1,192 matches
-
problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o absoarbe (vezi nota 11). Pentru Ioana Olaru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
original creat de Pieter Breugel în 1568, dar și copia acestuia realizată de fiul artistului și aflată în custodia muzeului Luvru. Numai comparația celor două tipuri de discursuri duce la evidențierea acestui artificiu la care recurge autorul Refugiilor. Dar tabloul flamand nu întreține doar o bogată iconografie în cultura europeană. Parabola orbilor creează ecouri și în literatura română încă înaintea romanului Refugii. În 1977, odată cu publicare romanului Ucenicul neascultător, George Bălăiță recurge și el la o descriere ekphrastică a lui: Cei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
treilea orb (de la stânga la dreapta) din șirul reprezentat de Breughel poate fi în același timp Naum sau autorul romanului, surprins într-un moment de totală sinceritate auctorială. Descrierea ekphrastică din Ucenicul neascultător este "contaminată" de câteva interpretări ale tabloului flamand prezente în exegeza plastică românească a deceniilor 6-7. Ion Biberi (vezi nota 21) reține tabloul pentru subtilitatea exprimării ideii de cădere ineluctabilă, tragică. Ideea este reluată și de George Bălăiță, cel de-al patrulea orb din tablou impresionează prin resemnarea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lume. Pe de altă parte, trei din operele de artă evocate în ekphrasis, Plata dijmei, Parabola orbilor și statuia zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale antrenate de operele de artă. Astfel, amândouă tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului cu istoria. Plata dijmei comentează o poziție frecventă a individului prins în mecanismul social - relația oprimantă cu un stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță sălbatică), dar și a lipsei de viziune și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând la picturile flamande, alegorii politice, celălalt roman al lui Țoiu, Căderea în lume, consolidează prin recursul la descrierea ekphrastică a statuii Victoria din Samotrache, o alegorie a literaturii. Istoria refacerii statuii pentru a fi expusă la Luvru - pe care am semnalat-o într-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
A.Knopf, New York, 1921. Fundoianu, Benjamin, "Cartea de artă", în volumul Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980. Gasset, José Ortega y, Velasquez. Goya, traducere de Dan Munteanu, prefață de Andrei Ionescu, Editura Meridiane, București, 1972. Genaille, Robert, Enciclopedia picturii flamande și olandeze, în românește de Horia Vasilescu și Caius Franțescu, Editura Meridiane, București, 1975. Genette, Gerard, Figures II- Frontières du récit, Éditions du Seuil, Paris, 1969. Gerard Genette, Figures II- La litérature et l'espace, Éditions du Seuil, Paris, 1969
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Românească, București, 1989, p. 88. 7 George Bălăiță, Lumea în două zile, Editura Cartea Românească, București, 2002, p. 74. 8 Idem, p. 87. 9 Idem, p. 97. 10 Idem, p. 122. 11 Idem, p. 213. 12 Genaille, Robert, Enciclopedia picturii flamande și olandeze, în românește de Horia Vasilescu și Caius Franțescu, Editura Meridiane, București, 1975, p. 85. 13 George Bălăiță, op. cit., pp. 118-119. 14 Idem, p. 96. 15 " (...) comme l'effet persuasif et affectif qu'un tableau exerce sur l'un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1980, p. 78). În aceste focare de interculturalitate, Îmbogățirea reciprocă a tradițiilor va conduce, conștient sau nu, la căutarea unei noi formule artistice elaborate pe baza unui melanj de influențe, În cadrul căruia aporturile europene, În special spaniole, portugheze, italiene și flamande, vor fi supuse unei prelucrări indigene pentru a conduce la o expresie artistică cu totul nouă. În Brazilia, viziunea artistică a Africii negre va contribui și ea la prefacerea aporturilor Bătrânului Continent (portugheze, dar și olandeze, În nord-estul țării), dând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de artă, precum Karl Lagerfeld și alții, având clienți din crema mondenă a artei și vieții pariziene, Cristina a primit un al doilea dar al totuși durei emigrații - deschiderea În fața ei a universului uriaș al picturii renascentiste și postrenascentiste, italiene, flamande, germane, franceze până la impresioniști și postimpresioniști, din care, În ultimii ani, cu o acribie și o gravitate „ne-românească”, Își