679 matches
-
prezintă absorbție maximă la 280 nm. Spectrul de emisie fluorescentă arată că intensitatea de emisie este maximă la aproximativ 340 nm. De asemenea, prin suprapunerea celor două spectre, este pusă în evidență deplasarea Stokes. Principalul motiv pentru care se studiază fluorescența intrinsecă a proteinelor este acela de a obține informații cu privire la conformația acestora, în diferite medii în care sunt dizolvate. Acest fapt este posibil, deoarece atât fluorescența Trp, cât și cea a Tyr depind, după cum s-a amintit, de o multitudine
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
două spectre, este pusă în evidență deplasarea Stokes. Principalul motiv pentru care se studiază fluorescența intrinsecă a proteinelor este acela de a obține informații cu privire la conformația acestora, în diferite medii în care sunt dizolvate. Acest fapt este posibil, deoarece atât fluorescența Trp, cât și cea a Tyr depind, după cum s-a amintit, de o multitudine de factori externi, precum temperatura, natura și proprietățile solventului, pH-ul soluției, prezența sau absența unor ioni/molecule în soluția de proteină sau acțiunea radiațiilor ionizante
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
depind, după cum s-a amintit, de o multitudine de factori externi, precum temperatura, natura și proprietățile solventului, pH-ul soluției, prezența sau absența unor ioni/molecule în soluția de proteină sau acțiunea radiațiilor ionizante. Unul dintre factorii importanți care influențează fluorescența proteinelor este polaritatea solventului. Poziția maximului emisiei fluorescente, așa cum se obține din spectrul de emisie, este sensibilă la polaritatea mediului și la mobilitatea fluoroforului în acest mediu. În general, starea excitată este mult mai polară decât cea fundamentală. În aceste
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
alinieri este reprezentată prin deplasarea spre lungimi de undă mai mari a maximului intensității relative de emisie (spre domeniul spectral roșu). Astfel, modificarea poziției maximului de emisie poate fi utilizată ca măsură a polarității mediului înconjurător al fluoroforilor. În cazul fluorescenței Trp, intensitatea fluorescenței la λmax crește când polaritatea solventului scade. Mai jos este prezentat modul în care se poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
prin deplasarea spre lungimi de undă mai mari a maximului intensității relative de emisie (spre domeniul spectral roșu). Astfel, modificarea poziției maximului de emisie poate fi utilizată ca măsură a polarității mediului înconjurător al fluoroforilor. În cazul fluorescenței Trp, intensitatea fluorescenței la λmax crește când polaritatea solventului scade. Mai jos este prezentat modul în care se poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
înconjurător al fluoroforilor. În cazul fluorescenței Trp, intensitatea fluorescenței la λmax crește când polaritatea solventului scade. Mai jos este prezentat modul în care se poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați prin legături necovalente la proteine, pentru a îmbunătăți proprietățile fluorescente ale sistemului studiat. Fluorescența extrinsecă a proteinelor. Există situații în care fluorescența proteinelor poate fi indusă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați prin legături necovalente la proteine, pentru a îmbunătăți proprietățile fluorescente ale sistemului studiat. Fluorescența extrinsecă a proteinelor. Există situații în care fluorescența proteinelor poate fi indusă, pentru a fi studiate anumite caracteristici structurale, fie prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați prin legături necovalente la proteine, pentru a îmbunătăți proprietățile fluorescente ale sistemului studiat. Fluorescența extrinsecă a proteinelor. Există situații în care fluorescența proteinelor poate fi indusă, pentru a fi studiate anumite caracteristici structurale, fie prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
în care fluorescența proteinelor poate fi indusă, pentru a fi studiate anumite caracteristici structurale, fie prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să fie măsurată numai pentru situl de legare a ligandului la molecula proteică; fluorescența depinde de condițiile de mediu; nu trebuie să fie afectate proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să fie măsurată numai pentru situl de legare a ligandului la molecula proteică; fluorescența depinde de condițiile de mediu; nu trebuie să fie afectate proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor, fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor, fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii lor de poziție. Sunt prezentate caracteristicile de absorbție și de fluorescență ale ANSului și derivaților săi. Fluoroforul extrinsec, ANS, are proprietăți specifice care fac ca fluorescența să fie nesemnificativă, în soluții apoase. Interacțiunile proteinelor cu fluoroforul extrinsec, ANS, sunt folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii lor de poziție. Sunt prezentate caracteristicile de absorbție și de fluorescență ale ANSului și derivaților săi. Fluoroforul extrinsec, ANS, are proprietăți specifice care fac ca fluorescența să fie nesemnificativă, în soluții apoase. Interacțiunile proteinelor cu fluoroforul extrinsec, ANS, sunt folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării spectrelor fluoroforului. ANS și ale derivaților săi, s-a observat că, în medii nepolare, randamentul cuantic al fluorescenței acestor molecule crește semnificativ, iar spectrul se deplasează spre lungimi undă de emisie mai mici. Aceste efecte se manifestă și în solvenți cu polaritatea scăzută, comparativ cu aceia care au o polaritate semnificativă. Metoda Scatchard pentru determinarea constantei de legare
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
