971 matches
-
Românii, inclusiv gorjenii, doreau liniște, aveau în vedere reconstrucția, intrarea în normalitate și, de ce nu, încă își mai plângeau morții de pe front sau pe cei rezultați în urmă prigoanei comuniste. Dacă în Caraș-Severin, aproape de noi, în orașul Reșița, gazeta locală „Flamura Roșie” publică aproape în fiecare număr articole calomnioase și denigratoare la adresa regimului de pește Dunăre, la Târgu-Jiu tonul pare puțin mai temperat, poate și datorită faptului că autoritățile luau în calcul numărul extrem de mic al etnicilor sârbi. Odată însă creată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Ludovic al VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care apare în jurul regelui un embrion de administrație, centrală și locală. Din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
R. Gagliardi, care este ?i arhitectul bisericii Sf�ntul Gheorghe (Ragusa, 1744-1766), prev?zut? cu o fă?ad? traversat? de o tensiune dinamic? extrem?. Geografic, este vorba despre sudul Germaniei, Schwaben ?i Bavaria mai precis ?i despre ?inuturile unite sub flamurile casei de Austria. Contrareforma catolic? triumf? �n aceast? zon?, �nt?rînd puterea ordinelor religioase, �n timp ce autoritatea monarhic? ?i seniorial? se �nt?re?te �n capitale ?i la sate. Elaborarea unui mediu artistic vizual ?i sonor �ntru gloria catolicismului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar favorurile se răsfrîn- geau asupra întregii comunități pe cînd egiptenii, populația băștinașă și cea mai numeroasă, aveau parte de o asuprire cruntă atît din partea stăpînilor romani cît și a cămătarilor mozaici. În Iudeea, Frăția zeloților de la Qumran defila cu flamurile tot mai sus iar prozeliții lor numai la conspirații se gîndeau astfel că în anul 50 Alexandru Tiberiu a răstignit pe fii lui Iuda Galileeanul - Iacob și Simon - care instigau pe mozaici că trebuie să se supună numai lui Iahwe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o alegorie prin care taurul solar - fiara cum apare în unele legende mioritice - primește întreaga putere pă-mîntească dar și cerească a ,,balaurului” adică a șarpelui cu cap de lup așa cum apare pe steagurile geților și cum se fîlfîia pe toate flamurile oștirii romane, și care făcea mare supărare vedenistului satanist. Dar el ne mai aburește - are vedenii - cu o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția epocii lui Hrușciov, orice manifestare de românism, orice referire la caracterul românesc al populației de la este de Prut, era urmărită de autoritățile sovietice și pedepsită aspru, prin exmatriculări ale studenților, destituirea din posturi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe care patrioții români o resimțeau era nu restituirea numelui adevărat al limbii folosite, române, ci salvarea ei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atunci România Mare, de după războiul dintre 1914-1918. Prima generație fără un program deja stabilit, fără un ideal de realizat.” Era, Însă, generația de la Criterion, celebra generație din anii ’30, care-și afla un resort intim În forțele sale sub flamura aceluiași ideal, susținut de fruntașii săi cu ardoare, cu o nouă deschidere În plan universal. (III) Intervine un factor semnificativ În noua orientare a culturii noastre În această direcție. Un factor În fond decisiv prin el Însuși, prin latențele sau
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
să influențeze mersul general al culturii, cu atât vom fi mai de folos omenirii și nouă Înșine. Deși mică, țara noastră trebuie să pășească alături de cele mari și - avertiza - n-o poate face decât În domeniul intelectului”. Astfel Încheia, sub flamura aceluiași ideal, Gr.T. Popa, „contribuția noastră la tezaurul culturii umane trebuie sporită”, căci, justifica același spiritus rector, un nume românesc impus atenției universale, prin puterea lui de creație, echivalează cu o bătălie câștigată”. În aceeași vreme, o nouă generație se
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
