779 matches
-
consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reabilitarea vorbirii rhinolalice găsim în literatură începând cu Samuel Heinike (1778), Adolf Kussmaul (1877), A. Gutzman (1907), Emil Froschels (1909), Luchsinger și Arnold (1950) ș.a., până în zilele noastre fie în secțiile de foniatrie ale unor spitale, fie în laboratoare de fonetică și foniatrie de pe lângă unele institute de cercetare, fie în cadrul serviciilor de logopedie care funcționează în rețeaua sanitară și de învățământ. După 1950, asistăm la enunțarea problemei la conferințe și congrese, în manifestări științifice de amploare cu conținut foniatric și logopedic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Timișoara și Tg. Mureș. Practica logopedică efectuată în cadrul Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială din București a dus la formarea unui stil propriu în metodologia generală de corectare și reabilitare a vorbirii rhinodislalice. Astfel s-au adaptat procedeele, tehnicile și metodele la fonetica limbii române, precum și la particularitățile psiho-individuale și de vârstă ale copilului handicapat. Studiul materialului clinic și al factorilor de care a depins acesta, a condus la generalizarea unor comportamente terapeutice cât mai eficiente. 6.2. Factorii care au favorizat conținutul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de psihologie, București, 1962, 4, p.19-28. 6. Avram , A. Sistem general și sistem individual în vorbirea copilului, București, Editura Academiei R.S.R., 4, 1962, p. 19-28. 7. Avram, A. Observații asupra duratei sunetelor în limba română în legătură cu înălțimea și intensitatea. Fonetică și Dialectologie, Editura Academiei R.S.R., 7, 1971, P. 51-83. 8. Avram, A. Voyelles nasales et diphtongues. Estrato di Richerce Linguistiche, Roma, VI, 1974 p. 289-295. 9. Avram, A. Remarques sur la substitution des sons dans le langage enfantin. Procedings of
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
3, București, Edit. Academiei, 1955, p. 53-63. 162. Roșca, Al., Chircev, A., Mare, V., Pîrvu, N., Roșca, M. Mecanismul formării legăturilor temporale complexe în însușirea cuvintelor. Studii și cercetări științifice, Cluj, 5, 3-4, p. 477-494. 163. Rosetti, Al. Introducere în Fonetică, ed. III. Edit. Științifică, București, 1963. 164. Rousselot, l’Ablé Précis d'expérimentation phonétique. La physiologie des articulations. Paris, Toulouse, 1925. 165. Russel, Osc. Speech and voice. The Mac Millan Company, New York, 1931. 166. F. de Saussure Cours de linguistique
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ordonarea memoriei lexicale este de natură fonetică: cuvintele par să fie clasate în funcție de prima silabă și, în mod secundar, de rimă. De altfel, acesta este motivul pentru care, înainte de popularizarea cărților, poezia avea rimă, pentru a învăța textele mai ușor. Fonetica stă la baza calambururilor, a jocurilor de cuvinte, căci și în acest caz punem în funcțiune memoria lexicală. În afară de această clasare, diferită de cea a memoriei semantice (ordonată pe teme), memoria lexicală mai poate fi percepută ca o plasă vastă
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
axa oficial - popular. Tocmai din acest punct de vedere, se constată și în toponimia din Valea Trotușului deosebiri mai mari sau mai mici, nu numai din punct de vedere statistic (numeric), ci și din cel al sistemului lingvistic propriu-zis, în ceea ce privește fonetica, morfologia și, îndeosebi, lexicul. Din punctul de vedere al schimbărilor cantitative, sunt de notat două fapte relevante: pe de o parte, dispariția unor toponime, ca urmare a dispariției realității denominate (sat, cătun, târg, poiană, pădure etc.), îndeosebi în ceea ce privește așezările omenești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži, Făžețel ș.a. Un fenomen care este, în egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol pentru substantivele masculine în cazul genitiv, ca în exemplele: Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
desenate, șir de Întrebări. c) Scrierea despre textul literar. Formularea În scris a răspunsurilor la Întrebări. 3. Elemente de construcție a comunicării Lexicul Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare). Noțiuni de fonetică Sunetul și litera. Vocalele și consoanele. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care Încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea și pronunțarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, (fără terminologia dată
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
singurică. Nici o șansă să găbjească soțul alteia, nu era genul și nici nu poseda tehnica. Dar studiile și copiii îi ocupau tot timpul și nici nu mai avea timp să plîngă, decît două-trei ore pe zi. Minimum. Specialitatea Veronicăi era Fonetica și din această vastă știință alesese "pronunția consoanei "s". Adică "s" la început, "s" la sfîrșit, "s" la mijloc, după "a", după "b" etc., și în sfîrșit, înaintea lui "a", înaintea lui "b" și tot așa. Teza de doctorat a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
