1,218 matches
-
2012 Toate Articolele Autorului Revista Armonii Culturale va anunța că Primăria Mizil organizează ,în zilele de 5 și 6 octombrie a.c., a IV-a ediție a Festivalului-concurs de muzică folk ´´Tatiana Stepa´´. Sunt invitați să participe creatori și interpreți de folk (neconsacrați),indiferent de varsta.Se vor acorda premii substanțiale. Înscrierile vor fi însoțite de un CD sau MP3 (ce vor sta la baza preselecției),o scurtă prezentare,fotografie, nr. telefon (e-mail) și se vor trimite la adresa poștală : Primăria Mizil,B-dul
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
un CD sau MP3 (ce vor sta la baza preselecției),o scurtă prezentare,fotografie, nr. telefon (e-mail) și se vor trimite la adresa poștală : Primăria Mizil,B-dul Unirii 14, județul Prahova,cod poștal 105 800 (cu mențiunea: ´´pentru festivalul de muzică folk´´ ) sau la adresele de e-mail : leonidacondeescu@yahoo.com și primăria@primaria-mizil.ro. Preselecția se va face pentru cel mult 3 și cel putin 2 piese. Potrivit comunicatului de presă al Primăriei Mizil, candidații admiși vor fi anunțați la adresele de
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
casieria Centrului Cultural ´´Adrian Păunescu´´ în ziua intrării în concurs. Informații suplimentare se pot obține sunând la telefoanele :0722.653.808 ,0244.250.027, 0244.250.008. Tatiana Stepa este una dintre cele mai cunoscute cântărețe și autoare de muzică folk din România. Născută pe 21 aprilie 1963 la Lupeni, județul Hunedoara, Tatiana Stepa și-a făcut debutul la Cenaclul Flacăra în septembrie 1982. După ce a fost interzis Cenaclul Flacăra în 1985, a lucrat la mină din Lupeni și apoi a
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
interzis Cenaclul Flacăra în 1985, a lucrat la mină din Lupeni și apoi a fost tehnoredactor de carte în București. Din 1992 până în 1996, a fost membră a cenaclului "Totuși Iubirea", fiind invitată anual la toate festivalurile mari de muzică folk: "Om Bun", "Folk You", "Sighișoara FolkFest",dar și în Italia, Germania, Franța, Republica Moldova. S-a stins din viață în 2009, la vârsta de 46 de ani, din cauza cancerului de col uterin, la Spitalul Militar din București. ( youtube : ȘI TOTUȘI VINE
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
în 1985, a lucrat la mină din Lupeni și apoi a fost tehnoredactor de carte în București. Din 1992 până în 1996, a fost membră a cenaclului "Totuși Iubirea", fiind invitată anual la toate festivalurile mari de muzică folk: "Om Bun", "Folk You", "Sighișoara FolkFest",dar și în Italia, Germania, Franța, Republica Moldova. S-a stins din viață în 2009, la vârsta de 46 de ani, din cauza cancerului de col uterin, la Spitalul Militar din București. ( youtube : ȘI TOTUȘI VINE TOAMN A .Muzică
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
youtube.com/watch?v=S3z0 k4q830 ) ( youtube :A .Muzică și interpretareaA / Versuri și recitare by MARIN MIHAI-Revista Armonii Culturale wwwwwwwwwww (((8888 ((8 www.armoniiculturale.ro HAI,ROMÂNIA!: http://mihaimarin.wordpress.com wwwwwwwwwwww wwww WWWwww Referință Bibliografica: MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 622, Anul ÎI, 13 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
2016 Toate Articolele Autorului Numele meu este Florin - Cezar CĂLIN iubesc poezia și tot ce este frumos. În special poezia lui Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru și alții. Cânt de asemenea, numai pentru prieteni, la chitară muzică folk și clasică ! Sunt fost cadru militar (subofițer) am 48 de ani, (pensionat pe caz de boală), mă refugiez în tot ceea ce scriu pentru că acolo mă simt cel mai bine ! Scriu din pasiune cu convingere și dragoste pentru tot ce e
FLORIN CEZAR CĂLIN de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340201_a_341530]
-
vânzare de Mărțișor, târguri ale meșteșugarilor, ateliere cu elevii. Finalizarea unor proiecte se va face prin realizarea unei expoziții cu obiecte de patrimoniu la Centrul Județean de Cultură Prahova. Petre Ghițeanu, profesor pensionar, preocupat de pictură, sculptură în lemn, muzică folk, a interpretat câteve piese muzicale din care nelipsit a fost Mihai Eminescu. A consemnat Elena Trifan Referință Bibliografică: ZIUA CULTURII NAȚIONALE, PLOIEȘTI, 2017 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie 2017. Drepturi de Autor
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
vocea Narcisei Suciu are muzicalitate, iar cântecele ei nu pot fi așezate într-un opis, într-o categorie. Ele sunt asemenea ghirlandelor ce au în corole esențe de parfumuri și expoziție de culori. Cântecele acestea au incantații folclorice, vibrații de folk, răsunet de chitări, mângâieri de viori, ritmuri de muzică ușoară, armonii simfonice... Au un răsărit lacustru, un cer de cicoare, o vivacitate de pădure, acuratețe de opal, suplețe de iarbă, strălucire de soare...! Cânta atât de frumos Narcisa și într-
