are să te întrebe: „-Băi, deșteptule, tu crezi că Eu am lăsat Creația doar ca să se facă de rîs? Vrei să-i înveți pe alții? Te-oi fi
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Dragul meu Milou ! Căpitane Haddock ! Doctore Maketero ! Unde mă aflu ?” Glasul lui Tintin era mai stins decât de obicei, iar Haddock își stăpâni pornirea de emoție. „Ești la adăpost, Tintin. Doctorul Maketero ni s-a alăturat și am găsit o firidă în care ne-am adăpostit, spre a scăpa de paznici. Ne-a fost teamă că nu ai să te mai trezești.” Tintin simți atingerea bărbii lui Haddock și lacrima care se prelingea de pe obrazul căpitanului pe al său. Privirea lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cape de blană cu pete ca să arate ca niște leoparzi. Întreaga încăpere spune povestea pe care vrea s-o accepți ca fiind adevărată. Papagali sculptați în ipsos își trag cozile în curcubee de portocaliu și roșu. Din crăpături largi și firide dărăpănate în zidurile de ipsos, cărora li s-a dat un aer străvechi, mult deasupra capetelor noastre răsar ghirlande de orhidee grase făcute din hârtie violet. — Domnul Whittier avea dreptate, spune doamna Clark, privind în jur. Noi creăm tot teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Astartee! - Și întoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porțile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui Marelui Nun și stea, Abur verde să ne dea, Din căldări de mări lactee, La surpări de curcubee, - În Firida ce scîntee eteree. PAZNICII Înaltă conexiune, Gardă eficace nunților, Drum și Carte: Pentru sumbrul rac al lui Marte. Pentru Jup - Acel Trup - Saturn centurat în aparte, Uran ca un tiv, Neptun aditiv; Cădelnițare în cor a nunților, Din zece Lune
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te destramă; Redă nemărginirii fugarul tău mister... Mereu mai străvezie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
broasca-Astartee! Și întoarce-o de un grad/ Unui timp retrograd,/ Trage porțile ce ard,// Că intrăm/ Să ospătăm/ În cămara Soarelui/ Marelui/ Nun și stea,/ Abur verde să ne dea,// Din căldări de mări lactee,/ La surpări de curcubeie,/ - În Firida ce scîntee/ eteree" (Idem). Cu Ion Barbu, poezia devine o solemnitate de adorație, ca o supremă invocare a sositului la Marea Curte a cerului și a pămîntului: "Salut de pe scară de noapte,/ La sceptrul seral,/ De trei ori spiral: / Al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
casele din Oquedal se lipesc de pământ, simțind parcă apăsarea greutății lunii joase, învăluită în aburi nesănătoși. — Ce e cântecul pe care-l cânta despre tatăl meu, Anacleta? o întreb pe femeie, nemișcată în fața ușii, ca o statuie într-o firidă, în biserică. E vorba de un mort, de o groapă... Anacleta apucă lanterna. Traversăm împreună câmpurile de porumb. Pe câmpul ăsta tatăl tău și Faustino Higueras s-au certat - explică Anacleta - și au decis că unul dintre ei era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
despărțitor dintre naos și pronaos cu o triplă arcadă sprijinită pe doi stâlpi, se măresc numărul de ferestre în naos și altar, se lărgesc pridvoarele, iar stilul moldovenesc al fațadelor se înlocuiește cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive neoclasice care ornează fațadele așa cum vedem la Golia. Combinațiile cu stilul baroc și cu cele mai
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decorative, de obicei benzi cu motive vegetale sau geometrice, care separă ansamblurile de pictură între ele sau ocupă spații de obicei în timpanele și glafurile arcadelor, în frize orizontale înconjurând biserica pe sub cornișă, în benzi verticale la abside, pe intradausurile firidelor, urmărind curbura arcurilor etc., toate având scop ornamental, artistic. Pridvorul rămâne cu impresia că aceste biserici au crescut direct din pajiște la fel ca și casele oamenilor, fiind integrate cu totul naturii înconjurătoare. Pictorii au reprezentat artistic neabătându-se de la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mea. Am înghețat. Dacă era majordomul? Nu puteam risca să fiu aproape arestată de două ori în douăzeci și patru de ore. M-am uitat în jur. Nu îndrăzneam să înaintez, dar nici nu mă puteam întoarce. M-am tras într-o firidă întunecoasă, sub un cap de cerb împăiat. Încordată, am văzut cum se deschide ușa și apare o siluetă. Am tresărit. Era Charlie. Ce căuta aici? Nu era în drum spre LA? S-a uitat glonț la mine. Părea și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
caiși, cântă o fântână. În spatele fântânii, au dat de o poartă joasă, Încrustată cu sidef. Eunucul a deschis-o. Îl invită pe Omar să Înainteze. E o Încăpere Întinsă, cu pereții tapisați cu brocart, având la capăt un fel de firidă boltită, pe care o ascunde o draperie. De-abia intrase Khayyam, și ușa s-a Închis cu un zgomot surd. Încă un minut de așteptare, de nedumerire, apoi se face auzit un glas de femeie. Nu-l recunoaște, crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
oare nu lor le dorea poetul nemurirea pe care nu cuteza să o nădăjduiască pentru sine? Cei care, la Alamut, se bucurau de groaznicul privilegiu de a se găsi În preajma lui Hasan Sabbah nu puteau să nu remarce, Într-o firidă săpată În zid și Închisă cu zăbrele dese, forma unei cărți. Nu se știa ce carte era, nu Îndrăzneau să-l Întrebe pe Predicatorul suprem, se presupunea că acesta avea motivele sale să nu o păstreze În marea bibliotecă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dar fără acea fascinație morbidă care-i paraliza pe toți ceilalți. O dată chiar, la vârsta de șaptesprezece ani, intrase În Încăperea interzisă, Îi dăduse ocol, se apropiase de bazinul magic, Își Înmuiase mâna În apa Înghețată, apoi se oprise În fața firidei În care era Închis manuscrisul. Fusese cât pe ce s-o deschidă, dar se răzgândise, făcuse un pas Înapoi și părăsise odaia de-a-ndăratelea. Pentru prima vizită, nu voia să meargă mai departe. Ori de câte ori moștenitorul măsura, gânditor, cu pasul străduțele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
privirea protectoare a copistului care o avea În grijă, un bărbat originar din Kirman. Într-o bună zi, a fost văzut Înaintând cu pas hotărât către fosta reședință a lui Hasan Sabbah, Împingând poarta cu un gest grăbit, mergând până la firidă, trăgând de grilaj cu amândouă mâinile, cu atâta forță Încât acesta s-a desprins de zid, lăsând să cadă pe jos lungi firicele de nisip și pietricele. Scoase de acolo manuscrisul lui Khayyam, Îl scutură de praf cu câteva lovituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]