2,048 matches
-
aduse de acțiune, dar poate fi folosită și pentru a valoriza ceva ce s-a petrecut deja. 5. Pălăria verde reprezintă rolul dominat de creativitate, identificarea alternativelor, provocărilor și schimbărilor. 6. Pălăria albastră legiferează rolul de control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc "13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre cazurile supuse analizei cursanților se pot dovedi într-o asemenea măsură extinse și complexe, încât explorarea lor necesită pentru cursanți un timp mai îndelungat decât cel alocat în procesul de învățare; uneori acest demers poate găsi o soluționare în focalizarea întregului colectiv de cursanți pe problemele cazului, dar se poate întâmpla ca nici acest aspect să nu aducă rezultate (citându-și un coleg, Herreid ne oferă un aspect plastic al unei asemenea incompatibilități: „Nu poți scurta perioada de nouă luni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de vedere ale participanților, sprijină această schimbare, pe când dezbaterea trimite spre păstrarea lor; dialogul încearcă să suspende credințele proprii în vederea schimbării, în vreme ce dezbaterea presupune întărirea acestor credințe; în dialog, participanții caută punctele tari ale fiecărei poziții exprimate, pe când în dezbatere, focalizarea este pe identificarea punctelor slabe ale părții adverse; dialogul stabilește că mai multe persoane pot poseda părți sau fragmente ale fenomenului, ca într-un puzzle, pe când dezbaterea afirmă că adevărul este apanajul unei singure părți etc. Câteva linii de forță
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a gradului de observare, dintre care propunem următoarele: - se poate cere elevilor/studenților să urmărească, într-o primă fază, o singură persoană din microgrupul de discuție, fără să numească această persoană până la momentul feedback-ului; - similar, pentru o mai bună focalizare a atenției, se vor numi, pentru o scurtă perioadă, doar două persoane în cercul interior, interacțiunile dintre acestea fiind astfel mai vizibile; - cadrul didactic poate să îndeplinească pentru o anumită perioadă rolul de membru în cercul exterior și să completeze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
neimplicative și ponderarea celorlalte). Concret, așa cum observă Jakob Nielsen (1997 - online), focus-group-ul constă în aducerea laolaltă a unui număr de persoane (între șase și nouă cursanți) pentru a discuta o problematică anume, discuția fiind condusă de un moderator; simultan cu focalizarea pe achizițiile de natură cognitivă (învățare și producerea unor noi idei), focus-group-ul urmărește capacitarea reacțiilor spontane ale participanților, experiența personală a acestora (deoarece se observă că există de multe ori diferențe între ceea ce oamenii afirmă comparativ cu ceea ce oamenii fac
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactice) plăcerea pentru o astfel de discuție, chiar și în momentul în care ei nu se află în grupurile unde se desfășoară de obicei (dezvoltă o manieră neinhibitorie de lucru); - impune un climat pozitiv de discuție; - introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate/sarcină, dezvoltând strategii naturale de ocolire sau diminuare a divagațiilor și fenomenelor de perturbare a comunicării etc. 13.3.2.7. Turul galerieitc "13.3.2.7. Turul galeriei" Această tehnică (Dumitru, 2000) este la rândul ei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a copiilor cu tulburări de comportament. a) Principiul personal presupune implicarea personală a educatorului În relația cu elevul. Această implicare Înseamnă libertate și autonomie, precum și crearea unei atmosfere Încurajatoare. Educatorul trebuie să fie binevoitor, prietenos și apropiat față de elev. b) Focalizarea activității pe comportamenbtul prezent și mai puțin pe sentimentele elevului are la bază faptul că acesta este mai ușor de schimbat decât sentimentele și atitudinile. De regulă sentimentele pozitive Însoțesc și completează comportamentele responsabile și autentice. În cazul unor comportamente
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și ponderea sau atrag interpretări cu privire, bunăoară, la focalizare, tipuri de viziune, relația dintre autor și cititor etc. Echilibrat, lipsit de rigiditate, întotdeauna nuanțat, acest mod de analiză este susținut de comentarii ce se disting prin discernământ, într-o expunere clară și elegantă. Prodigioasă se arată mai cu seamă
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