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
generoși. Să împărtășim din viața noastră, Despre părinți, copii și frați, Despre o pâine coapta-n vatra Și de dorință celorlalți. Ce-ați zice de un eveniment ? Cenaclu-n versuri, pasiune, Să recitam cu șarm, talent Și să cântăm un folk pe bune. Ne organizăm prieteni fani ? Avem condiții, suntem buni! Proiectul nostru-i fără bani, Vom ține cont de adeziuni. Drepturile de autor aparțin în exclusivitate poetului Gabriel Stănciulescu. Referință Bibliografica: Ce zile sumbre! / Gabriel Stănciulescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CE ZILE SUMBRE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371311_a_372640]
-
cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea din București am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui așezate pentru ascultare. Printre
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR ÎN ROMÂNIA-2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371424_a_372753]
-
uneori noaptea, operatoarea fiind mereu minunata doamna Gina, care am înțeles că s-ar fi prăpădit. Plus muzica românească, procuram înregistrări „calde” de la TVR (Titus Munteanu mi le furniza), de la Electrecord, unde am adus în studio numeroase formații și soliști folk. Așa reușeam ca emisiunile la care eram prezentator și co-realizator, toate de mare audiență („Radiorecording”, „De la 3 la 7”, „De la 1 la 5”, „Estrada duminicală” și multe altele) să aibă mereu muzică în premieră, pentru că atunci, culmea, nu era „play
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
la importante publicații muzicale de peste hotare („Billboard”, „Music Week”, „Jazz Journal International”, „Jazz Forum”, „Melodie” - nu conta că în ele mediatizam muzica românească!), aveam prieteni (Cornel Chiriac, Andrei Voiculescu) la „Europa liberă”, eram direct implicat în „occidentalele” curente rock și folk, conduceam împreună cu fratele meu celebrul Pop-Club de la „303”, al Politehnicii, unde prezentam muzică americană... În urmă cu câțiva ani, „Evenimentul zilei” a publicat un serial intitulat „Televiziunea și securitatea”, în care am descoperit, amuzat (dacă aș fi știut atunci, mi-
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > GEORGETA RESTEMAN - ILVA FEST - FESTINUL ARTELOR ȘI PRIETENIEI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1684 din 11 august 2015 Toate Articolele Autorului FOLK, POEZIE ȘI UMOR DE CALITATE 14-15 august 2015, Lunca Bradului, Mureș „N-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns o mână de prieteni în asfințit” (Dinu Olărașu) Spre sfârșitul lunii iulie 2015, de o astfel de
FESTINUL ARTELOR ŞI PRIETENIEI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374988_a_376317]
-
Vă oferim, pe lângă dragostea noastră de frumos, o palincă...sau două , gulaș delicios și poiana noastră unde puteți campa gratuit cu cortul; de asemenea, în zonă se află pensiuni cu prețuri/ proprietari foarte prietenoase/ prietenoși! Vă așteptăm cu mult drag!” Folk, poezie, blues, arte plastice, umor fin și prietenie! Toate dăruite cu multă, multă dragoste! Ne vedem la ILVA FEST! Georgeta RESTEMAN 10 august 2015 Săcuieu-Cluj Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - ILVA FEST - FESTINUL ARTELOR ȘI PRIETENIEI / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN
FESTINUL ARTELOR ŞI PRIETENIEI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374988_a_376317]
-
de asemenea, profesor la Orchestra Simfonică de Tineret a Ciprului. A susținut numeroase concerte și recitaluri ca solist și în diferite formații camerale din România, Franța, Olanda, Liban și Cipru. Sorin susține concerte și în alte stiluri, inclusiv jazz și folk. Este membru al „Cvartetului de Coarde din Cipru”, și al trupei folk “Danube Quartet” - „Cvartetul Dunării”. Cântă pe o vioară modernă, creată de Stephan Sultanian, de origine cipriotă. Îl puteți asculta pe pagina de web: www.youtube.com/sorinestera. BIANCA
PIANISTA BIANCA MARIA MATEI ŞI VIOLONISTUL SORIN ALEXANDRU HORLEA AU CONCERTAT LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372429_a_373758]
-
numeroase concerte și recitaluri ca solist și în diferite formații camerale din România, Franța, Olanda, Liban și Cipru. Sorin susține concerte și în alte stiluri, inclusiv jazz și folk. Este membru al „Cvartetului de Coarde din Cipru”, și al trupei folk “Danube Quartet” - „Cvartetul Dunării”. Cântă pe o vioară modernă, creată de Stephan Sultanian, de origine cipriotă. Îl puteți asculta pe pagina de web: www.youtube.com/sorinestera. BIANCA MARIA MATEI s-a născut în 1992 la Cluj și a crescut
