901 matches
-
creativitatea nu se manifestă doar în muzică, artă și scris, ci în toate domeniile circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul creativ. În cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui să se axeze pe proces: generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de către adulți într-
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sau cu zonele de staționare pe bănci (după Iliescu A.-F., 2003). În proiectarea traseului aleilor sinuoase se evită curbele și contracurbele repetate; acestea sunt necesare numai pe terenurile în pantă accentuată. Un traseu prea contorsionat nu permite o bună fluență a circulației și în același timp generează o stare de tensiune vizuală. În parcurile și grădinile amenajate liber (mai aproape de stilul peisager) aleile nu se impun vizual în acceași măsură ca în compozițiile geometrice; traseul lor sinuos este parțial disimulat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, găsind mai multe soluții de rezolvare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, găsind mai multe soluții de rezolvare și adoptând-o pe cea mai eficientă; • spirit
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu consoana l, simțită ca o prelungire a lui o, prins fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași mușchi în același flux energetic. În virtutea aceleiași legi a comodității în vorbire, având ca urmare mărirea ritmului acesteia, a fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru (nu lucrez), Doamne feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
râs ciudat și prost plasat, șușotelile vecinei din dreapta, care cocheta cu soțul, ghinionul de a fi prins niște locuri periferice și la mare distanță de scenă (greșeală pe care n-am să o mai fac), ropotele de aplauze care distrugeau fluența replicilor etc. Cum orașul este mic, piesele de teatru sunt (și) niște evenimente mediatice. E preferabil ca lumea să te vadă, iar pentru aceasta cel mai bine este să intri în sală printre ultimii, pentru ca toată lumea bună (cuminte), așezată să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
citeam scrisoarea de la tine). Gustav Guillaume a demonstrat, în 1929, că actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una dintre cele trei epoci cronologice, și alegeri aspectuale, vizînd articularea fluenței timpului implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale nu articulează verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trecut. Astfel, perfectul simplu prezintă un proces trecut realizat și incluzînd limitele inițiale și finale, în vreme ce imperfectul îl redă fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul lexical, care ține de însuși statutul semantic al verbului în sistemul lexical, deoarece timpul implicat de un proces, inerent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin imaginea-timp o reprezentare sumară, ce corespunde modului conjunctiv, prin care subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de înțelegere a timpului de către subiect, înțelegerea pasivă prin care timpul este apreciat ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin urmare, descendența este reprezentarea fluenței timpului din viitor spre trecut, despre care dă informații îndeosebi timpul verbal. Descendența se articulează cu incidența și cu decadența, astfel încît, la imperfect, de exemplu, reprezentarea timpului implicat ca fiind conversiunea incidenței în decadență este la originea reprezentării ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu, recurge la relatare atît pentru a-și realiza discursul explicativ, cît și pentru a scoate din anonimat instituțiile existente în trecut. Povestirea pe care o receptează sau o produce furnizează subiectului un model dinamic ce a fost alterat de fluența timpului și prin acțiune, dar identitatea narativă îi permite prefigurarea în șirul schimbărilor și în grupul căreia îi aparține. P. Ricoeur dă ca exemple tipice ale acestui proces povestirea psihanalitică și Israelul biblic, la care adaugă, în plan individual, autobiografia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
non-persoană) și, în plan secundar, de distribuția specifică a timpurilor verbale. Din perspectivă praxematică, textualitatea narativă rezultă din ascendența timpului, adică din reprezentarea timpului ca derulîndu-se din direcția trecutului spre viitor. Relatarea apare astfel structurată într-o manieră activă, a fluenței timpului, atît la nivel macrostructural, cît și la nivel structural, încît povestirea (histoire), de exemplu, redă evenimentele în ordine ascendentă, construind astfel subiectul individual și social. Timpul povestirii avînd această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care îl interiorizează și îl implică, distincție care corespunde diferenței dintre timpul verbal și aspect. Timpul explicat vizează dimensiunea propriu-zis temporală a verbului, capacitatea care permite localizarea unui eveniment în timp. În cazul actualizării verbului, timpul implicat este reprezentat în fluența diferitelor maniere de manifestare a timpurilor verbale. Problema timpului a devenit temă de cercetare pentru naratologi, care au vizat raportul dintre timpul istoriei și timpul povestirii, raport care relevă trei tipuri de fenomene: 1) relațiile dintre ordinea faptelor povestite și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
