1,304 matches
-
spune-mi cu cine te-nsoțești și-o să-ți spun cine ești, toate florile și-ar fi Îndreptat privirile spre Susan. În schimb, nici o garoafă ofilită mi s-ar fi uitat la Celso, care mergea În spatele ei, așteptînd să-i Întindă foarfeca toledană, fiindcă trandafirul ăsta era tocmai bun pentru vasul de pe pian. De Îndată ce alegea o floare, i-o arăta lui Celso cu degetul, fără să o atingă pentru ca nu cumva s-o Înțepe o albină și-i dădea foarfecă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i Întindă foarfeca toledană, fiindcă trandafirul ăsta era tocmai bun pentru vasul de pe pian. De Îndată ce alegea o floare, i-o arăta lui Celso cu degetul, fără să o atingă pentru ca nu cumva s-o Înțepe o albină și-i dădea foarfecă s-o taie. El tăia floarea, Îi Înapoia foarfeca și, rămînÎnd iar În urmă, mergînd În spatele ei, se deplasau spre altă tufă și ea alegea garoafa asta minunată și-i Întindea din nou foarfeca și tot așa pînă umplea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bun pentru vasul de pe pian. De Îndată ce alegea o floare, i-o arăta lui Celso cu degetul, fără să o atingă pentru ca nu cumva s-o Înțepe o albină și-i dădea foarfecă s-o taie. El tăia floarea, Îi Înapoia foarfeca și, rămînÎnd iar În urmă, mergînd În spatele ei, se deplasau spre altă tufă și ea alegea garoafa asta minunată și-i Întindea din nou foarfeca și tot așa pînă umplea cu gîndul vasul de pe pian și amîndoi se Îndreptau spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înțepe o albină și-i dădea foarfecă s-o taie. El tăia floarea, Îi Înapoia foarfeca și, rămînÎnd iar În urmă, mergînd În spatele ei, se deplasau spre altă tufă și ea alegea garoafa asta minunată și-i Întindea din nou foarfeca și tot așa pînă umplea cu gîndul vasul de pe pian și amîndoi se Îndreptau spre cișmeaua din micul patio de lîngă bucătărie. Acolo Susan supraveghea spălarea florilor, arătîndu-i majordomului-casier petalele care erau de prisos, „pe astea le putem suprima“, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu gîndul vasul de pe pian și amîndoi se Îndreptau spre cișmeaua din micul patio de lîngă bucătărie. Acolo Susan supraveghea spălarea florilor, arătîndu-i majordomului-casier petalele care erau de prisos, „pe astea le putem suprima“, spunea, de exemplu și-i Întindea foarfeca, avînd grijă Întotdeauna s-o ia Înapoi, fiindcă avea mare nevoie de ea la tăiatul florilor data viitoare. „Divin!“ exclama Susan, contemplînd vasul plin de lasomie, trandafiri sau garoafe; „gata“, spunea pe urmă, căutînd privirea aprobatoare a lui Celso, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fantoma s-a evaporat de parcă nici nu fusese... Dimineața, lângă zidurile de piatră ale castelu lui, l-am îmbră țișat de despărțire pe Billy, singurul care se trezise în zori ca să-și ia rămas-bun de la noi. A lăsat o clipă foarfeca de tuns gardul viu ca să mă-ntrebe cordial: „Have you finally seen the fucking countess?“ Abia-l vedeam prin ceața dimi neții. „I belive I did“, i-am răspuns și m-am îndrep tat spre Roverul masiv care ne aștepta
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
numește Nevoi speciale. A apărut la Editura Polirom. Pe vremea când călătoream împreună cu metroul pe sub București mi-a spus deodată că el nu mai vrea copii. Are o fată. Eu nu aveam. Și în mijlocul metroului am auzit, clanț clanț, o foarfecă uriașă care îmi tăia trompele. O foarfecă uriașă, pentru că și trompele mele uterine, cu dorința mea de copii în ele, erau uriașe. Și pentru moment am acceptat mutilarea, pentru că îmi plăcea iubirea aceea cu el. Îi spuneam că îl iubesc
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
Polirom. Pe vremea când călătoream împreună cu metroul pe sub București mi-a spus deodată că el nu mai vrea copii. Are o fată. Eu nu aveam. Și în mijlocul metroului am auzit, clanț clanț, o foarfecă uriașă care îmi tăia trompele. O foarfecă uriașă, pentru că și trompele mele uterine, cu dorința mea de copii în ele, erau uriașe. Și pentru moment am acceptat mutilarea, pentru că îmi plăcea iubirea aceea cu el. Îi spuneam că îl iubesc de tot. Ca în cărți. Atunci când iubitul
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
