1,316 matches
-
treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut? de Daniel Hrenciuc etc. Și la rubrica „Personalități ale Bucovinei” sunt incluse texte evocatoare: Un cărturar întemeietor: Aron Pumnul (Petru Bejinaru), Leca Moraru, lingvist și folclorist (Traian Cantemir), Profesorul Octavian Nandriș (Gabriel Vasiliu), Traian Brăileanu, omul și profesorul (Vladimir Trebici), Dimitrie Onciul (Oltea Cojocaru), T. Robeanu, poet romantic (Luca Bejenaru) ș.a. Colaborează cu versuri Victor Săhleanu, Vasile Colibaba, George Drumur, C. Silvestru, George Putneanu, Ion Puha
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
tren). Partea culturală a S. merită totuși atenție, în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, decretul regal privitor la unirea Transilvaniei cu
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
ȘERB, Ioan (29.VII.1932, Pescari, j. Arad - 20.VI.2006, București), poet, folclorist și editor. Este fiul Victoriei (n. Costea) și al lui Vichentie Șerb, țărani. Învață mai întâi în satul natal (1939-1946), urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1946-1948), Școala de Administrație Economică din Timișoara (1948-1949) și Școala Tehnică Comercială din Arad
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Transilvaniei, precum Horea și Avram Iancu, ori preamărită natura Munților Apuseni. Poetul năzuiește neîncetat să descopere și să descifreze „semne / De pierdute veșnic raiuri”, „umbrele, lumina / Unor sfinte începuturi”, preocupat însă și de performanțele virtuozității în versificație și lexic. Ca folclorist, Ș. s-a manifestat într-o triplă ipostază: de culegător, precum în Folclor din Țara Zarandului (1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, publicată în seria Folclor din Transilvania), excelând prin atenția acordată autenticității și valorii, caracterului antologic al textelor, de
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
care cei necăjiți luptă cu neajunsurile vieții. O contribuție remarcabilă, de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate de folcloristul S. Fl. Marian. Alte contribuții (Nașterea la români și Înmormântarea la români), anunțate de S. în 1892 și în 1906 ca fiind în curs de apariție, au rămas în manuscris. Fragmente din aceste lucrări au apărut în revistele „Rândunica”, „Dochia
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
ȘEULEANU, Ion (7.X.1939, Târnăveni), folclorist. Este fiul Victoriei Șeuleanu (n. Sima), laborant chimist, și al lui Ioan Șeuleanu, pantofar. Învață la Târnăveni (1946-1956), apoi urmează Facultatea de Filologie-Istorie, secția limba și literatura română, a Universității din Cluj (1956-1961). Angajat preparator la facultatea absolvită, urcă treptele
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
SILAȘI, Grigore (27.I.1836, Beclean - 17.I.1897, Năsăud), filolog și folclorist. Fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silași, S. învață la liceul grăniceresc din Năsăud, apoi la Dej și la Cluj. Face studii de teologie la Blaj și i se acordă o bursă care îi înlesnește înscrierea la Colegiul „Sf. Barbara” din
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Apologie. Discusiuni filologice și istorice maghiare privitoare la români, Cluj, 1879; Renașterea limbei românești în vorbire și scriere, I-III, Cluj-Gherla, 1879-1885; Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Viorica Nișcov, Ecouri în România ale activității folcloristice a Fraților Grimm, RITL, 1967, 2; Octavian Șchiau, Grigore Silași, dascălul, TR, 1967, 8; Lascu, Clasicii, 305; Dicț. lit. 1900, 781; Păcurariu, Dicț. teolog., 403-404
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Gaster, Jan Urban Jarník, W. Meyer-Lübke, Gustav Weigand, M. Friedwagner ș.a. Directorul publicației a purtat o amplă corespondență cu specialiști de peste hotare, cărora le trimitea revista în schimbul unor periodice similare sau al altor lucrări din domeniul culturii populare, deosebit de utile folcloriștilor români. Personalități ca Angelo De Gubernatis, Arnold Van Gennep, M. Friedwagner, W. Meyer-Lübke, Kristofor Nyrop, E. Györfy, Adam Fischer ș.a. au făcut ca Ș. să fie apreciată în Italia, Franța, Germania, Austria, Elveția, Danemarca, Anglia, Ungaria, Polonia ș.a. Receptivi la
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
, Grigore (21.IX.1856, Gârbova, j. Alba - 26.XII.1907, Cărpiniș-Gârbova, j. Alba), folclorist și prozator. Frecventează cursurile primare în satul natal și Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, absolvit în 1875. Este mai întâi învățător la Poeni, iar din 1884 învățător și preot la Cărpiniș, localități din județul Alba. Încercarea de a-și depăși condiția
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
îl oferă spre studiu (în special colindele). În ceea ce privește culegerea folclorului, el admite numai înlăturarea cuvintelor indecente, inestetice sau străine, introduse, după părerea sa, fără rost. Totuși, poveștile publicate în „Tribuna” și în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus Felea, Un folclorist uitat: Grigorie Sima, LL, 1968; Vrabie, Folcloristica, 201-202; Bârlea, Ist. folc., 291; Dicț. lit. 1900, 781-782; Datcu, Dicț. etnolog., II, 208. C. Bz.