timpul așa-zisei vacanțe de primăvară am fost la Iași, am avut sesiune. Am dat trei din cele șapte examene pe care le am de susținut în anul I. N-am fost prea bleg, se pare. Am luat 8 la fonetică, 9 la folclor și 9 la teoria literaturii și literatura comparată. Adrian (Alui Gheorghe n. red.) se înscrisese la toate cele șapte. Cînd am plecat eu, dăduse șase și luase patru dintre ele. Nu mai sînt obișnuit să-nvăț, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tot ce se cere. O să-mi placă. Am nevoie neapărat de: 1) eventualul curs al Elvirei Sorohan la Ist. lit. rom. (per. veche) deși am acasă istoria lui Cartojan, a lui Călinescu (a lui Radu Florescu), altele. 2) Cursul de fonetică și fonologie 1976 al lui P. Zugun. 3) eventualul curs al lui Petru Ursache 4) Scurtă ist. a lingvisticii Al. Graur și Lingvistică generală și comparată Ariton Vraciu 5) Materialism dialectic și istoric, vol. II și III, curs litografiat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în vizită, ba eu sunt nevoită să-i servesc pe musafirii noștri și pe alții, și pe alții, și pe alții... Spre surprinderea mea, Ion s-a dovedit un profesor foarte capabil, doar că uneori încalecă pe „căluțul său favorit“ - fonetica -, și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește! și totuși, la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mss., Universitatea din București. Costinescu, M., 1979, Normele limbii literare în gramaticile românești, București, Editura Didactica și Pedagogica. Coteanu, I., 1955, " Despre pluralul substantivelor neutre în românește", în LL, IV, 1, p. 103-117. Coteanu, I. (coord.), 1985, Limba română contemporană. Fonetica, fonologia, morfologia, ed. revăzuta și adăugita, București, Editura Didactica și Pedagogica. Creissels, D., 2004, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Croitor, B., 2002, "Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se înlocui alfabetul chirilic prin cel latin, unii apără în slove tradiția, alții acuză în ele stagnarea; unii văd în litere o ofensă la adresa foneticii, alții un omagiu adus etimologiei... Practica semnificantă a societății suferă o vizibilă scindare, oamenii utilizează coduri opuse, părăsirea unuia și adoptarea celuilalt sunt procese la ordinea zilei. Ce vede omul din turnul Colței? Semne vechi care își pierd sensul și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
important, chiar din zilele noastre, făcând parte din această Tradiție. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\calatorii redactare finala.doc PAGE 1 PAGE \# "'Page : '#' '" Se scrie filozofie; filosofia nu e corect filologic, pur si simplu, ptr ca ortografia limbii române fonetica, nu etimologica. Cei care scriu filosofie (indeobste nu cunosc decit acest cuvint din greaca) ar trebui, pentru consecventa, sa scrie philosophie; altfel e caraghios. PAGE \# "'Page: Nu-i nevoie să explici bancurile... Aș scoate. PAGE \# "'Page: Pentru mintea de clasicist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
din vocabularul fundamental și din masa vocabularului, seriile sinonimice, paronimice, polisemice, formele diferite pe care le ia flexiunea unui cuvânt etc.; * sintagmatic al îmbinării 294 corecte, coerente, logice, funcționale a componentelor sistemului în cadrul comunicării. 9.2.1. Abordarea elementelor de fonetică/fonologie a limbii române la nivelul preșcolarității Sunetele limbii române, grupurile de sunete, sunetul și litera, silaba, regulile de despărțire a cuvintelor în silabe, accentul, intonația, semnele de punctuație etc. sunt vizate în cadrul activităților de educare a limbajului în grădiniță
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
rev., București, Editura V&I Integral, 2002 Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cîrloganu, Ana, Educarea limbajului la vârsta preșcolară, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Dănilă, Ioan, Elemente de fonetică și fonologie în învățământul preprimar, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 54-57 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Vol. 1. Comunicarea orală, București, Editura Compania, 1999 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Vol. 2
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Dan, Silvia; Lazăr, Daniela; Dumitrescu, Angela; Ploscar, Manuela; Grijincu, Floare, Metoda proiectelor la vârstele timpurii Considerații teoretice și aplicații practice, Timișoara, Mirton, 2005 Dănilă, Ioan, Elemente de fonetică și fonologie în învățământul preprimar, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 54-57 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. 1. Comunicarea orală, București, Editura Compania, 1999 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Vol. 2
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
3. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de implicare în dialog / 186 9.1.4. Elemente de limbaj citit-scris / 188 9.2. Elemente de construcție a comunicării posibilități de abordare / 191 9.2.1. Abordarea elementelor de fonetică/fonologie a limbii române la nivelul preșcolarității / 192 9.2.2. Perspective aplicative (la nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române / 194 9.2.3. Elemente de morfologie a limbii române abordabile în ciclul preșcolar / 195 9.2.4. Elemente de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
exemple de exerciții, jocuri etc. valorificate în acest sens în: Alexandru-Filipescu 1983, Antonovici-Nicu 2003, Bârsan 1995, Kelemen 2006, Măican-Măgură 2004, Moraru-Mateescu 2003, Pintilie 1999, Secrieru 2006, Schulman Kolumbus 1998, Taiban 1976, Vrășmaș 2007 etc. 295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995: 39-47, Pâslaru 2003: 90-91; Zamfir 2007: 62-65 etc. 298 Bârsan 1995: 35-38. 299 Vezi exemple în Pâslaru 2003: 91, Bârsan 1995: 23-29, Schulman Kolumbus 1998: 89
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
ca pe un instrument al gândirii și un indicator al activității intelectuale, precepte aflate în centrul dezbaterii de secol XX despre existența sau nu a gândirii non-lingvistice, dar și aflate la baza teoretică a științelor moderne educaționale. Laboratorul său de fonetică experimentală de la Universitatea din Kazan, l-a precedat pe cel al abatelui Rousselot de la Paris, iar studiile sale de Lingvistică Aplicată au fost cu adevărat de pionierat într-un sector care , atunci nici nu exista ca domeniu în timp ce astăzi, este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și morfologia (1949ă și în Curs de limba slavă veche (1963ă, premiat de Ministerul Învățământului. Cursul menționat este prima lucrare de acest gen apărută la noi în țară, care conține o prezentare completă a sistemului fonetic și gramatical al limbii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]