10,086 matches
-
lui Ted Turner, fondatorul rețelei de televiziune CNN. Pe cînd era foarte tînăr, el a învățat acest principiu de la tatăl său: Alege-ți scopuri pe care nu le poți finaliza pînă la sfîrșitul zilelor tale. El și-a propus să fondeze cea mai mare stație de televiziune din lume. Este de la sine înțeles că de-a lungul anilor a avut de înfruntat destule dificultăți. Ted Turner a spus odată: "Nu conta ce probleme apăreau, ele erau oricum minuscule în comparație cu ce voiam
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
să aibă deja toate acestea de la bun început. Îndemnul meu este să te abții de la contractarea oricăror datorii pentru consum. Amintiți-vă că "ceea ce vrem nu este același lucru cu ceea ce avem nevoie". Este cu totul altceva dacă vrem să fondăm o companie. Fără pilonii ei de susținere (A. O. alți oameni și B. A. O. banii altor oameni), dezvoltarea rapidă a unei companii este practic imposibilă. Dar să studiem avantajele și dezavantajele datoriilor pentru consum. Vom începe cu avantajele: Nu
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
este foarte riscant să fii și propriul tău șef și angajat. Totuși, trei din patru milionari aparțin acestei categorii. Nu degeaba spunea Paul Getty, unul dintre cei mai bogați oameni din lume: Pentru a fi cu adevărat bogat, trebuie să fondezi propria ta companie". Oricum, părerile sînt împărțite. Nu este de ajuns să economisești și să investești. Nu este suficient nici să te afli pe drumul cel bun, ci trebuie să faci un salt uriaș în direcția bună. Teama de riscuri
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
dintotdeauna adeptul ideii conform căreia cele mai bune locuri în care poți da peste oameni interesanți sînt seminariile. Într-o zi, am avut prilejul de a asista la un asemenea eveniment în Londra. Atunci am audiat discursul unui miliardar care fondase o companie petrolieră cu numai 1 000 de dolari. După numai cîțiva ani, activele companiei ajunseseră la 800 de milioane. În fața auditoriului britanic, format din liberi întreprinzători, el a explicat pe larg cum poate un vis să devină realitate cu ajutorul
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
ai aștepta de la mine. Ai zece minute. Dacă mă poți convinge, bine. Dacă nu, vei putea dormi aici la noapte, urmînd ca mîine în zori să pleci, fără să te mai văd". Am reușit să îl conving și chiar am fondat o companie împreună. Oricum, dacă nu aș fi reușit să explic cu maximă precizie ceea ce voiam să fac mai departe, nu aș fi reușit niciodată. Mi-am notat obiectivele și le-am vizualizat. În următoarele șase luni, am învățat mai
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
atîția bani, dar lunar. CUM SĂ GĂSEȘTI UN MENTOR ȘI CUM SĂ LUCREZI CU EL 99 % din persoanele de succes au avut un îndrumător. Să-l luăm ca exemplu pe ultimul meu mentor. Cum crezi că a fost posibil să fondeze o companie petrolieră de o asemenea anvergură în numai 8 ani fără a ști nici cel mai mic lucru despre petrol? El a învățat totul de la Constantin Gratsos, vechiul prieten al lui Aristotel Onassis și președintele Consiliului de Administrație al
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și a fost evocat la Europa Liber.... Dup... 1989, scena s-a schimbat, dar nu și omul, întrucat Pilat nu avea de ce s... se schimbe! Al...turi de Aurel Iancu, Constantin Pintilie, Costea Munteanu, Aurelian Dochia și subsemnatul, Pilat a fondat Institutul Român pentru Liberă Întreprindere în ianuarie 1990, care este precursor al Societ...ții Române de Economie. IRLI a început editarea revistei Oeconomica în 1990 și directorul ei a fost Vasile Pilat pentru 15 ani neîntrerupți. Oeconomica este apreciat... de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
În sufletul meu înfloresc panseluțe. Petru, un noiembrie în plus. Toamna curgea la cișmeaua din curtea liceului, frunzele lichide inundau Copoul. De la Râpa Galbenă până la Agronomie, râu galben luneca între două cimitire. Doliul nu este o fâșie de noapte făcută fondă și prinsă în piept cu un ac, doliul este o firimitură din chipul celui care poartă moartea în ochi. Toamna, o hepatită, la început vine în livadă, apoi coboară așa, ca o poleire argintie, peste firul de iarbă, peste cochilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și cea a poporului; toate legile favorabile libertății se nasc din opoziția lor." (1,4) " Între oamenii despre care se vorbește elogios, nu e nimeni care să fie atît de celebru ca autorii și fondatorii unei religii. Cei care au fondat state nu ocupă decît al doilea loc după ei." (I, 10) Înțelept sau nebun, bun sau rău, nu e nimeni care, obligat să aleagă între aceste două feluri de oameni, să nu laude pe cei lăudabili și să nu blameze
