5,879 matches
-
corelația fenomenelor prezente, Nicu Vintilă Sigibida concretizează că a avut șansa de a descoperi o carte de excepție, cu denumirea „Domnul de Rouă”, dedicată acestui personaj de legendă în care autorul Petre Florea acumulează și grupează articole din presa literară, folclorică și, ulterior, face o cronică, un studiu științific care nu a mai fost scris până acum, la noi în țară, întrucât s-a documentat foarte mult, găsind în Germania, anul 1000 e.n., și în Bosnia paralelisme potrivit legendei, personajului cu
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
Cârjan, eminent specialist în domeniul său. O abordare teoretică interesantă a celor trei Valori interzise la vânzare este oferită de domnul Dumitru Mădularu . Cele trei valori fundamentale ale românilor sunt, în trăinicia dăinuirii lor, limba română, credința ortodoxă și tezaurul folcloric. Paginile 10 și 11 sunt pline de culoare. Prin cuvinte și imagini, domnul Alexandre Andrei de la Paris, ne invită la Musée du Luxembourg din capitala Franței, să admirăm expoziția dedicată pictorului Jean-Honoré Fragonard. Textul este scris în limba franceză și
CRONICA TIMPULUI Nr. 11 / decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/93152_a_94444]
-
Dacice vor fi Daniel Buzdugan și Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol inedit intitulat Civilizații Nemuritoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Văcăreni din județul Tulcea sau Prundeni din Vâlcea. Am observat, de altfel, că multe din aceste sate sunt din zona de deal și de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite în această privință, pentru satele de câmpie, din rândul cărora nu am văzut vreunul acolo, cel puțin la această ediție, să încerce să-și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
spini - unghiile unei flori / ce-a dat în mintea copiilor". Ca și această cochet-hirsută repliere: "Mă retrag - valea mi-a spart gîndurile, / cuvintele sîngeră - / hrană pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din tot romantismul românesc, "curent literar activ, militant, social, legat mai ales de revoluția pașoptistă" (p. 98), rămâne valabil pașoptismul, punând în valoare, din punct de vedere literar, "inspirația istorică, folclorică și social-umanitară", dincolo de care nu merită reținut nimic altceva. Mersul înainte al literaturii române este asigurat de apariția realismului critic, căruia Emil Boldan îi subsumează a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici sunt desprinși, printr-
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
său CD, apărut în 2013 și intitulat “ Cheia visurilor” - “Der Schlüssel der Träume” (Label gutingi, charisma Musikproduktion, în colaborare cu Rundfunk Berlin Brandenburg). Ascultând CD-ul, te simți parcă învăluit de sunete magice, care au ca punct de plecare muzica folclorică românească. Aceste sunete par a avea o viață proprie. Pentru Violeta Dinescu, ele există deja în conștiința noastră. Compozitorul trebuie doar să le insufle viață “printr-o adiere de vânt”. Într-un interviu cu Maria Houben, compozitoarea spune că “dorește
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
9). Dincolo de o stucturare precisă a materialului sonor, muzica Violetei Dinescu exprimă sau induce o paletă largă de stări psihice, unele aflate la granița conștiinței, ca în vis. Inventivitatea melodică și timbrală are la bază motive și sonorități specifice instrumentelor folclorice din diferite arii geografice, transpuse într-un limbaj muzical contemporan. Muzica sa este în continuă mișcare, este supusă permanent schimbării. Chiar și sunetele ținute au o viață proprie, ele pulsează. Totul este gândit pe mai multe straturi sonore. Avem impresia
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Visurilor” nr. 1 aduce un sunet continuu, ca și când din el s-ar naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își face discret prezența, contribuind la
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