astfel apar comparațiile instantanee, experiențele olfactive, respectiv „șlefuirea”, receptivitatea, prin exercitiu, a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de vedere specific, artistul dezvoltă amănunțit „peizajul”, subliniind elementele estetice ale realității sau expresia „schöne Denken” (Gândirea Frumoasă), suita de focalizări(elementul de rând), studii amănunțite și interpretări. Structura mentală sau senzorială comportă posibilități de tip : a observa, a înțelege, a traduce - toate conducând la propria manieră de interpretare a unui obiect/tablou, fenomen. Mai mult de atât același fenomen/peisaj
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
activi, își imprimă ritmul propriu și propriile strategii. Modalitatea de învățare este individualizată nu standardizată. Învățarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învățarea focalizată pe particularitățile fiecărui individ (ereditate, experiență, perspective, pregătire, talente, capacități și nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtășire a cunoștințelor respective (cea mai buna informație ce se furnizează, stimularea motivației, învățării și acumulării de cunoștințe de către toți elevii). Consecințe pedagogice Acomodarea încă din școală cu tehnica de calcul influențează formarea intelectuală a elevilor, prin: -Stimularea
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
celui care învăța să înțeleagă in mod activ și pragmatic un anumit conținut. Cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare pentru lectura textului. Bulgarele de zăpadă. Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte ale unei probleme pentru focalizarea asupra celor esențiale. Etapele parcurse sunt: împărțirea in echipe de 7-8 persoane; enunțarea temei; notarea ideilor (fiecare membru notează ideea sa si o pune pe centrul mesei); ierarhizarea ideilor (fiecare membru ierarhizează toate ideile de la 1-8 și le reține pe
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
sau a unui nivel redus de cultură sanitară (Athanasiu A., 1983), ea poate să apară chiar la indivizi cu un psihic normal și o atitudine „realistă” în viața de toate zilele, dar aflați într-un moment de puternică încordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care îi fac „surzi” față de propriile lor suferințe. În această categorie nu intră și ignorarea unei boli grave, dar asimptomatice. În această categorie de reacție în fața bolii regăsim și negarea, refuzul stării de boală în condițiile
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Holban, E. Lovinescu, M. Blecher), dar și prozei de după război a lui V. Voiculescu și Marin Preda, instrumentarul metodologic al stilisticii diacronice este aprofundat și rafinat în sens hermeneutic, prin restrângerea ariei de cercetare către „fața ascunsă” a creației și focalizarea interesului critic spre ceea ce Z. numește „cifrul stilistic” al operei - „nucleul ei esențial”. Ipotezele de lucru ale stilisticii diacronice își probează eficiența și în domeniul literaturii universale și comparate, odată cu Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, una din cele
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
mea, face legătura între dramele existențiale și parabolice din primul ciclu și se deschide simultan spre seria de piese istorice - Răceala („Teatrul”, 1976) și A treia țeapă (Premiul Uniunii Scritorilor, 1978), unde parabolicul nu se pierde cu totul, rămânând subteran. Focalizarea se fixează asupra condiției ființei, pradă conjuncturilor istorice ostile, în timp ce „complexul Iona” pare să fi dobândit statut de vocație etnică. Mica Valahie a lui Țepeș Vodă - confundat uneori cu legendarul Dracula - este prinsă între imperii uriașe. Unul, cel turcesc, l-
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
de Dezvoltare Socială (FDS). Primele fonduri inițiate au fost cele de tip FSU, adresându-se unor situații de criză și promovând o paletă largă de obiective, relativ discrete, dar interrelaționate. În timp, aceste fonduri de tip FSU au evoluat de la focalizarea pe situații de criză și rezolvarea unor probleme punctuale, presante la definirea unor obiective de atins pe termen lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de muncă temporare, generarea de venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie atingerea unor asemenea ținte cu focalizare pe asistența membrilor săraci ai comunității și pe participarea lor. Un element secundar, în funcție de situație, este focalizarea pe procesul de descentralizare. FS vizează descentralizarea, însă, așa cum arată Faguet (2005, p. 10), „descentralizarea [la rândul ei] schimbă rolul fondurilor sociale în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie atingerea unor asemenea ținte cu focalizare pe asistența membrilor săraci