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
foarte mizantrop ca să nu vezi că în orice societate există mulți oameni onești și că cei mai mulți dintre ceilalți nu sînt nici buni, nici răi. Dar dacă Machiavelli n-ar fi presupus că oamenii sînt ticăloși, pe ce și-ar fi fondat îngrozitoarea lui maximă? Chiar dacă am accepta că există oameni atît de răi cum vrea Machiavelli, nu rezultă de aici că ar trebui să-i imităm. Dacă unul fură, tîlhărește, asasinează, trag concluzia că este un nenorocit care trebuie pedepsit și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
forță nu mai este adaptată unei lumi caracterizată prin cucerirea unor părți ale pieței și prin interdependența statelor. Fenomenul de globalizare a transformat exercitarea puterii. De acum înainte, ceea ce se numește soft power (putere blândă, de seducție sau de atracție), fondată pe elemente intangibile precum valorile culturale, ideologia sau instituțiile, câștigă în fața a ceea ce numim hard power (putere de constrângere, de comandă, de coerciție), bazându-se pe elemente tangibile ca forța militară sau ponderea demografică. Concret, este vorba de a exporta
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
reformelor structurale (model economic insuficient de concurențial și flexibil). Îmbătrânirea și societatea A priori, ponderea crescândă a "celor de peste 60 de ani" riscă să se facă văzută pe arena politică, respingând valorile de modernitate și readucând în discuție pactul social fondat pe echitatea între generații. Arena politică și valorile de progres Într-o societate pe cale de a îmbătrâni, reprezentativitatea și dialogul social își pot schimba felul de-a fi. Instituționalizarea bătrâneții ca a treia perioadă a ciclului vieții de către politicile publice
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai viu interes, ca și clasa productivă ce folosește pământul acesta, sursă unică a unui venit economic. Încrederea în puterea pământului de a hrăni amintită de Mirabeau (1756-1758) sau Quesnay (1758) nu va fi împărtășită de economiștii clasici englezi care fondează economia politică făcând din munca agricolă și din munca industrială originea bogăției națiunilor. Factorul demografic este de atunci considerat ca un factor endogen ale cărui interacțiuni cu producția determină creșterea. Totuși, două viziuni îi despart pe acești autori: demersul ricardian
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
uman ar fi capabili să plătească cotizații ridicate și să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării migrației economice, plecând de la ipoteza
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
trebui să crească semnificativ. Pentru moment, această creștere care este în medie de ordinul a 3,5 la 4% pe an rămâne moderată în raport cu ritmul de creștere a cheltuielilor consacrate întregii populații. Această moderație este avansată și plecând de la argumentația fondată pe consecința creșterii speranței de viață asupra momentului de deces ce ar trebui întârziat. Pentru că ultimii ani din viață sunt cei mai costisitori în îngrijiri (de aproape opt ori superiori consumului mediu al ansamblului pacienților), cheltuielile de sănătate ar trebui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și varsă un ajutor părinților săi V2 și copiilor săi J4. Când îmbătrânește în (t + 1), este finanțată de copiii săi A4 care, paralel, își ajută copiii J5. Se vede combinarea tuturor acestor generații, lanțul de solidaritate între generații care fondează economia acestor transferuri. Statul își îndeplinește corect rolul ce-i este atribuit? Acesta este în special obiectul contabilității generațiilor, prezentată inițial de Auerbach, Gokhale și Kotlikoff (1992, 1994). Acest sistem contabil completează foarte util sistemele actuale fondate numai și numai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dar a interpelat economiști, sindicaliști și pe toți cei care se preocupă de viitorul finanțelor publice. Paradoxal, politicile au un orizont temporal prea impregnat de egoismul generației actuale față de urmașii săi. Această poziție destul de neagră la urma urmei, căci este fondată pe nepăsarea unora față de viitorul celorlalți, nu este împărtășită de toți. O poziție mai optimistă este în mod curios apărată de economiștii Școlii de Stat. Becker și Murphy (1988) introduc noțiunea de "contracte între generații", la capătul cărora cei activi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sistemului de protecție socială devin inevitabile. În fine, pe plan societal, greutatea crescândă a celor "trecuți de 60 de ani" se manifestă pe piața politică și obligă la a ne întreba asupra pertinenței și eficacității viitoare a unui pact social fondat până atunci pe echitate între generații. Pe de altă parte, nu e lipsit de interes să revenim asupra vechii dezbateri a eventualei interdependențe a creșterilor economică și demografică. Asupra acestui punct, chestiunea legăturilor ce unesc aceste două variabile este adesea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