scrierilor despre cultura tradițională românească, indiferent de însemnă- tatea și amploarea lor, fie că au fost cuprinse între paginile unor periodice locale, fie că pot fi găsite între filele, mai puțin consultate de publicul larg, ale antologiilor, monografiilor și tipologiilor folclorice, literare și muzicale. În fapt, numai această bibliografie însăși ar fi putut sta la baza unui volum de sine stătător, prin care să fie relevată bogăția de demult a spiritualității românilor trăitori în estul și sud-estul Transilvaniei. Beneficiari ai unor
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
a românilor bănățeni în conservarea și efervescența manifestării spiritualității românești. A fost o ediție dedicată unor lansări și prezentări de carte, volume tipărite în 2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
lansări și prezentări de carte, volume tipărite în 2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
București, maestrul Dragoș Alexandrescu a elaborat lucrări teoretice și didactice care constituie pietre de hotar pe tărâmul Teoriei muzicii. În paralel, prin creația sa muzicală, concretizată în lucrări simfonice, vocal-simfonice, camerale și mai ales corale, majoritatea de inspirație religioasă sau folclorică (reunind astfel cele două izvoare de spiritualitate care se împletesc pentru a forma graiul muzical românesc), s-a afirmat ca o personalitate importantă în componistica românească, iar premiul acordat de Uniunea Compozitorilor în 2004 a încununat un șir lung de
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
comunismului (așa cum frumos și riscant îl numește Eugen Negrici în prefață) s-a dus și el. Și tare mă tem că, dacă vom persista să descifrăm, tranzitiv, revolta anticeaușistă neprefăcută - pentru care se găsesc cu ușurință exemple - sau mitologia autohtonă, folclorică, a morții - care ne e servită generos de alte câteva zeci de situații -, vom sărăci irecuperabil poezia Ilenei Mălăncioiu. Aserțiunile critice sunt, de bună seamă, corecte. Ce mi se pare că începe să se clatine este fundalul ideatic. Un poem
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
Rapsodia a II-a, cunoscuta melodie de joc îmbrăcând, spre a-și proba și confirma frumusețea, mai multe veșminte: cel preclasic, datorat redării temei în tonalitate minoră, traseului melodic de natură bachiană sau romantică, ce păstrează permanent elemente din tema folclorică originară, manierei jazzistice. Și acum, cele trei tipuri de invenție melodică sunt combinate cu o naturalețe foarte rar întîlnită. Mahala este una dintre cele mai originale secvențe ale discului, în primul rând din cauza dispunerii armonice a temei aleasă din folclorul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
încumetă să-i reconstituie aventura muzicală cu ajutorul înregistrărilor. Lăsând la o parte reproducerea perfectă a unor stiluri pianistice importante din istoria jazz-ului, importantă a fost la Iancy Körössy încă din anii tinereții integrarea celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și cel lăutăresc din România - într-o concepție unitară, cu caracter de pionierat. Al doilea paradox se ivește ascultându-i înregistrările europene din anii ’50-’60 și cele din perioada americană. Cântul său pianistic dinaintea stabilirii în America de Nord
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
aglomerărilor sonore narativ dezvoltătoare, de un colorit amețitor, se naște din rarefierile la fel de entuziaste și de năucitoare ale travaliului de tip meditativ-expozitiv. Tiberiu Olah este năvalnic și atunci când acționează, și atunci când reflectează, când fructifică acele formule ritmico-melodice de certă proveniență folclorică, devenite componente structurale ale stilului său, ori când glosează pe marginea unor soluții bătătorite de muzica occidentală. Consecința? Un anume vertij profitabil asediază ascultătorul, așa cum, situat la mare altitudine, te amețește, copleșindu-te, perspectiva. Gestul componistic e unul torențial, Tiberiu
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
a nu fi acuzat de plagiat, tunzînd povestea pe ici pe colo în stilul "pierdut" și sigur, fiind oameni de lume, vom înțelege că în cele din urmă regizorul s-a inspirat din literatură ca dintr-un fel de tezaur folcloric. Dar cum scenariul a fost realizat în colaborare cu jurnalista Adina Mutar, aș fi înclinat sa cred că scurtcircuitul inspirațional i se datoreaza. Oricum, scenaristul a mixat talentuos cele două proze ale lui Cărtărescu, Ruletistul și Zaraza, am apreciat că