notărilor lui în cadrul povestirii. Aceste fenomene reflectă, în principiu, trecerea de la evimentele denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
politică, socială și morală cauzată de apartheid, în același timp trăind o serie de revelații subiective esențiale. Metafora "vârstei de fier" revine în roman ca o reprezentare sugestivă a naturii barbare și iraționale a conflictelor rasiale, protagonista romanului având, pe lângă fluența naratorului înnăscut, și privilegiul (sau povara) unei cunoașteri în profunzime a culturii europene clasice. Formația intelectuală a doamnei Curren îi conferă o luciditate acută față de realitățile terifiante ale banalului cotidian, în aceeași măsură în care o face conștientă de propria
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
decât atât, În primul rând, se’nțelege, din cauza legendei formidabile pe care câteva secole de istorie, cultură și modă, le-au țesut În jurul său; apoi, În ceea ce mă privea strict pe mine, nord-ardeleanul, bănățeanul greoi ce (Încă!Ă eram, relaxarea, fluența limbii și fluența tout court a parizianului În toate cele, aerul de mare metropolă așezată, distinsă Între cele mai orgolioase, ușurința atrăgătoare În gesturi, eleganța neforțată, firească, devenită reflex la acest mare popor, nu ceva dobândit, uneori cu greu, și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
primul rând, se’nțelege, din cauza legendei formidabile pe care câteva secole de istorie, cultură și modă, le-au țesut În jurul său; apoi, În ceea ce mă privea strict pe mine, nord-ardeleanul, bănățeanul greoi ce (Încă!Ă eram, relaxarea, fluența limbii și fluența tout court a parizianului În toate cele, aerul de mare metropolă așezată, distinsă Între cele mai orgolioase, ușurința atrăgătoare În gesturi, eleganța neforțată, firească, devenită reflex la acest mare popor, nu ceva dobândit, uneori cu greu, și nu până la capăt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
abateri de la realitate, pe care o transformă uneori prea brutal. Este cazul literaturii fantastice, a literaturii postmoderniste până la momentul în care a devenit post-postmodernistă. Aforismele lui Theodor Codreanu au ușoară notă de istorie literară, se percep cu aceeași sinceritate și fluență magică care-i aparține unui filosof decretat critic de împrejurări mai puțin cunoscute. Multe întrebări retorice de altfel: poezia lui Bacovia, Barbu, Blaga, Arghezi e mai tot timpul tratată ca o literatură școlară și nu reușește să treacă de această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cluj-Napoca, zici că e cald, auzi, să nu mai văd! zici că ești în sera aceea cu musculițe, 200.000 de euro pe Bădoiu? 'ai de mine, ce slab, cînd era la "Steaua" cerea un milion jumate! domnul inginer de fluență verbală pe toată nepotrivirea cu moartea, de nu mai știa vita cum să se întoarcă în grajd Caragiale, de șase ori l-am picat, pe toate le-am plătit, la reexaminări! în lucruri e altfel, dacă ajung vii se pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de perfecționare, până în anul 1990, în fața auditorului special de la sesiunile științifice ale Facultății de Biologie, la Conferințe și Simpozioane științifice din țară, la festivitatea de deschidere a unor ani academici la facultatea noastră etc., toate cu verva, conținutul și dinamismul fluenței care-l specifică. Profesorul emerit al Facultății de Biologie, Iași, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință, Filiala Iași ,a evoluat, și-a descoperit și valorificat valențele complexe, prin muncă, organizare, talent. Cea mai spectaculoasă este activitatea sa intelectuală sub
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
rămâi de-a dreptul blocat. Parcă a fost scris la 5 aprilie 2010 nu 1940. Ți se taie respirația. Nu știi ce să urmărești mai întâi, gravitatea faptelor și persistența lor în actualitate, sau capacitatea de cuprindere a autorului și fluența și coerența discursului său. Trăirile afective pot căpăta nuanțe cameleonice. Pe de o parte rămâi șocat, scârbit și înfiorat de nimicnicia lumii și a politicii unor state, iar pe de altă parte nu poți să nu admiri limpezimea minții, îndrăzneala
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]