PIANISTA BIANCA MARIA MATEI ŞI VIOLONISTUL SORIN ALEXANDRU HORLEA AU CONCERTAT LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372429_a_373758]
-
Jenică Andrei de la Casa Armatei. Următorii zece ani i-am petrecut la Cluj, ca studentă și apoi ca profesoară de limbă engleză. Acolo am cântat patru ani în corul Facultății de Teologie Ortodoxă și din aprilie 1998 în cenaclul de folk Altfel (apoi redevenit Observator) condus de Emeric Imre. Doru IONESCU: Care sunt cele mai vechi amintiri cu muzica (folk)? Momentul în care te-ai decis să cânți? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: La 16 ani (în 1994), o poveste frumoasă de dragoste
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
de limbă engleză. Acolo am cântat patru ani în corul Facultății de Teologie Ortodoxă și din aprilie 1998 în cenaclul de folk Altfel (apoi redevenit Observator) condus de Emeric Imre. Doru IONESCU: Care sunt cele mai vechi amintiri cu muzica (folk)? Momentul în care te-ai decis să cânți? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: La 16 ani (în 1994), o poveste frumoasă de dragoste în tabăra botoșăneana „Codrii de Arama” m-a inspirat să-mi găsesc o chitară de împrumut la rudele înstărite
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
poveste frumoasă de dragoste în tabăra botoșăneana „Codrii de Arama” m-a inspirat să-mi găsesc o chitară de împrumut la rudele înstărite (mult mai tarziu mi-am permis să-mi cumpăr una) și să-mi scriu primele cântece de folk. Bună mea colega de liceu Cristina Stasisin m-a învățat primele acorduri, iar familia și colegii de clasă au avut răbdarea de a ma asculta și susține pe noul drum artistic, fapt pentru care le sunt recunoscătoare. Curând după aceea
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
Sanda Farcaș de către jurnalistul și romancierul Ștefan Danciu din Miercurea-Ciuc, care a crezut în talentul meu mai mult decât am crezut eu vreodată. În primăvara lui 1998, împreună cu alți studenți clujeni, am răspuns provocării lui Emeric Imre de a reînvia folkul în România. Susținuți de Profesorul Victor Bercea (pe atunci Directorul Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca), ne-am întâlnit cu Titanul Adrian Păunescu, care ne-a invitat apoi pe toți în mai la București, ne-a primit călduros în
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
dormit nici unul dintre noi până dincolo de zorii zilei, ci am petrecut la aceeași masă cu marele poet și familia sa. Nu am cuvinte să descriu bucuria acelor ore trăite împreună cu oameni de așa o rară frumusețe. În vremurile de atunci folkul pierduse teren în fața altor genuri muzicale, de import, un sindrom național care a mai durat câțiva ani buni, dar ce s-a întamplat în acea noapte sublima (aș da orice să pot găsi cumva înregistrările de atunci) cu siguranță a
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
muzicale, de import, un sindrom național care a mai durat câțiva ani buni, dar ce s-a întamplat în acea noapte sublima (aș da orice să pot găsi cumva înregistrările de atunci) cu siguranță a însemnat începutul unei noi ere folk în România. Doru IONESCU: Ce/ unde/ cât ai cântat prin România? Compoziții proprii? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: În studenție am cântat patru ani că soprana în fenomenalul cor mixt al Facultății de Teologie Ortodoxă condus de Pr. Prof. Vasile Stanciu. Că
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
Antenă 3 („Schimbul de Noapte”), Tele Europa Nova, la Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, la festivaluri și tabere de tineret (Cluj-Napoca, Iași, Galați, Brașov, Caracal, Calafat). Studenția din Cluj mi-a fost pozitiv marcată de participarea în spectacolele de teatru, folk și folclor de la Filarmonica de Stat „Transilvania” și Casa de Cultură a Studenților, unde am cântat și petrecut alături de cei mai buni artiști clujeni ai vremii în frunte cu Maeștrii Dumitru Farcaș și Ioan Bocșa. Compozițiile mele cele mai apreciate
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
mi-a lărgit perspectiva asupra muzicii clasice nord-americane. Doru IONESCU: Cum e scenă canadiană acustică, eventual cea pop-rock? Dar proiectele românești care o încearcă? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Scenă canadiană este extraordinar de bogată în talent vocal și acustic. Festivalurile de folk și country sunt foarte populare. Rețeaua națională de radio și televiziune CBC promovează enorm de mult aceste genuri, ceea ce îmi dă impuls să îmi încerc și eu norocul cu propriile piese, măi timid la început, dar prind eu curaj. Proiectele
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]