de execuție va fi crescut progresiv. * Metode și mijloace pentru dezvoltarea vitezei de reacție. schimbarea pozițiilor spațiale ale corpului, poziția membrelor superioare, din stînd ducerea brațelor spre înainte, sus, lateral, jos, etc. poziția trunchiului, îndoiri, răsuciri. sărituri în depărtat, în foarfece, încrucișat. Toate aceste exerciții se execută la semnal auditiv, vizual, etc. Valoroase sînt exercițiile în care răspunsul la stimuli este evident atît pentru cadrele didactice cît și pentru subiecți. Putem constata acest aspect folosind un exercițiu în care elevii sînt
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
O, te voi ajuta chiar eu. Am exersat pe plafonul din bucătărie. Și domnul Rennie, care o să ne împrumute schelele, sînt sigur că ne va da și el o mînă de ajutor. Nu ducem lipsă de ajutoare. Thaw luă o foarfecă de unghii din dulapul pastorului și tăie scurt un colț din halatul lui. — în primul rînd, zise el, tencuiala din zona sanctuarului trebuie pictată în această culoare, un albastru închis, bătînd în violet, cu uleiuri de bună calitate, cu finisaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a ziarelor îmi oferea și o compensație : mizeria lor îngăduia o oarecare superficialitate, relaxantă de cele mai multe ori : citeam doar titlurile și primele cuvinte ale știrilor, iar dacă intuiam în ele ceva care ar fi putut să mă intereseze, tăiam cu foarfeca și lipeam tăieturile pe o coală de hârtie albă; astfel, la câteva luni o dată, când se strângeau mai multe fragmente scăpate din pornografia inconștient intenționată a ansamblului, puteam citi un buletin ad-hoc în care știrile acelea, folosite mai ales ca
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ta pe o pagină de ziar cu elevii premianți, erai mic, e și fotografia mea alături, eram și eu premiant, am păstrat-o fiindcă avem amândoi același nume de familie, dacă n-o ai, ți-o dau, o tai cu foarfeca din ziar și ți-o dau“. „Stau pe strada Leonida, 5“, i-am spus, „adu mi-o diseară, că n-o am, dar de ce ești așa de nenorocit, cum naiba rabzi să-și bată ăia joc de tine ?“. „Rabd fiindcă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
frunza lui semăna a cioc de rață și se întindea, țeapănă, deasupra primului nas, fără să i-l atingă. În plus, purta la panglica pălăriei un mic pămătuf ornamental (cum poartă vânătorii) făcut din hârtie de ziar tăiată iscusit cu foarfeca. De câte ori omul acela întorcea capul, culoarea funerară a nasului său de argint sclipea stins, ca o lumină de candelă deasupra unui mort, stârnind în cei din preajmă, odată cu mediocra satisfacție că ei sunt normali, o intensă melancolie. Când a dat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
geamuri și două laturi libere, descoperite. Stăteam pe bancă și mă gândeam la una și la alta, mașini ale vremii. Țineam în mână o carte de joc găsită la picioarele băncii, valetul de treflă, firește. Mă gândeam, de pildă, la foarfeca turbată care mi-a mușcat într-o bună zi degetele, pe când voiam să-mi tai unghiile, la catarama curelei care mă izbea, făcându-mi vânătăi în fiecare dimineață când îmi scuturam de praf pantalonii, la afurisita de lamă care îmi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
băiatul se gândi că poate și domnitorul fusese, la fel ca el, stângaci, și că de-acum știe ce să le spună băieților de la școală, când mai râd de el, cum fac de pildă când nu reușește să taie cu foarfeca. De ce nu s-or face și foarfeci pentru stângaci, cu tăișul viceversa? Căsuța portarului se afla pe strada Vișinelor, nu departe de hala Traian, în mahalaua Popa Nan. Și ciudat era că nea Cercel n-avea deloc vișini în curte
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fusese, la fel ca el, stângaci, și că de-acum știe ce să le spună băieților de la școală, când mai râd de el, cum fac de pildă când nu reușește să taie cu foarfeca. De ce nu s-or face și foarfeci pentru stângaci, cu tăișul viceversa? Căsuța portarului se afla pe strada Vișinelor, nu departe de hala Traian, în mahalaua Popa Nan. Și ciudat era că nea Cercel n-avea deloc vișini în curte, numai pruni și porumbei. Iar Nicu venea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Lanvin. Peste toate, le plăcea numele: „Sonia d’or“ îi zisese amplasamentului și așa scria și pe etichetele „unicatelor“ pe care le expunea. Doar că Sonia nu făcea îmbrăcăminte (tată-său se jura că nu știe cum se ține o foarfecă!), ci huse de scaune. Tot Beirutul new fashion, care era minimalist și cam snob, își punea, la bucătărie, șezutul pe huse cu mutra lui Che Guevara, semnate Sonia d’or. Prezentarea ei din France Soir suna halucinant și putea să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
