88,262 matches
-
elementare pornind de la o privire proaspătă și de la o analiză amănunțită a operei. în ceea ce-l privește pe Ressu, din motive mai mult sau mai puțin protocolare față de pictura și de personalitatea sa, acest gen de observații nu a fost formulat explicit niciodată. Deși este socotit un remarcabil desenator, cu o mare capacitate de a sintetiza și a de defini forma printr-o simplă incizie a liniei, în mod paradoxal pot fi găsite greșeli flagrante de compoziție și desen în multe
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
și a rămas, cît a trait - dreptatea. La alt pol al istoriei, în mediul concret, s-a răspîndit - însă - si concepția potrivit căreia primordial ar fi principiul forței (Machiavelli). Cu luciditate și realism, Zweig socotește, în 1934, ca uimitorul ideal formulat de cel dintîi european, "privind rezolvarea contradicțiilor în spiritul dreptății", ca și mult dorită unire a națiunilor sub semnul unei civilizații comune, a rămas o utopie neîmplinita și poate niciodată realizabila în limitele realității noastre." Gestul disperat al scriitorului austriac
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
interesantă, chiar dacă bănuiesc că unii (unele) o vor găsi scandaloasa. Ipoteza ei centrală, declarată de altfel chiar din titlu, e cea mai riscantă, categoric: privirea masculină creează trupul feminin. Pare stupefiant că un studiu sociologic apărut la Paris în 1995 formulează o teorie pusă sub asemenea auspicii. Contestarea ei nu e greu de făcut, cred eu, pentru că deși intervievează sute de persoane care par să îi alimenteze ideea, ea îi aparține de fapt strict lui Kaufmann. Un sociolog foarte speculativ. Jean-Claude
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
cu totul special, si nu doar editorial: o întîlnire cu așa supranumita "promoție de aur" prilejuita de editură DU Style și de Alta Victoria Dobre, autoarea substanțialului volum intitulat chiar așa: Promoția de aur. Poate nu toată lumea știe ce ascunde formulă asta. E vorba de clasă care a promovat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956 și care era formată din: Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Draga Olteanu, Amza Pellea, Silvia Popovici, Dan Puican, Constantin Rautchi, Victor Rebengiuc
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
determinat pe Goethe să spună cu limpezime: "În zilele noastre nu mai încape nici o îndoială că istoria lumii trebuie să fie rescrisa din timp în timp. Această necesitate nu provine însă din descoperirea multor alte evenimente, ci pentru că au fost formulate noi puncte de vedere, pentru că contemporanul unei epoci în desfășurarea progresivă ajunge la punctul de vedere de la care poate să revadă și să evalueze trecutul într-o nouă modalitate..." Într-o lume a mass-media, setea de informații favorizează - paradoxal - practicile
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Traian Selmaru, Ion Mihăileanu. Fără cedări nu putea publică, de altfel, nimeni, nici macar Arghezi, necum un biet ătînăr critică". Deci scrie tot ce i se cere, de la cronici ample la note semnate cu pseudonime, în care era constrîns uneori să formuleze aprecieri pe care nu le împărtășea. Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat, erau introduse de altii în textele lui "relativ decente". Așa că nu are nimic să-și reproșeze: "Direct în contradicție cu propriile convingeri fundamentale nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
Cladova și Gloria Constantini, aducîndu-i faima și respectabilitate. Dar războiul modificase radical peisajul prozei românești, prin român. Toată lumea, observase Ralea, într-un eseu din 1927, scria române, înlăturînd din prim plan proza scurtă. Pînă la urmă, Galaction adopta și el formulă romanesca și, din 1930 pînă în 1935, publică patru române. Teolog prin formație spirituală (din 1926 era chiar profesor de teologie), întîmplarea a făcut ca, in 1930, să fie hirotonit preot, românele pe care le scrie fiind profund irigate de
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
străin. Nu plec niciodată de la o temă sau de al un punct de vedere teoretic ci mă las condus de imaginar. Abia după o muncă inițial "sălbatică", intervine introducerea sensului și a coerentei! Nu mă interesează cîtuși de puțin să formulez adevăruri despre lume și societate. Urmăresc emoția, și-mi plac întîlnirile cu fapturi omenești"... Tocmai de aceea merită văzut Îngeri căzuți. Chiar dacă filmul pare, uneori, prea lung, sau prea ticsit, sau prea demonstrativ, sau prea schematic, Erick Zonca a reușit
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
noastră politică". Mai degrabă, ținînd seama de disputele din interiorul acestui partid, probabil că acest program va duce la bulversarea PDSR-ului în care, e tot mai limpede, mesajele aripii Adrian Nastase au tot mai puțin în comun cu mesajele formulate de Ion Iliescu. * După trecerea a ZECE ani de la căderea lui Ceaușescu au fost grațiați doi bărbați care în 1983 au pus la cale lichidarea lui Ceaușescu. Regimul Iliescu n-a găsit timp pentru memoriile celor doi timp de aproape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
religie" lumea lui, cea adevărată, s-a prăbușit. România Mare nu este țara pe care a visat-o. Sau cu cuvintele lui Zweig: "Când încerc să găsesc o caracterizare succinta pentru anii de dinaintea primului război mondial, mi se pare ca formulă cea mai pregnanta ce li se poate aplica este acea vârstă de aur a statorniciei. În aproape milenara noastră monarhie, totul părea să se sprijine pe temelii de granit, statul însuși fiind chezășia acestei trainicii.(...) Feicare știa ce are și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
dacă aș fi silit să reduc personalitatea poetei la una-două linii definitorii? E mai recomandabil să preiau în acest scop chiar caracterizări îndelung chibzuite, ca un rezultat al autocontemplării, al meditației asupra propriului destin, pe care Ana Blandiana le-a formulat într-o clipă de cumpănă, îndemnată de un elan al confesiunii. Purced de la o scrisoare-spovedanie către mine din aprilie 1989 și întrevăd în strădaniile ei, așa cum sînt expuse, pîlpîirea unor faruri, jaloane ale existenței: datoria față de obște și datoria față de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