pregătește o lucrare de doctorat poate sau doar un volum amplu asupra originalei teme a „psihologiei creației”. Pentru a treia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aglomerări sedentare, unele legate încă de o clasică idee castelană, altele constituindu-se în comunități mai puțin dependente de regimul senioral. Rezultă din toate acestea un formidabil amestec de populații rurale pe întreg teritoriul Europei (francezi în Aragon și Navarra, flamanzi, olandezi, rhenani în estul Germaniei etc.) Această dilatare a spațiului cultivat este însoțită de o creștere a randamentelor favorizate de progresele realizate în domeniul înhămării, aratului, pregătirii pămîntului, practicilor agronomice (în secolul al XIII-lea, asolamentul se face o dată la
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
precum Escaut, Meuse și Rin, ceea ce permite o comunicare ușoară cu Franța, Anglia și regiunile germanice; creșterea rapidă a populației, progrese tehnice agricole și bogate pămîn-turi; o voință, în fine, nemaipomenită de independență, susținută cu o mare energie de poporul flamand. Începînd cu secolul al XII-lea, această regiune devine al doilea centru economic al Creștinătății. Negustori de toate națiile străbat drumurile și rîurile Flandrei, făcînd halte în marile sale orașe "postăvării" Bruges, Gand, Douai, Ypres, Arras, Saint-Omer, unde se stabilesc
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pînă și la Novgorod chiar comercianții hanseatici vor exercita o adevărată hegemonie comercială în nordul Europei. Ei schimbă grîul polonez, peștii și lemnul rășinos din Scandinavia, pieile de veverițe, de vulpe, de zibelină din Rusia, smoala din Pomerania, pe postavurile flamande și rhenane, pe pînzeturile de la Rouen, lîna englezească, sarea și vinul coastei atlantice. Printre centrele de dezvoltare industrială și comercială, trebuie să mai cităm încă și orașele din Germania de Sud, precum Augsburg și Nürnberg, cetățile de pe coasta Atlantică ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pînă în secolul al XIV-lea, preferă să o apuce pe drumurile terestre, în ciuda pericolelor ce se puteau ivi pe parcurs, și aceasta deoarece condițiile de navigație pe Atlantic sînt grele. Pentru a scurta traseele, oamenii de afaceri din nord (flamanzi și germani) și din sud (italieni, catalani, francezi din sud) au obiceiul de a se aduna pentru a-și schimba produsele fie la marile intersecții ale Comerțul european în secolul al XIII-lea drumurilor, fie în orașele situate, aproximativ, la
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în orașele situate, aproximativ, la jumătatea drumului dintre cei doi poli principali ai Europei marelui negoț. Anumite tîrguri au importanță exclusiv regională, legată strict de specializarea lor: cele de lînă englezească de la Northampton, Winchester, Stanford și Boston, cele de postav flamand de la Ypres, Thurout și Messina, cele ale animalelor din Languedoc sau Spania la Montpellier și Nedina di Campo, cele de metale de la Milano, Frankfurt, Novara și Nürnberg, cele de stofe ușoare și de fierărie de le Rems, Pavia, Saint-Gilles, Saint-Denis
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
alianță cu englezii de către burghezii orașelor postavului, a căror prosperitate este legată de livrările de lînă de dincolo de Marea Mînecii. În 1302, garnizoana franceză de la Bruges este masacrată și crema cavaleriei franceze este pusă pe fugă la Courtrai de milițiile flamande. Doi ani mai tîrziu, armata regală repară înfrîngerea la Mons-en-Pevèle, însă poporul flamand, care a demonstrat la Courtrai că vitejia și hotărîrea "pietonilor" putea să țină piept grelei cavalerii a baronilor, nu este liniștit. Urmașii lui Filip cel Frumos, Ludovic
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
livrările de lînă de dincolo de Marea Mînecii. În 1302, garnizoana franceză de la Bruges este masacrată și crema cavaleriei franceze este pusă pe fugă la Courtrai de milițiile flamande. Doi ani mai tîrziu, armata regală repară înfrîngerea la Mons-en-Pevèle, însă poporul flamand, care a demonstrat la Courtrai că vitejia și hotărîrea "pietonilor" putea să țină piept grelei cavalerii a baronilor, nu este liniștit. Urmașii lui Filip cel Frumos, Ludovic X (1314-1316), Filip cel Lung (1316-1322) și Carol IV (1322-1328) cunosc dificultăți financiare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
