1,670 matches
-
ședință de terapie, vei avea ceva important să îmi spui? Cele două cazuri descrise mai jos prezintă o integrare a abordărilor strategice și dinamice și ilustrează o serie de tehnici hipnoterapeutice pentru gestionarea fobiilor generale interpersonale și sociale, precum și a fobiilor specifice (de ex. fobia de lift, de înălțime, de animaleă. Studiul de caz 2Fobia de lift Pacienta a fost o studentă la psihologie de 22 de ani, din Portugalia (Soniaă care s-a oferit voluntar pentru un curs de hipnoză
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
avea ceva important să îmi spui? Cele două cazuri descrise mai jos prezintă o integrare a abordărilor strategice și dinamice și ilustrează o serie de tehnici hipnoterapeutice pentru gestionarea fobiilor generale interpersonale și sociale, precum și a fobiilor specifice (de ex. fobia de lift, de înălțime, de animaleă. Studiul de caz 2Fobia de lift Pacienta a fost o studentă la psihologie de 22 de ani, din Portugalia (Soniaă care s-a oferit voluntar pentru un curs de hipnoză pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
săptămâni m-am gândit să iau legătura cu un psiholog care să mă ajute să îmi rezolv problema. Primul curs de hipnoză la care am participat mi-a creat o impresie foarte favorabilă. În următoarea zi o studentă care avea fobie de păianjeni s-a oferit voluntară pentru a lucra cu problema ei în fața întregii clase. Terapia ei apărut să meargă bine și ea a prezentat o serie de comportamente ideodinamice excelente și a putut să se vadă în viitor fără
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
faptul că Sonia a continuat să meargă cu liftul fără prea mult stres, deși prefera să fie însoțită de prieteni. A scris un raport personal despre experiența ei și ultimele cuvinte din acest raport au fost:”Acum nu mai am fobii și sunt liberă să fac ce vreau în viață deoarece nu se va mai întâmpla nimic rău!”. Ședințele de urmărire de la 6 și 12 luni au arătat că din cauza slujbei pe care o avea Sonia mergea zilnic cu liftul fără
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
va mai întâmpla nimic rău!”. Ședințele de urmărire de la 6 și 12 luni au arătat că din cauza slujbei pe care o avea Sonia mergea zilnic cu liftul fără nici un fel de problemă. Studiul de caz 3Tratament într-o ședință pentru fobia de dentist În faza inițială a fost important de stabilit o alianță și o relație caldă bazată pe încredere. Alte sarcini, care au fost deja discutate în capitolul 3, au inclus: anamneza; definirea problemei; definirea scopului terapeutic, care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deja discutate în capitolul 3, au inclus: anamneza; definirea problemei; definirea scopului terapeutic, care trebuia să fie realist și pragmatic pentru pacient; promovarea speranței pentru viitor prin utilizarea limbajului pozitiv și optimist. A fost stabilit că pacienta (Cristinaă avea o fobie de dentist. Oricând se gândea să meargă la dentist și mai ales dacă se gândea la scaunul stomatologic avea un puternic sentiment de anxietate cu modificări fiziologice concomitente. În plus Cristinei îi era teamă de analgezia locală care s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a fost desemnat ca fiind degetul „nu”. Halucinarea datei „vindecării” Astfel au fost stabilite semnalele ideodinamice în contextul întăririi eului. Acestea au fost apoi folosite pentru chestionarea ideodinamică astfel încât să permită pacientei să acceseze experiențele care erau dinamic legate de fobia de dentist. Aceste experiențe au fost accesate și trecute în revistă „inconștient” și recursiv până când a apărut semnalul „nu”, punct în care pacienta a fost întrebată: Mai există și un alt eveniment despre care este nevoie să știi astfel încât mintea
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
amintirile disociate sau dependente de stare rămân active la nivel inconștient și precipită și mențin dinamic simptomatologia psihosomatică. Aceasta poate explica de ce anumite sindroame clinice sunt adesea rezultatul unei disocieri cronice; de exemplu tulburările de comportament alimentar, depresia, tulburările obsesiv-compulsive, fobiile, tulburările de panică și tulburarea de identitate disociativă. Rossi și Cheek (1988Ă concluzionează că aceasta duce la insight-ul provocativ conform căruia: „Întreaga istorie a psihologiei profunde și psihanalizei poate fi acum înțeleasă ca investigație clinică prelungită a felului în care