reînnoirea generațiilor, impactul său asupra cheltuielilor de sănătate este nesigur. Îngreunarea acestor cheltuieli, așa cum s-a constatat în prezent, se explică prin factori de cerere și ofertă care deseori sunt fără legătură cu îmbătrânirea populației. Contrar unei idei gata primite, fondată pe un scenariu mecanic, o explozie de cheltuieli de sănătate din cauza îmbătrânirii nu este de imaginat. Dar continuarea progresivă a creșterii acestor cheltuieli este rezonabil de conceput, în ciuda multor incertitudini relative la starea de sănătate a populației vârstnice, atitudinii sale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în arcă pe Ham cel rău. Există foarte mari șanse ca avva Serenus (sau Ioan Casian însuși) să fi cunoscut din sursă de primă mână tradițiile sethienilor, cu atât mai mult cu cât, după mărturia lui Epifanie, erezia a fost fondată și s-a răspândit mai ales în Egipt 166. Se știe, pe de altă parte, că textele sethiene, cum ar fi Apocrifa lui Ioan, Evanghelia egiptenilor, Apocalipsa lui Adam sau Cele trei stele ale lui Seth, au fost descoperite la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cam pe vremea lui Isus, Philon din Alexandria insistă, ca nimeni altul, asupra caracterului inspirat, divin al traducerii însăși. Pentru autorul Scrisorii lui Pseudo-Aristeas, anterior lui Philon, acest lucru este secundar. Philon subliniază, insistă, descriind chiar și o sărbătoare sacră fondată în amintirea evenimentului. E drept, are și un interes personal, după mine. Dacă textul Septuagintei n-ar avea legitimitate sacră, atunci toată opera sa exegetică ar fi automat invalidată. Dacă Septuaginta nu-i realmente cuvântul lui Dumnezeu, ce sens ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Richie, care, cu vreo patruzeci de ani în urmă, pe parcursul unei călătorii pe așa-numita Mare Interioară a Japoniei, a fost întrebat cu precauții, dar imediat după ce au făcut cunoștință, de un tânăr japonez provincial dacă o cunoaște pe Jane Fonda și dacă îl poate lămuri cât de mare este Jane Fonda "acolo jos" și dacă orice femeie albă este așa ei bine, această uimire este, încă, a mea. Uimirea în fața coafezei care îți spune că japonezele nu se pot tunde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
călătorii pe așa-numita Mare Interioară a Japoniei, a fost întrebat cu precauții, dar imediat după ce au făcut cunoștință, de un tânăr japonez provincial dacă o cunoaște pe Jane Fonda și dacă îl poate lămuri cât de mare este Jane Fonda "acolo jos" și dacă orice femeie albă este așa ei bine, această uimire este, încă, a mea. Uimirea în fața coafezei care îți spune că japonezele nu se pot tunde ca tine, pentru că ele au capul țuiguiat în spate, astfel că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a impresionat un lucru: dreptul la căutarea fericirii (happiness) se regăsea deja consacrat în faza programatică a Declarației de Independență a Statelor Unite din 1776. Nu fusese un german, ci un filozof englez, reformatorul social Jeremy Bentham, care deja în 1789 fondase sistemul său utilitaristic etico-juridic, cel ce avea să aibă o mare influență asupra principiului "maximă fericire pentru un număr maxim de persoane". În engleză (ca și în latină) se face o netă distincție între fericire (happiness, beatitudo) și noroc (luck
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a polilor, insule și regiuni de coastă scufundate în ape... Este necesară activarea urgentă a unei politici climatice constructive și măsuri directe în special pentru împiedicarea creșterii încălzirii pământului, cum a cerut de altfel și Global Humanitarian Forum de la Ginevra, fondat de fostul secretar general al ONU Kofi Annan, din care și eu fac parte. Cu privire la comportamentul nostru față de natură trebuie totuși făcută o precizare ulterior. Nu o mistică a naturii, ci apropierea de natură În ciuda bucuriei ce o resimt în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]