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
ȘĂINEANU, Lazăr (23.IV.1859, Ploiești - 11.V.1934, Paris), filolog și folclorist. Era fiul Mariei (n. Rabin) și al zugravului de biserici Moisi Șain. Învață cu un dascăl grec și cu unul evreu, înscriindu-se abia la unsprezece ani la o școală primară din Ploiești. Studiile secundare le începe la Gimnaziul „Sf.
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
publicației își propun să sporească „tot mai mult cunoașterea minunatelor produceri ale poporului, adevărate comori de gândire și simțire, de credințe și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Ei așteaptă de la colaboratorii lor „știri cu privire la folcloriștii ce i-am avut, articole de lămurire, datini și credințe, plugușoare, orații, vorbe adânci, povestiri și legende, cântece de-ale copiilor, o seamă de cuvinte, colinde, vrăji și farmece, cântece bătrânești, povești, glume, ghicitori, împărtășiri arheologice și orice alte texte
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
povestiri și legende, cântece de-ale copiilor, o seamă de cuvinte, colinde, vrăji și farmece, cântece bătrânești, povești, glume, ghicitori, împărtășiri arheologice și orice alte texte din cuprinsul literaturii populare scrise” (Cuvântul cel dintâi). Studii și articole despre folclor și folcloriști semnează Petru Gh. Savin, Em. Elefterescu, Ioan Răuțescu, S. T. Kirileanu, D. Furtună, N. Mateescu, Dobre Ștefănescu, Iosif N. Dumitrescu ș.a. Mai bine reprezentată este secțiunea consacrată textelor de literatură populară. Principalii culegători sunt N. Mateescu, Petru Gh. Savin, N. I
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
este secțiunea consacrată textelor de literatură populară. Principalii culegători sunt N. Mateescu, Petru Gh. Savin, N. I. Dumitrașcu, Const. Șoltuz, D. Urzică, D. Furtună, Ioan Răuțescu, Aurelian Borșianu, Aristide N. Geamănu, Eugen Nicolau. Revista conține și articole, însemnări sau mărturii despre folcloriștii și scriitorii Tudor Pamfile, Ion Creangă, Alecu Russo, Petre Ispirescu, Artur Gorovei, Mihai Lupescu, Ștefan Stan Tuțescu, Jan Urban Jarník, precum și patru scrisori referitoare la Tudor Pamfile (7-12/1928), semnate de Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți și Ioan Bianu
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
UGLIȘ-DELAPECICA, Petre (1.IX.1885, Pecica, j. Arad - 20.VII.1978, Gurahonț, j. Arad), folclorist. După studii pedagogice la Arad (1898-1904), devine învățător în satele Bodrogu Vechi, județul Arad (1904-1911), Bara, județul Timiș (1911-1919), și Gurahonț, județul Arad (1919-1941). S-a făcut cunoscut printr-o activitate publicistică întinsă pe aproximativ patru decenii, din care o
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog, II, 261-262. I. D.
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
URSACHE, Petru (15.V.1931, Hărpășești, j. Iași), etnolog, folclorist și editor. Este fiul Mariei (n. Pricop) și al lui Gheorghe Ursache, țărani; scriitoarea Magda Ursache este soția sa. Urmează școala generală în satul natal (1938-1943), iar la Iași Liceul Național (1943-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1956). După absolvire devine
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
calitate. Refuză, de asemenea, să ia în studiu totalitatea documentelor, oprindu-se la creația majoră, la capodopere. El găsește că în aprecierea creației populare sunt neadecvați termeni ca primitivitate, forme rudimentare de gândire și propune alte criterii de valorizare, iar folcloriștilor le reproșează neabordarea creației orale de pe pozițiile etnoesteticii, ceeea ce ar presupune o bună cunoaștere a esteticii savante. Dacă în Poetică folclorică aplică teoria artei la literatura orală, iar în Prolegomene la o estetică a folclorului schițează o teorie a
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
VASILESCU, Stelian (18.XII.1927, Alexandria - 25.XII.2003, Oradea), publicist, dramaturg și folclorist. Este fiul Elenei (n. Banu) și al lui Mihai Vasilescu, funcționar. Începe clasele primare la Alexandria (1933-1934), apoi, familia mutându-se frecvent, își continuă învățătura la Lunca Mureșului, Turda, Caracal, Buftea, Beiuș, Șimleu Silvaniei și Salonta, obținând bacalaureatul în 1947
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
STUDII ȘI COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE, revistă apărută la Sibiu, ca anuar, din 1978, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. Redactor responsabil: Ilie Moise. Între 1978 și 1982 iese ca buletin științific al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu, sub titlul „Studii și comunicări” și având ca editor Comitetul de Cultură al Județului Sibiu. Numărul din 1990 este scos de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu și de Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
și critică literară, stilistică, folclor, estetică, contribuții documentare privind istoria presei și a ideilor literare: Iosif Pervain (Societatea diletanților teatrali din Cluj. 1870-1875, 1962, Revoluția din Pârlești. 1873, 1967), Ion Vlad (Dimitrie Anghel. Restituire critică, 1963), Dumitru Pop (Grigore Silași, folclorist, 1964), Livia Grămadă (Idei literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, 1964), Liviu Petrescu (Nicolae Iorga și estetica geniului, 1965, Nicolae Iorga - critic literar. 1890-1894, 1967), Ioana Em. Petrescu (Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, 1968), Doina
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
, Sabina Cornelia (25.III.1912, Târgoviște - 3.V. 1989, București), folclorist. Învață mai întâi în orașul natal și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]