e sigur, și numai nesiguranța asta te roade tenace. După ezitări prelungite, evocările locuinței ideale a nomazilor se fixară insistent pe castelele medievale, bogate în ieșiri secrete și dispozitive de apărare, dar și în turnuri semețe cu foișoare împodobite de flamuri. Un versant al existenței lor s-ar fi dorit marcat de un astfel de reper vizual notabil, în vreme ce un altul n-ar fi căutat decât să rămână cufundat cât mai adânc în tăcerea și anonimatul clandestinității. Trăiri contrare îi munceau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Mongoliei actuale. Din câte-am citit, deasupra lui venea un cort aurit - un compromis foarte simplu și practic între modul de viață sedentar și cel nomad. În plus, trebuie să fi afirmat identitatea comunității la distanță mai ceva ca o flamură. Mă gândeam ce-ar fi să punem o terasă tropeziană pentru nomazii noștri deasupra ultimului etaj, unde n-au decât să-și întindă cortul dacă-i încolțește nostalgia de trecut. O locuință modernă prevazută cu deschidere largă și primitoare înspre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atinsese deja, în principiu, nedorita destinație. Atâta deschidere a fiecărui por, pliu și orificiu într-o făptură umană îl descumpăni însă iremediabil pe atacator, învățat cu atacul pozițional, prelungit al Marietei și cu meterezele ei bine păzite (deși neumbrite de flamuri trufașe de lenjerie intimă). Între proxim și distant diferența fusese subit erodată; centura lui blondă de salvare devenise acum una cu stihia învolburată. Ceea ce, până mai adineauri, fuseseră mângâieri din partea ei, se transformă pe dată în biciuiri de tentacule prehensile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nou starea de criză, s-a reclamat o reformă Începând „de la bază”, dar revendicarea principală e tot autonomia. Desigur, pe fundalul unei cetățenii europene Împărtășite de toți, a participării și a implicării, dar și a standardelor academice de excelență. Sub flamura strategiei europene, procesul Bologna se poate solda Însă și cu o standardizare a mediocrității și poate ascunde ceva ce, de regulă, nu este spus: abandonarea spiritului critic, alinierea, dirijismul birocratic. Trebuie să remarcăm aici că strategia reformei pe care o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
politică. Unde anume? Cu mai bine de un deceniu în urmă, Daniel Pipes scria: „Neliniștile provocate de o amenințare musulmană se împart în două categorii. Unii observatori arată spre statele aflate în stare de ostilitate și spre forțele aflate sub flamura Jihad-ului. Alți analiști își îndreaptă atenția către exodul musulmanilor emigrând spre Occident; asemenea observatori se tem de o diversiune îndreptată împotriva civilizației Occidentului lansată chiar din interiorul ei”. După 11 septembrie 2001, era de așteptat ca astfel de neliniști
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Imperiul Țarist, bastion al Ortodoxiei și purtător al unei misiuni sacre în chip de A Treia Romă, Imperiul Austriac, pretendent la extinderea continuă a propriilor granițe spre răsărit și odată cu acestea a jurisdicției Bisericii Catolice și mareea otomană, care sub flamura Semilunei se prăvălea peste Europa de sute de ani, în valuri periodice semănând moarte și nesfârșite biruri. Destinele născute între Dunăre și Nipru, au stat necontenit sub semnul urgiei, pe tot parcursul acestui veac, în care partea aceasta de lume
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
era, dincolo de chemarea la solidaritate a celor ce visau gloria literară și erau născuți În deceniul al șaselea, o „propunere de program estetic revoluționar”, radical opus vechilor canoane și criterii În care noi, „bătrânii naivi” Încă mai credeam. Și, sub flamura postmodernismului, agitată cu insistență și erudiție de poetul care a trecut cu succes la proză și chiar la roman, Mircea Cărtărescu, sunt chemați toți „optzeciștii”, dar și cei care sunt dispuși să arunce peste bord vechile canoane literare, militând pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce Însemană și una, și alta, iar printr-o ușoară asonanță poate Însemna și măiestrie - maîtrise!Ă Femeile, ca și cărțile, m-au ținut prizonier În lumea posibilului și am fost În general un prizonier fericit, libertatea - un cuvânt, o flamură sub care omenirea luptă și se zbate de vreo două secole - nu rezona pentru tinerelul care eram altfel decât noțiunile curente ale dicționarului. Cărțile, fermecîndu-mă cu lumi mereu și mereu altele, cu personaje remarcabile și exemplare - modele posibile! -, cu posibilități
