736 matches
-
alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Aria naturală reprezintă o zonă cu fânețe și mlaștini ce adăpostește arborete de mesteacăn ("Betula pendula") și salcie ("Salix alba"); și conservă mai multe rarități din flora spontană a estului Depresiunii colinare a Transilvaniei. La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), coada șoricelului (din specia "Achillea impatiens"), rotoțele albe
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
conservat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, cuprinde 301 eșantioane vegetale uscate cu cecidii produse de un număr de circa 200 specii de organisme galigene. Catalogul acestei colecții este o sursă consistentă de date faunistice și floristice pentru România, chiar dacă au caracter istoric, toate exemplarele fiind colectate în diferite localități din România. La Universitatea din Strasbourg se păstrează un ierbar cu specimene din România, recoltate, în majoritate, între 1830 și 1910, la care au contribuit aproape 40
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Tulcea (în partea nordică a Deltei Dunării), pe teritoriul sud-estic al satului Chilia Veche. Rezervația naturală cu o suprafață de
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s. Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cuprinde ariile protejate de interes național corespunzătoare categoriilor I-a, a III-a și a IV-a IUCN (rezervații naturale de tip științific, rezervații naturale declarate monumente ale naturii, rezervații naturale de tip geologic, floristic, faunistic, avifaunistic, peisagistic sau mixt și zone umede). Primele preocupări de a ocroti natura datează încă din secolul al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri naționale și naturale și 927 de arii de protecție, la
Lista rezervațiilor naturale din România () [Corola-website/Science/297428_a_298757]
-
albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
este interzis", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație e herbacee de pe malurile râurilor montane". Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară Natuara 2000 - "Cheile Nerei-Beușnița", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip floristic), situată pe teritoriul județului Iași. Ea se află la vest de municipiul Iași, după Fabrică de antibiotice și terenul care aparține viei Uricanilor și se întinde pe o suprafață de 46,36 hectare. Aici se ajunge de pe DN 28, urmând
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și cultural aflate în vecinătate. Datorită habitatelor naturale (ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă) aflate în acest areal cât și amenajărilor hidrotehnice, Bazinul Fizesului (ce include și Lacurile Geaca) a fost instituit ca arie de protecție specială avifaunistică în anul 2007 prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie (privind
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al Breznița-Ocol. Aria protejată cu o suprafață de 150 hectare se află în extremitatea sud-vestică a județului Mehedinți, în lunca văii Oglănicului (aproape de "Insula Banului"), în partea sud-estică (în aval) de
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]
-
fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de studiu al vieții insectelor și protecția mai multor specii floristice rare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației se află o gladiolă sălbatică (săbiuță) din specia balcanică "Gladiolus illyricus", precum și elementul pontic (bujor) din specia "Paeonia daurica", sisinel ("Pulsatilla grandis
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]