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mai mari, ideea de justiție, egalitate față de evaluarea vinovăției etc. 2.1.3. Caracteristici afective Mai ales nxietatea și mecanismele de apărare ale sinelui prezintă Înțeres. Anxietatea camuflatĂ poate duce la nervozitate, tulburări de somn, diverse ticuri, și chiar la fobia școlii, la inadaptare, panică etc. În viața școlară mică se formează Însă și stări afective numeroase legate de activitățile care se desfășoară În spațiul lecției - emoții și sentimente intelectuale, estetice, artistice și social- politice implicate În identitatea socială, de neam
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Oliver Sacks. Omul care își confunda soția cu o pălărie. Traducere de Dan Rădulescu, Col. "Pași peste graniță", București: Humanitas, 2005. ADDENDA LITERATURĂ UNIVERSALĂ Despre estetica lui Theodor W. Adorno La începutul anilor nouăzeci, căpătasem din motive, bănuiesc, obiective o fobie intensă față de orice variantă de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram proaspăt licențiat în studii filologice studii înrădăcinate încă, pe atunci, în ideologia și mentalismul comunismului ceaușist -, presu punînd, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
arată adevărata față brutală și izolaționistă. Noua Constituție (teocratică) a țării stipulează ca obligație supremă a fiecărui cetățean păzirea cu sfințenie a legilor islamice (mergîndu-se pînă la martiriu). De asemenea, se supralicitează identitatea pură iranaiană, opusă civilizației decăzute a Apusului (fobie culturală determinată și de impresia colectivă că șahul ar fi fost o marionetă în mîinile americanilor). Septembrie în Shīrăz se focalizează pe durata unui an întreg, din septembrie 1981 pînă în septembrie 1982, o perioadă de timp cînd efectele nefaste
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de a arăta cititorilor și scriitorilor că mai există literatură bazată pe criteriul estetic, că se poate renunța la starea de ebrietate culturală indusă de cenzură. Operele critice intră adesea în atenția autoarei, cu atât mai mult cu cât recunoaște fobia de critică în literatura din țară: "în România de azi se petrece acest fapt probabil unic în cultura contemporană, revistele literare nu sunt conduse de critici ci numai de scriitori, iar criticii sunt în mare parte alungați și din juriile
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
culpabilizându-se atunci când încearcă să ceară ceva. Dacă subiectul va transmite celorlalți nesiguranța sa în legătură cu dreptul de a cere ceva, aceștia din urma vor avea tendința să-i desconsidere solicitarea. Tipuri de comportamente non-asertive 1. persoanele înclinate spre tulburări anxioase și fobii se comportă non-asertiv, formându-și o imagine de sine de persoane amabile în orice situație, gata să le facă tuturor pe plac și se tem să-și exprime în mod deschis solicitările pentru a nu strica relația cu partenerul de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
Ierunca, Paul Barbăneagră, Vlad și Sanda Stolojan, Dan Cernavodeanu, Mircea Eliade și alții, majoritatea acestora desfășurând activități (inclusiv la postul de radio Europa Liberă) împotriva țării noastre". Precizarea din paranteză are o relevanță deosebită. Europa Liberă e, de altfel, marea fobie a Securității. Într-un dialog cu Arhimandritul Serafim Man (cel care l-a călugărit pe Steinhardt și starețul Mănăstirii Rohia), acesta mi-a mărturisit presiunile făcute de autorități datorită lui Steinhardt și că ceea ce deranja cel mai tare era colaborarea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
concepute ca plombe în exercițiul demolator: "poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității. Ea nu este doar impersonală, ci entuziastă în ceea ce privește fuga de personalitate, implicând o haideți să-i spunem fobie a eului extrem de acuzată. Sinele indistinct sau proiecțiile astrale sunt preferate dreptului la propria imagine, la propria persoană". Mai mult ca sigur, negativarea eroului liric nichitian, ca un "dublu artificial al realității", va deranja pe monografii mai vechi și mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
a celor care cred, tac și se bucură, pentru care postul e prilej de regenerare spirituală. Aceștia nu sînt puțini, dar sînt discreți. Lăcomie și frică Tot în Dilema veche citim o analiză a lui Vintilă Mihăilescu pe tema alternanței fobiilor sociale: când lăcomie, când frică. Plecând de la patologiile induse de criză, din ce în ce mai vizibile, în ultimii ani, în România, ca și în Europa, Vintilă Mihăilescu face o tipologie a fricilor. De la frica spirituală, care anulează speranța în viitor, la frica politică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