care concentrația de ANS va fi cuprinsă între 0 și 20 µM. Pentru studiul interacțiunii HSA ANS, se vor prepara probele. 2. Modul de lucru Se va urmări interacțiunea dintre proteina HSA și ligandul ANS, prin metoda de spectroscopie de fluorescență. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi obținute cu spectrofluorimetrul Perkin Elmer LS55. Selectarea condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
prepara probele. 2. Modul de lucru Se va urmări interacțiunea dintre proteina HSA și ligandul ANS, prin metoda de spectroscopie de fluorescență. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi obținute cu spectrofluorimetrul Perkin Elmer LS55. Selectarea condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de emisie care să confere atât rezoluție, cât și sensibilitate optime. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi înregistrate cu o
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
µM) și se vor determina lungimile de undă la care apar maximele spectrale. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru HSA și ANS, aflate în soluții separate. Se va observa că proteina prezintă emisie fluorescentă (datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS, la 25 oC, respectiv la 35 oC. Se va determina lungimea de undă la care emisia fluorescentă a ANS-lui este maximă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
cu substanțe fluorescente (fluorocrom), specifice pentru un cromozom, o regiune a cromozomului sau pentru gene cu localizare cunoscută dintr-o anumită zonă. Acest ADN complementar va hibridiza cu regiunile de interes, zonele hibridizate putând fi detectate cu ajutorul unui microscop cu fluorescență. Cu ajutorul acestei metode se pot identifica cromozomi sau se pot recunoaște anomalii, de tipul trisomiilor, translocațiilor sau delețiilor - cu o rezoluție de câteva megabaze. 6.2.4. Teste de analiză a proteinelor Aceste teste nu evaluează direct materialul genetic, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la o putere a laserului de 90-100%, pentru a obține un raport semnal/zgomot de fond cât mai ridicat. Probleme deosebite au apărut la înregistrarea spectrelor din două motive. În primul rând, atât zgomotul de fond, foarte ridicat, cât și fluorescența sunt prezente în aproape toate spectrele înregistrate, iar benzile Raman sunt deseori difuze. În al doilea rând, pigmentul mineral este fin dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tipuri, cu sau fără agent liant); alumina (este ușor bazică, având pH-ul în suspensie apoasă de 7,5); kieselguhr (este neutru, inactiv); celuloza (poate fi fibroasă, acetilată sau microcristalină); poliamida (pulbere, poate fi normală, acetilată sau cu indicator de fluorescență) - sticla pulbere (cu mecanism de separare asemănător silicagelului); geluri (în special xerogeluri sau geluri uscate). Faza mobilă Este un solvent sau un amestec de solvenți. Alegerea fazei mobile este determinată de natura substanțelor de separat și a fazei staționare. Timpul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
imersarea (scufundarea) cromatogramelor în soluția reactivului de revelare sau mai frecvent, pulverizarea benzilor cu soluțiile revelatoare. Spoturile revelate se identifică fie colorimetric, în funcție de reactivul revelator folosit, fie prin metode optice, prin absorbție în UV, dacă stratul subțire conține indicatori de fluorescență (fluoresceină, rodamină B etc.). La modul general, o bandă de hârtie cromatografică revelată poate arăta astfel: Dacă se dorește analiza cantitativă, se pot fie compara dimensiunile spoturilor de concentrație necunoscută cu cele ale spoturilor probelor etalon de concentrație cunoscută, fie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
inițială. 2.5.2. Proprietăți optice Fenomenele optice ale sistemelor coloidale se pot grupa în fenomene optice generale, care se produc în toate sistemele fizico - chimice (reflexia, absorbția, interferența etc.) și fenomene optice coloidale, caracteristice sistemelor ultramicroeterogene (efectul Tyndall, opalescența, fluorescența etc.). 2.5.2.1. Opalescența La trecerea luminii printr-un coloid incolor se observă o difuzie a luminii, solul apărând opalescent, uneori cu schimbarea culorii. Fenomenul de opalescență la coloizi este produs de difracția luminii de către particule. 138 Radiația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sputei atrage atenția asupra carcinomului ocult. Trebuie avută în vedere posibilitatea localizării cancerului la nivelul căilor aero-digestive superioare (unul din trei bolnavi cu citologie pozitivă). Etapa următoare de diagnostic o reprezintă depistarea topografică prin fibro-bronhoscopie, cu sau fără tehnici de fluorescență (derivate de hematoporfirină sau laser). Localizarea distală, în bronșiile segmentare sau subsegmentare, necesită repetate examene citologice din aspiratul și periajul topografic [52]. Procedeul chirurgical se va alege în funcție de sediul cancerului ocult pe bronșiile principale, lobare sau segmentare. Se va recurge
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Green, New York). Criteriile după care este evaluat un conduct vascular pentru chirurgia coronariană sunt reprezentate de: - fluxul sanguin determinat prin flowmetrie intraoperator, după implantare, - metode de vizualizare a conductului intra-operator (angiografia convențională nu este disponibilă intraoperator; flowmetria „transitiv time”, fluorescență intraoperatorie - cu sensitivitate mai mare și cu mai puține imagini fals pozitive [17] - termografia. - durata permeabilității în timp, - necesitatea reoperațiilor. Permeabilitatea conductului vascular este influențată negativ de următoarele condiții: - perete arterial nativ cu leziuni (gros, friabil cu depuneri de aterom
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]