973 matches
-
special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub sălcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe lângă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe lângă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe lângă
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
pot vizita următoarele obiective: Izvoarele cu apă geotermala cu temperaturi de 43-49°C au proprietăți curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonatate, calcice și sodice, iar nămolurile au proprietăți sapropelice. Climatul cu ierni blânde și veri moderate favorizează existența unei păduri de foioase întinse, care conferă stațiunii o atmosferă ideală în orice anotimp, făcându-l propice pentru relaxare și tratament, încât ploaia sau frigul iernii nu reprezintă nici un impediment pentru o baie cu apă geotermala, în aer liber. După 1989, Băile Felix a
Băile Felix () [Corola-website/Science/302624_a_303953]
-
de Aldo Leopold, americanul devenit faimos datorită modului său total diferit de abordare și tratare a problemelor mediului înconjurător. Nu întâmplător, etica de conservare a lui Leopold este azi standardul în domeniu. Aceste "insule" montane acoperite de păduri mixte de foioase și conifere, înconjurate de "mări" de tip deșertic sau semi-deșertic, sunt ecosisteme unice atât datorită mari lor complexități topografice cât și datorită localizării lor unice la punctul de întâlnire a două deșerturi (Sonora și Chihuahua) cu cea a extremității sudice
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
sau semi-deșertic, sunt ecosisteme unice atât datorită mari lor complexități topografice cât și datorită localizării lor unice la punctul de întâlnire a două deșerturi (Sonora și Chihuahua) cu cea a extremității sudice a zonelor împădurite montane cu specii mixte de foioase și conifere, care sunt de fapt specifice zonei temperate. Mai mult de jumătate din speciile de păsări ale Americii de Nord, peste 3.000 de specii de plante, 29 de specii de lilieci, 104 alte specii de mamifere (printre care se numără
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se zvântă repede. Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de județ, municipiul Cluj-Napoca, se află la o distanță de 38 de kilometri pe drumul județean DJ 109, ce face legătura între municipiul Cluj-Napoca și orașul Jibou, județul Sălaj. Flora din zonă este caracteristică zonei de deal, cu păduri de foioase. Arborii predominanți sunt cei de esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Picea abies), brad(Abies alba), zimbru(Pinus cembra), scorușul de munte (Sorbus aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti și vânătorile organizate de om
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Polonia, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Anglia și Scandinavia până în Rusia și insula Sahalin. Ele preferă habitatul cu regiuni cu umiditate mare, unde sunt diferențe mari de temperatură între zi și noapte. Vipera berus este întâlnită în luminișurile din pădurile de foioase sau conifere, regiuni de smârcuri, pășuni alpine, la altitudini ce ating 2000 - 3000 m. Vipera berus este activ ziua, numai în zilele de caniculă își continuă activitatea în amurg. Dimineața și seara, caută locurile însorite pentru a se încălzi la
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
Zona centrală a județului considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
iar la est la est de Regnitz. Granița de sud este delimitată de Aisch iar cea de vest de Main și linia care unește pe hartă Marktbreit, Uffenheim și Bad Windsheim. Regiunea parcului este reprezentată prin pădure de conifere și foioase, lacuri mai mici și terenuri viticole. se află la linia de intersecție a regiunilor Unterfranken, Mittelfranken și Oberfranken, punct geografic marcat prin piatra „Dreifrankenstein”. Regiunea ocupă o suprafață de 1.280 km², din care jumătate este rezervație naturală. Inălțimi mai
Steigerwald () [Corola-website/Science/314843_a_316172]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=castaniu)". În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă numai în păduri (și montane) de conifere foarte rar în cele foioase, începând în iunie, dar sezonul principal este de la mijlocul lunii septembrie până toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger. În cursul istoriei sale buretele a avut în total șase sinonime. Ultima redenumire este din 2014, făcută de micologul italian Alfredo
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
2 cm și sunt dispuse de-a lungul crengilor în același plan, față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor. Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze înțeapă mai tare. Diferență majoră față de foioase este că bradul (că majoritatea coniferelor, căci există și excepții - Larice) stă verde pe tot parcursul anului. Bradul că și celelalte conifere își schimbă frunzele(acele) treptat de-a lungul întregului an iar noi putem observa acest lucru doar văzând
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
la tulpina bradului. Altitudinea la care cresc și se dezvoltă brazii este cuprinsă între 500m și m iar răspândirea acestora este pe tot globul, dar cu precădere în zonele muntoase ale zonei temperate. Coniferele au rădăcina pivotanta, alta deosebire față de foioase care au rădăcina foarte ramificata. Conurile sunt fructele bradului, în alveolele conurilor se dezvoltă semințele bradului. Cand semințele sunt coapte, alveolele se desfac și semințele pot ieși din conuri. Căzând pe pământ, ele dau naștere la noi brazi. Deasemenea, semințele
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ. Clasificare: Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne. Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă, fără îndoială, si de poziția latitudinala a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]