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
precizează tipurile de articole incluse: scriitori, folcloriști, publiciști, traducători (atât traducătorii din română în alte limbi, cât și traducătorii noștri din alte limbi în română), editori (cărora li se face pentru prima dată dreptate), scrieri culte anonime, cărți populare, specii folclorice, publicații periodice, curente literare, societăți literare și culturale, instituții cu specific literar. Dar asta încă nu e o explicație completă. Pentru prima dată într-un dicționar, scriitorii basarabeni sunt puși alături de scriitorii din România. Figurează, de asemenea, scriitorii români din
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
cu originalul, atunci cînd acesta a putut fi identificat, ne duce la o singură concluzie: arta poetului român constă în stilizarea și în acomodarea originalului, tratat în cel mai liber mod cu putință. Dacă punctul de plecare este românesc, adică folcloric, precum în cele două capodopere Povestea vorbii și O șezătoare la țară, atunci Pann se consideră proprietar de drept al tezaurului, din care ia ce-i place. A distinge între ceea ce Pann preia și ceea ce el aduce - iată o nouă
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Anton Pann era incapabil să depășească aparențele unei poezii de sorginte populară, cu toate că substanța poeziei lui se afla uneori foarte departe de folclor. După 1840 lucrurile se schimbă. Masivul volum Fabule și istorioare (1841), cu toate că menține aproape intact monopolul versului folcloric, începe să inoveze în a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul amurezat). Aici, chiar dacă personajele iau chipuri de animale, ele nu mai au legătură cu zoologia specifică fabulei; ne
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
ce poate trimite și la lumea poetică a lui Leonid Dimov, nu exclude gândirea riguroasă în compoziție, căci o altă reflectare în cuvinte a muzicii tale subliniază îmbinarea dintre gândirea matematică, riguroasă și inspirația neînfrânată, ce apelează inclusiv la stratul folcloric<footnote Büning, Eleonore: Violeta Dinescu. Das Leben in Töne fassen, în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“, nr. 155/08.07.2013, p. 32: „Folclorul (și implicit istoria), matematica (și ale sale principii de ordine) cât și semantica muzicală (sunetul, similitudinile lingvistice) sunt
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Caligula, dar și în nume propriu - discul « I still believe... in my guitar ») și cântă (în ultimul timp cu multe cereri din partea comunității românești din metropolă, Manchester ori Birmingham). În ultimul timp postează clipuri pe youtube, cu o certă influență folclorică și subiecte sociale (vezi « Doina dezrădăcinării » sau « Am lăsat copiii acasă »). Pentru filmare, garajul familiei a devenit neîncăpător atunci când a cântat în premieră pentru TVR alături de Gabriel Nacu jr, student la muzică în Cambridge. Mircea Stan (Helsinki, Finlanda) a rămas
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
Fantezia briliantă pe teme din Carmen de Françoise Borne și Le sacre du printemps de Igor Stravinski. Orchestra Filarmonicii a evoluat sub bagheta dirijorului Jin Wang, solist fiind Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
scrise pe afișele timpului cu majustule, deoarece semnătura maeștrilor compozitori - Sigismund Toduță, Corneliu Cezar, Miriam Marbé, Cornelia Tăutu - semnifica și permanența succesului în repertoriul primei jumătăți de veac. Clasicitatea valahă a lui Toduță, romantismul filozofic al sensibilului Corneliu Cezar, mitologia folclorică a lui Miriam Marbé, pulsul inimii jocului românesc al Corneliei Tăutu și-au regăsit existența în trăirea împreună cu tinerii muzicieni receptivi la temperamentul, talentul și sufletul Veronicăi Bojescu. Și noi, cei de altă dată, ne-am simțit din nou tineri
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]