ai comunității și pe participarea lor. Un element secundar, în funcție de situație, este focalizarea pe procesul de descentralizare. FS vizează descentralizarea, însă, așa cum arată Faguet (2005, p. 10), „descentralizarea [la rândul ei] schimbă rolul fondurilor sociale în mod fundamental. Comunitățile rurale nu mai pot fi abordate nici pe departe ca unități administrative ale nimănui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai degrabă ca unități sociale unde există organizații ale societății civile și instituții publice care exprimă voința membrilor comunității și răspund nevoilor locale”. Alte elemente se referă la întărirea sectorului privat, abilitarea actorilor sociali și a comunității (empowerment), îmbunătățirea, diversificarea, focalizarea și gradul de acoperire ale serviciilor sociale, precum și modificarea priorităților în ceea ce privește cheltuielile publice locale (în primul rând, spre asigurarea asistenței medicale de bază și educație primară). Alton (1999) arată că aceste obiective pot fi împărțite în trei mari categorii de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fondurilor sociale este generată de posibilitatea redusă a transformării locurilor de muncă temporare, create prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare nu este însă posibilă fără concursul altor agenții/instituții guvernamentale; focalizarea programelor pe persoanele/grupurile sărace, dezavantajate - în multe situații, cei mai săraci dintre săraci nu beneficiază în egală măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe de o parte, să sublinieze ciclul dezvoltării unui proiect susținut prin fonduri sociale, iar pe de altă parte, să furnizeze o schemă generală de realizare a unui proiect la nivel comunitar. Având în vedere specificul fondurilor sociale - și anume focalizarea pe combaterea sărăciei - proiectele dezvoltate cu sprijinul acestora urmăresc o serie de cicluri specifice. Rawlings și colaboratorii săi (2004) arată că stadiile de dezvoltare a unui proiect comunitar sunt: identificarea comunităților sărace; promovarea programelor, informarea și identificarea nevoilor; evaluarea propunerilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională (Voicu et al., 2002). De asemenea, în România au fost create două instrumente foarte utile pentru identificarea sărăciei la nivel comunitar: indicele de dezvoltare a satului DEVSAT, elaborat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abilitarea actorilor locali (empowerment). Eficacitatea intervenției acestor fondurile sociale, mai ales în cadrul programelor de ameliorare a sărăciei comunitare, a fost dovedită în foarte multe situații, însă în unele cazuri, mai ales atunci când fondurile sociale sunt la începutul activității lor, eficiența, focalizarea și sustenabilitatea lor sunt periclitate. Fondurile sociale, prin proiectele comunitare pe care le susțin, contribuie masiv la construirea și abilitarea comunității locale, la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, la dezvoltarea capitalului social și a celui uman, precum și la crearea unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2. incompletitudinea structurală a sistemului de asistență socială - există dezechilibre în suportul social, în ambele componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ea a consolidat suportul colectiv pentru sistemul de asistență socială și a activizat persoanele marginalizate, dezvoltându-le capacitatea de reinserție în sistemul economic și comunitar. Acordarea unor alocații speciale pentru familiile cu mulți copii și pentru familiile monoparentale a sporit focalizarea sistemului pe categoriile cu riscul cel mai ridicat; • în 2002, Comisia interministerială de asistență socială a elaborat schema de organizare a sistemului de servicii de asistență socială. Aplicarea ei a fost însă mai degrabă sporadică, lipsită de coerență și slab
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puncte procentuale mai mică decât în perioada pre-PAS (1966-1980), cu excepția țărilor Asiei de Sud-Est (Mkandawire, 2002; Tabelul 1). Principala critică adusă PAS este legată de faptul că subminează posibilitățile de dezvoltare pe termen lung prin faptul că în numele unei excesive focalizări asupra stablității economice permite accentuarea inegalităților, reduce investițiile sociale, permițând, astfel, dezvoltarea conflictelor sociale și punând în pericol stabilitatea politică (Mkandawire, 2002; Stewart, 1994, apud Mkandawire, 2002). Numeroase studii privind globalizarea și inegalitatea au concluzionat că accentuarea inegalităților după 1970
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]