țucalul tot dintr-un lut amândouă. 119Ca un buric în mijlocul pântecelui. 120Bubuiește ca un maiu, când zece îl ridică și-l trântesc pe pământ. 121Unde bărbatul lipsește, ca gardul când lipsește, pază nu se mai găsește. 122Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie, numai sgîrie. 367 {EminescuOpVI 368} 123 Ca un cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mi-am băut cafeaua, înghițind cu noduri, pentru că avea un gust groaznic. Atunci l-am văzut prima oară pe Profetul. Să tot fi avut vreo cincizeci de ani, dacă judecam după părul puțin, lipit în lațe murdare și neatins de foarfecă, sau după barba lungă, încîlcită și pe jumătate albă, de la care îi venea poate porecla, dar nu-și pierduse nimic din vigoare. Îi domina pe toți cu statura lui de uriaș. Buza spintecată de o cicatrice urâtă îi dădea un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
25 Aeroportul Ben-Gurion, cinci săptămâni mai devreme Lui Henry Blyth-Pullen nu-i plăcea deloc să zboare cu avionul în cea mai mare parte a timpului. Chiar înainte de războiul împotriva nenorocitului de terorism și de teama că un maniac cu o foarfecă va deturna aparatul direct în Big Ben, fusese terifiat de acele lucruri drăcești. La decolare era cel mai dificil. În timp ce toți ceilalți răsfoiau Daily Telegraph sau revista Hello!, el se ținea strâns de centura de siguranță până când i se scurgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vizual. Se simțea mai bine vorbind cu lucrurile. Prin urmare, cuvintele ei păreau să se adreseze farfuriei Lui Zeliha. — N-ai citit ziarul azi dimineață? Au operat o copilă de nouă ani de apendicită și au uitat o pereche de foarfeci În ea. Ai idee câți doctori din țara asta ar trebui Închiși pentru malpraxis? Dintre femeile Kazanci, Feride era cea mai familiarizată cu procedurile medicale. În ultimii șase ani fusese diagnosticată cu opt boli diferite, iar fiecare din ele suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
este normal ca ochii să fie plini de sânge. Frânghia era prinsă în carnea moale de la gât. Doctorul o tăie cu bisturiul, trecând lama cu delicatețe peste funie, atent să nu încrusteze pielea. Apoi o îndepărtă cu o pereche de foarfece lungi. ă Aici, asta-i interesant, spuse el. Asta este interesant. Îi ridică barba ca să vadă și ei. Cu toții se aplecară peste cadavru și își concentrară atenția asupra urmei adânci lăsate de funie pe gâtul mortului, apoi se ridicară, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
zgârieturilor, pot fi văzute și la cei morți, în funcție de poziția în care corpurile acestora sunt așezate. Dacă nu ar fi așa, am putea spune că morții nu au zgârieturi.În timp ce vorbea, doctorul Pervoiedov tăia hainele mortului cu o pereche de foarfece croitorești, despărțind cilindrii mânecilor și pantalonilor și secționând porțiunile care îi acopereau pieptul, dezgolind cadavrul și lăsându-l întins pe o grămadă de cârpe. Văzură cu toții linia purpurie în jurul stomacului masiv. ă Iată, și aici sunt leziuni, îi informă gânditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
presă Porfiri. ă Numai vițel și hrană rece, spuse Dmitri. ă Vreau să spun altceva ieșit din comun. ă Păi, spuse Dmitri, slobozind un oftat mare și încruntându-se gânditor. A mai cerut ac și ață. și o pereche de foarfece. ă Ah! strigă Porfiri. Asta este interesant. Asta s-a întâmplat înainte sau după ce Goriancikov i s-a alăturat? Dimitri însă nu înțelegea întrebarea. ă Piticul, îl ajută Porfiri. ă Oh, piticul era aici. Le-a cerut fiindcă piticul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
pe sub piele cu o mână, în timp ce ridică o bucată bună de piele și țesut cu cealaltă. Porfiri era atent la mișcare și la mirosul slab de carne care se făcu simțit odată ce pielea fusese deschisă. Diener-ul era deja pregătit cu foarfecele mici și curbate folosit pentru secționarea coastelor. Doctorul Pervoiedov făcu unul din semnele sale și apoi schimbă bisturiul cu foarfecele de tăiat coaste. Tăia metodic coastele la fiecare capăt cu concentrarea urâtă cu care un om își taie unghiile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]