umbră rolul cavaleriei grele cuirasate. Ei adoptă armele adversarilor lor, în special arcul mare galez, și pun un accent deosebit pe infanteria orașelor și comitatelor. Aceasta chiar în momentul în care cavaleria franceză se lasă zdrobită, la Courtrai, de către milițiile flamande. Primele mari bătălii ale Războiului de o Sută de Ani vor pune, de altfel, repede în valoare avantajul pe care-1 prezintă pentru armatele Plantageneților aceste schimbări legate de transformările sociale și politice din timpul "Evului Mediu Tîrziu". Eduard I are
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
organizată politic realitatea socială, societatea franceză era departe de a fi omogenă, unitară și integrată intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
post, că eu, de fapt, eram originar din România. Din anii petrecuți în Belgia am reținut alte două episoade, unul legat de orașul Antwerpen care, pe lângă poziția de centru mondial al industriei și comerțului de diamante, era și capitala naționalismului flamand, dar și orașul-reședință al unei importante comunități evreiești. Funcțiile mele la ambasadă m-au făcut să vin deseori la Antwerpen. Atât de des, încât spuneam în glumă că mașina mea, un biet Fiat 124, știa drumul de la Bruxelles la Antwerpen
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se vrea pretențios și, mai ales, prețios. Intenția n-a reușit decît pe jumătate. Culoarea neagră de la fum îi ascunde păcatele și-l face chiar demn de admirat. Pe pereți, tablouri negre, copii după pictori ruși, dar și din școala flamandă. Și dacă totuși... Ați adus un expert să cerceteze tablourile, sculpturile? Nu, n-am nevoie să fiu iscodit. Ăștia te pot strînge de gît, adaugă puțin iritat avocatul. Celelalte camere sînt mari, atent elaborate și la fel de negre. Piese vechi, scufundate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
căci acesta n’a pus laba... Și așa, istoria scrisă a omului e Însoțită de câine, mai ales În ipostaza malefică, de vagabond care supraviețuiește furând. Și o spune Mahabharata: „ființe violente care fură jertfele“. O arată miniatura medievală, pictura flamandă, gravura germană: oriunde e un act uman, fie el tranzacția din piață, musai e și un câine... Dar, la vreme de asedii ce mănâncă apărătorii citadelei? Tot câini, dovadă a prezenței lor chiar pe ultima redută. À propos: ce-au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Articolul 1 Se aprobă Acordul dintre Ministerul Cercetării și Tehnologiei din România și Ministerul Comunității Flamande din Belgia în domeniul științei și tehnologiei, semnat la Bruxelles la 27 noiembrie 1996. Articolul 2 Cheltuielile privind punerea în practică a prevederilor acordului se suporta din bugetul Agenției Naționale pentru Știința, Tehnologie și Inovare. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează
HOTĂRÂRE nr. 847 din 18 octombrie 1999 privind aprobarea Acordului dintre Ministerul Cercetării şi Tehnologiei din România şi Ministerul Comunităţii Flamande din Belgia în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, semnat la Bruxelles la 27 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125744_a_127073]
-
semnalăm în finalul acestui subcapitol și dificultățile de traducere ce însoțesc aplicarea unor probe specifice, care pot să relativizeze scorurile convenționale obținute. De exemplu, instrucțiunea lui R. Zajonc, to guess the atractiveness, a trebuit substituită în versiunea olandeză cu echivalentul flamand al cuvîntului englez to judge, căci o traducere literară nu a generat efectul simplei expuneri. În concluzie, în urma experimentelor realizate în Belgia, Brazilia și SUA se poate observa că anumite culturi construiesc o inerție perceptivă, caracterizate prin obișnuința învățării nerelevante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a recompensa isprăvile bahice prin atribuirea de funcții publice importante. În timp ce banchetul se alcoolizează și se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este redat cu minuțiozitate și precizie, de la culesul strugurilor și până la vinificare. Simultan, într-un cadru artistic mai restrâns, miniaturiști și gravori reiau ca ritualuri aceleași scene în ceasloave și calendare. Pentru secolul al XVII-lea, olandezii (numiți pe atunci flamanzi) sunt cei care celebrează cel mai bine plăcerea de a bea, prin intermediul picturii, al interioarelor din hanuri și cabarete, prin banchetele și reuniunile ofițerilor arcași ai regelui de o zi, le roi boit147. Însă aceștia expun cel mai bine ochilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]