832 matches
-
cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru a stopa inundațiile, fapt ce "ar permite înființarea de sate noi pe grindurile mai ridicate, cum s-a făcut cu înființarea satelor "Principele Carol", "Principele Ferdinand", "Carmen Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită faptului că "statul posedă mai în toate comunele însemnate terenuri disponibile rămase de la parcelare"2531, se propunea ca pe aceste terenuri "să se împroprietărească români agricultori din țară"2532. Memoriul prezentat regelui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a îndreptat spre Sulina. Trecând prin fața Oficiului telegrafic din satul Principele Carol, familia regală a fost salutată de către locuitori și autoritățile din zonă, în fruntea cărora se afla domnul Martinian, subprefectul plășii Tulcea. De asemenea, locuitorii satelor Carmen Sylva, Gorgova, Floriile și Ciamurlia i-au salutat de pe mal pe membrii familiei regale când nava pe care se aflau a trecut prin fața acestor localități. La Sulina, familia regală a fost întâmpinată de către membrii Comisiei Europene a Dunării, consuli, funcționari administrativi, membrii consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nenițescu a inițiat colonizarea cu populație românească a satelor: Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina. De asemenea, din inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Cel care a pus bazele administrației românești în județul Constanța a fost domnul Remus Opreanu, prefect al județului în mai multe intervale de timp. Primul mandat de prefect i-a fost încredințat chiar la 13 noiembrie 1878 încheindu-se la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aprilie. Mihai și Carol al II-lea asistă la Serbarea de Gală oferită membrilor Corpului Diplomatic de comandamentul Străjii Țării, în Sala Teatrului Național. Tema serbării era Mesajul Învierii, căci peste o săptămână urmau să vină Paștile. Duminică, 21 aprilie. Floriile. Carol, Mihai și Duduia au stat toți trei „făcând mai nimica, plimbându-se prin grădină”. Seara, notează Carol al II-lea „ca să fac plăcere lui Mihăiță, am poftit la cină pe Irina și Costache (Malaxa). Pe urmă au vizionat L
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Paste - Veniți de luați lumină și Hristos a înviat!, doar ici, colo, la șapte sate, câte un batran preot nonagenar sau câte un dascăl uitat de lume mai ținea aprinsă, palida lumânare a creștinismului și a speranței... În apropiere de Florii, armata rusească, complet dezorganizata, cu soldați mai mult beți de la “velnița lui Rudch de la Rădăuți, au năvălit peste satele din jur, prădând cu sălbăticie tot ce le ieșea în cale: căi, vaci, porci, oi, si toate câte se mai puteau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică sportivă”, „Școala de pilotaj de la Cernăuți”, dar și poezie: Epilog, de Neculai Roșca, Seara-n codru, de Al Biletchi-Oprișanu, Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua de Sf. Varvara [4 decembrie] în oale cu apă vor înflori pînă în ziua de Florii e semn de an bogat; iar de nu, e semn de an sărac. Dacă ia o fată de la alta vreo floare din cap, se zice că-i ia cinstea și norocul. Copilului mic să nu i se dea în mînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu va vorbi curînd. Flori de la mort să nu se lepede de nimeni, ci toate să se puie în perna cu care se îngroapă, că-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la mort să nu se lepede de nimeni, ci toate să se puie în perna cu care se îngroapă, că-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă face a pustiu. De-ai fluiera pe drumul din sat, te-ar sudui ori te ar ține mulți de rău pentru asta. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le crește părul. în Săptămîna brînzei să nu te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau la tunsul fetelor se strînge și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe capul unei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă înaintea Paștilor Joimari / Joia Mare - joia Săptămînii Mari Vinerea Ouălor / Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte. Dacă vei mai fotografia lucrări noi, trimitemi imediat”. 3 P. Neamț, 11 noemb. 1971 Stimate Domnule Dimitriu, Iaca se împlinește un an de când ne-am întâlnit la Centenar 425 și de atunci nu te-am mai putut vedea. Pe la Florii eu am fost la Suceava 426, dar am uitat să-mi iau adresa matale, așa că nu te-am putut vizita. Acum îți scriu într o problemă cu gândul că poate ai posibilitatea să apelezi la cunoscuții din Folticeni care ar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
verde. Dimineața Slăniceanu la mine. După-amiaza scris. Episcopul catolic la mine, vine de la Viena. După-amiaza scris. Seara cu Elisabeta. Multe depeșe. Ora 5 Brătianu la mine. Duminică, 10 aprilie/29 martie Vânt rece, vreme întunecată. Ora 10 la Biserica catolică (Floriile), stat până la ora 11½, la episcop. Ora 1 primirea ministrului de război din Bulgaria, generalul Ehrenroth, care mă felicită din însărcinarea lui Sandro. Ora 1½ primirea unei deputății din Galați, cu discursuri, apoi audiențe până la ora 4. Cu Elisabeta. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi, destul de cald. Ora 8½ prezidat Societatea Geografică în sala Senatului. Scurt discurs, apoi conferințe de Ștefănescu, Sturdza și Drăghicescu, până la ora 11½, înapoi pe jos, cu Slăniceanu. Noapte senină, cu lună. Murit Bosianu. Duminică, 2 aprilie/21 martie. Duminica Floriilor Vreme minunată, foarte cald. Ora 10 la capela episcopală, sfințirea ramurilor de salcie și liturghie până la ora 11½. Ora 11¾ la răzvod în grădina Cișmigiu, prezenți toți ofițerii, gardă de 300 soldați, șefii de corpuri adunați în jurul meu, discutat inspecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]