înfuriat, marți, femeile românce și rome. Cele din urmă au protestat miercuri împotriva declarațiilor romofobe, sexiste și naționaliste ale președintelui. “Atragem atenția președintelui Traian Băsescu că declarațiile sale sunt romofobe, sexiste și naționaliste. Se pare că Băsescu a dezvoltat o fobie atunci când vine vorba de femeia romă”, a declarat Carmen Gheorghe, președintele Asociației pentru Promovarea Femeilor Rome, potrivit Jurnalul. “Sunt convins că același Dumnezeu invocat de Traian Băsescu nu îl ajută prea mult la discursuri clare, eficiente și care să fie
Proteste rome anti-Băsescu. Ce spun ONG-iștii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78427_a_79752]
-
stare să stârnească în cel mai bun caz compasiune, iar femeile care îl bagă în seamă fie sunt animate de o curiozitate bolnavă, fie de un exces de atitudine protector-maternă. Nu-i de mirare că personajul ajunge să dezvolte depresii, fobii și anxietăți suficient de puternice încât să strice planurile unei organizații secrete care desfășura explorări arheologice în preajma unei mânăstiri din Norvegia. Protagonistul surprinde însă printr- o permanentă sinceritate nedisimulată. Pare un copil mare și neconsolat, maturizat parțial și înainte de vreme
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]
-
ce îl înconjoară, autoanalizîndu-se fără menajamente, autorul înțelege cu prilejul acestui prim voiaj parizian handicapul pe care îl au de recuperat românii în planul mentalității, după cincizeci de ani de comunism, ca și specificul întristător al exilului românesc cu obsesiile, fobiile și toate celelalte complexe ale sale. Aceste pagini dezvăluie vocația de memorialist a lui Dan C. Mihăilescu și am bănuiala că surprizele autorului în această zonă sînt abia la început. Citind aceste Scrieri de plăcere simți în urechi enervantul (din cauza
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
suferă de anxietate atunci când își pierd telefonul mobil, li se descarcă bateria sau nu mai au semnal, suferă de nomofobie. Un studiu britanic realizat în anul 2008 a arătat că 56% dintre bărbați și 48% dintre femei sufereau de această fobie, iar 9% se considerau „stresați” atunci când telefonul mobil rămânea fără baterie. Cu patru ani mai târziu, studiul realizat de SecurEnvoy a arătat că numarul celor afectați de fobie a crescut. Din 1000 de persoane, 77% cu vârste cuprinse între 18
Eşti stresat când rămâi fără baterie la telefon? Atunci suferi de nomofobie! () [Corola-journal/Journalistic/67271_a_68596]
-
arătat că 56% dintre bărbați și 48% dintre femei sufereau de această fobie, iar 9% se considerau „stresați” atunci când telefonul mobil rămânea fără baterie. Cu patru ani mai târziu, studiul realizat de SecurEnvoy a arătat că numarul celor afectați de fobie a crescut. Din 1000 de persoane, 77% cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sufereau de nomofobie. 41% dintre subiecți au spus că au în permanență două telefoane pentru a nu rămâne "deconectați". „Nu poate fi considerată o
Eşti stresat când rămâi fără baterie la telefon? Atunci suferi de nomofobie! () [Corola-journal/Journalistic/67271_a_68596]
-
și tați și bunici, și copii și animale domestice cu toți și cu toate buluc, acolo totdeauna-i și frică. Eu simt uneori frica. Simt frica de frică. Asta nu-i frica însăși”, spune naratoarea. E o formulă în care fobiile și moartea familiei generice se înșurubează în teamă. Și ea nu poate fi explicată decât prin metafora oglinzii în care nu te poți vedea, iar spartă, actul reflectării devine imposibilitate sau amăgire. Anxietate. Herta Müller adună în Ținuturile joase cioburile
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
Constanța Buzea De ce, de la o vreme am o fobie difuză față de hârtiile oficiale care-mi sosesc prin poștă? Dar și când trebuie să scriu eu însămi un text neutru, o cerere banală către Primărie ori alt for, am de fiecare dată o reacție de lehamite și neîncredere? Frisonul inoportunității
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
capitalismul va triumfa până și pe cel mai neînsemnat atol australian. Comunismul n-a fost aplicat cu succes nici măcar pe un astfel de atol. E o dovadă că discursul marxist-leninist are o natură demagogică.) Paul Cernat își intitulează articolul Despre fobia stângii și cultura pluralistă. Două precizări înainte de a discuta câteva aspecte esențiale ale temei. Nu eu, ci Paul Cernat identifică fobia stângii cu fobia comunismului. Nu mi-o recunosc decât pe cea din urmă. Cât despre pluralism, e imprudent să
Tot despre „noua“ critică de direcție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3287_a_4612]