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lor politic, dar care - spre deosebire de aprig contestații lor rivali comuniști! - nu aveau nici un fel de experiență În ceea ce se cheamă „gerarea puterii” și care au fost iute invadați de acei carieriști, mai tineri și mai hrăpăreți, care au compromis iute flamura istorică a partidului. Și a Ideii! Observând că partidele de la putere și din guvern nu-i „ascultă” și-și uită promisiunile și „rolul istoric”, că până și președintele Constantinescu, care Înainte de a fi fost ales dădea, se pare, impresia unui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
incapacitate de risc pe care am moștenit-o din deceniile ultimei dictaturi, când, Într-adevăr, hărnicia sau ambiția profesională te puteau iute desemna ca „dușman”, „străin” sau „intelectual”. Sigur, o anume coeziune, unitate, entuziasm și altele sunt Înscrise și pe flamurile partidelor care intră În competiție electorală, dar eu nu cred că cetățeanul „de rând” va fi cu adevărat mobilizat de aceste sloganuri. Paradoxul real constă În aceea că trebuie să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nici noi și nici atâția alții, sute, mii, poate milioane, În fel și chip! -, nu am putut renunța la „ideea” că „el” ar fi, că există cu adevărat un sens În acest taifun și moloz, turbioane de protoni energetici și flamuri transparente și fâlfâinde de fraze cu Înțeles sau nu, numit existență, viață. În acest „ceva” care Începe și sfârșește, ca orice povestire sau basm, ca orice acțiune Îndreptată spre un scop, ca orice fenomen fizic sau acțiune umană supusă tiranic
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
improvizat, mai ieftin, împreună cu amicii, unde poți bea o bere și mânca destul de consistent. Îi privesc. O bucurie a vieții. Sunt gălăgioși, dar civilizați, funcționari, presupun, ai mai multor firme din oraș, firme care își desfășoară stegulețele cu sigle, asemenea flamurilor medievale. Mă gândesc la cum arată chiolhanurile de la noi. Câtă vulgaritate și, mai ales, câtă murdărie. Se lasă seara, beau bere, ascult muzică nemțească. Deodată, răzbat niște voci cunoscute: la o masă alăturată, Felicitas Hoppe și Richard Wagner, ajunși aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sau Paul Georgescu, ce în intimitate confesau în șoaptă interesul lor față de „modalitățile moderne apusene”, în scris și în ședințe publice, la U. Scriitorilor, se arătau „necruțători cu arta putredă, burgheză, ruptă de clasa muncitoare etc.”.Ă Materialismul istoric era flamura „victorioasă” sub care mărșăluiau nu numai criticii și ideologii oficiali ai comunismului românesc, dar și vârfurile intelectualității din Vest, un Picasso, Aragon, J.P. Sartre și chiar Hemingway, amic cu frații Castro. Iată în ce menghină era prinsă elita românească, reacționând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
anunță și el „firesc” eșecul cărții. Și criticul și filozoful Ion Ianoși, cel mai „mansuet”, singurul elegant dintre „cei patru”, care neagă, e drept „mesajul politic” al cărții - un erou al vremii noastre ce se distruge fastuos și irezistibil, sub flamura unei fraze din Nietzsche, „profesând” un existențialism care nu are legătură cu „noua nostră societate” -, dar care mă pune în filiație, totuși, cu nume mari ca Dostoievski și altele, recunoscându-mi meritele literare. Ion Ianoși care, peste câțiva ani, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu cunoaște decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]