de pace de la Paris i se recunoscuse țării această nouă realitate, dar dat fiind faptul că minoritarii reprezentau 28% din structura totală a populației, România a fost nevoită să accepte un statut al drepturilor minoritarilor. Această a fost condiția expresă, formulată de marile puteri, a recunoașterii revenirii sau venirii noilor provincii la patria mama. Dar Ionel Brătianu, incontestabil făuritorul României Mari, nu se împacă deloc cu aceste condițiuni (de altfel, a refuzat să semneze, de aceea, tratatele de pace, părăsind Conferință
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
iar Finlanda n-a acceptat să participe la războiul antisovietic decît cu contingențe simbolice (în general, trebuie spus, că e foarte bun paragraful analitic comparativ România-Finlanda lui Mannerheim). Poate acestea, si inca altele, duc la concluzia evidență - autorul nu o formulează - că Antonescu a fost nul ca om politic. Și dacă e să luăm în calcul marile erori militare, evidențiate și în acest studiu, se poate conchide că nici că militar nu merită alt calificativ. Dl. Sorin Alexandrescu procedează prob cu
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
rolul de a dovedi și mai mult că șeful minerilor porniți spre București voia să-și trădeze tovărășii, în înțelegere cu Puterea. * O gravă acuzație, ca o anumita mașină ar fi avut rol de strateg din umbră al minerilor, acuzație formulată de un deputat țărănist, e respinsă tot de Ion Cristoiu care precizează că în acea mașină se află un reporter al ziarului sau. Și că reporterul sau n-a făcut altceva decît să se deplaseze în interes gazetăresc, la ultima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial an care bagă de seamă că președintele Comisiei pentru ănvătămănt, știința, tineret și sport, dr. ing. Anghel Stanciu nu se prea are bine cu limba română curentă, cea an care și-a formulat moțiunea simplă, "a cărui obiect este ăpoliticile educaționale promovate prin manuale de istoria Romăniloră". Că dl Anghel Stanciu (PRM) nu e an stare să se exprime cumsecade an limba română, deși are un doctorat, asta e problema să și a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
iubite dle. Rosetti, ca obiecțiile mele relative la ăOpera lui Eminescuă vol. I, ultima carte a lui Călinescu, te-au nemulțumit și, poate, chiar impacientat. Țin să precizez din capul locului că nu fac parte din acele spirite amarnice care formulează judecați aspre an toate ămprejurările și an toate condițiile. Rezervă este pentru mine o atitudine cu mult mai naturală și nimeni nu a avut să se plăngă an ce mă privește de depășirea ei(...) Aceiași rezervă, de astă dată cu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
toate condițiile. Rezervă este pentru mine o atitudine cu mult mai naturală și nimeni nu a avut să se plăngă an ce mă privește de depășirea ei(...) Aceiași rezervă, de astă dată cu mult mai naturală, m-a ămpiedicat să formulez an public vreo obiecție față de felul injust an care șunt tratat an cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
procesul lor de formare. Ț. Vianu vine dintr-o familie solid constituită, situată la Giurgiu, mediul natal al ănvătatului, ăn elită orașului. G. Călinescu e copil din flori. Ca atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris, cu titlu personal, majoritatea proiectelor. Ț. Vianu ia doctoratul an filosofie și estetică la Tübingen, G. Călinescu, după studii la Romă, susține un doctorat
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o formație intelectuală superioară, o complexitate sufletească și un talent depășind cu mult pe al multora. Valoarea
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o formație intelectuală superioară, o complexitate sufletească și un talent depășind cu mult pe al multora. Valoarea d-tale de creator științific e indiscutabila, si este
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Nicolae Manolescu Titlul editorialului meu nu este, din păcate, o glumă. Acuzația pe care el o conține a fost formulată și a circulat în media românească și europeană. Am luat cunoștință de ea din ziarul Adevărul, din 11 noiembrie. Indicînd drept sursă postul de radio Deutsche Welle, citat de Agenția RADOR, Adevărul se referea la două articole despre România din
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
unirea din 1918, când s-a purces la ănăltarea Catedralei Ortodoxe din Cluj, sugestia ctitorilor a fost aceea de a egală an ănăltime Catedrală Sf. Mihail, a catolicilor, din piață vecină, ăn ciuda tezei sofianice a ortodoxiei, pe care o formulase tot un clujean, Lucian Blaga. Mai aproape de noi an timp, la ridicarea stâlpului patriotic clujean pe care se află cocoțat Avram Iancu, s-a respectat aceeași minuție de riglă arhitecturală disproporționată: ansamblul statuar trebuia să fie musai mai ănalt decât
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
de jurnal. Nu-i un Cioran an halat și păpuci. E același, din cărți. an cărți e un histrion al disperării sceptice. Nu mă ăntreb cât de sincer. Problemă sincerității nu se pune an literatura. Literatura este mincinoasă prin chiar formulă ei. Important e ce rezultă din comedia pe care o joci. Dar să ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
în caz de incendiu", "în caz de urgență". Locuțiunea introduce un eveniment imprevizibil, intervenit brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții și măsuri speciale. Pentru a formula în mod decis ceea ce într-o primă fază putea fi o intuiție a lingvistului și pentru a explica ulterior și devierile stilistice, folosirile ironice, e nevoie de confirmarea oferită de un număr mare de exemple: din acest punct de vedere
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]