2,538 matches
-
prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere rendez-vous”, RL, 1973, 17; Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR, 1976, 47; D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
după uzul de canabis. C.Tulburarea nu persistă după mai mult de 6-7 ore urmând consumului abuziv de canabis. D.Nu există alte tulburări fizice sau mentale. Tulburările delirante canabice datorate consumului curent nu sunt frecvente În SUA, dar au fort raportate relativ des Într-o serie de țări ca India sau Egipt În care utilizarea dozelor mari de diverse preparate de canabis este frecventă. Câteodată tulburarea delirantă nu se rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
bourreau, le regarde comme un sauveur, et transfère à celui-ci (ou à son groupe ou à l’institution qu’il représente) ses désirs et projets - cas Belu Zilber, l’ancien illégaliste communiste, impliqué dans le procès Pătrășcanu. Un psychanalyste français fort connu, Tobie Nathan, nous offre une clef d’interprétation de la relation entre trauma et affiliation, qu’il nomme «la technique traumatique»: un dispositif traumatisant extérieur, créé d’une manière délibérée, devient capable de provoquer une transformation radicale d’un univers
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pagina a doua a numărului 1503/1939 este dedicată în întregime prozatorului (semnează A. Pop-Marțian, Apriliana Medianu ș.a.), ca și aceea a numărului 1730/1940. Sunt recenzate laudativ volumele unor colaboratori apropiați, cu vederi politice de dreapta. Este cazul romanului Fortul 13 al lui Dragoș Protopopescu (despre care scrie Toma Vlădescu), autor intervievat de C. Panaitescu (D. Dragoș Protopopescu ne inițiază în secretele „Fortului 13”). Despre Buruieni de dragoste de N. Crevedia scrie Nicolae Bogdan (N. Crevedia, romancier), după ce din același
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
1730/1940. Sunt recenzate laudativ volumele unor colaboratori apropiați, cu vederi politice de dreapta. Este cazul romanului Fortul 13 al lui Dragoș Protopopescu (despre care scrie Toma Vlădescu), autor intervievat de C. Panaitescu (D. Dragoș Protopopescu ne inițiază în secretele „Fortului 13”). Despre Buruieni de dragoste de N. Crevedia scrie Nicolae Bogdan (N. Crevedia, romancier), după ce din același roman apăruseră aici două fragmente masive (Candidat la însurătoare și În Italia, cu o fată). Fraze generoase, ignorând ierarhia valorică, dedică unor romane
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
a.m.d. Autorul însuși își dădea seama că aceste compuneri nu pot aspira la o recunoaștere critică și le numea „simple tatonări”, cu toate că uneori nu erau lipsite de fantezie și de umor. Și romanele lui P. - Condamnații la castitate (1933), Fortul 13 (1936), Tigrii (I-II, 1937) - continuă să surprindă prin rezolvări facile, prin lipsa unei preocupări de a realiza o construcție narativă coerentă, de felul celor pe care comentatorul le punea în evidență în proza modernă din Anglia. Critica i-
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925; Pagini engleze, București, 1925; Iarmarocul metehnelor, București, [1932]; Romantismul englez, București, 1932; Condamnații la castitate, București, 1933; Fenomenul englez, București, 1936; Fortul 13, București, [1936]; Tigrii, I-II, pref. Paul Zarifopol, București, 1937; Curs de engleză. Romanul englez, București, 1945-1946; Curs de engleză. Shakespeare, București, 1945-1946; Gramatica vie a limbii engleze. Introducere la grai și suflet englez, București, [1947]; Fenomenul englez, I-
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima, „Fortul 13”, G, 1936, 5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U, 1937, 10; Ovidiu Papadima, „Fenomenul englez”, G, 1937, 2; Nicolae Roșu, Orientări în veac, București, 1937, 112-123; C. Fântâneru, „Tigrii”, UVR, 1938, 4
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima, „Fortul 13”, G, 1936, 5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U, 1937, 10; Ovidiu Papadima, „Fenomenul englez”, G, 1937, 2; Nicolae Roșu, Orientări în veac, București, 1937, 112-123; C. Fântâneru, „Tigrii”, UVR, 1938, 4; G. Călinescu, „Hamlet”, ALA, 1938, 910; Radu Gyr
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
fiind considerată mai impresionantă chiar decât descoperirea „imperiului” lui Mao. În fine, înainte de 1989 scriitorul nu avea cum să își tipărească memoriile din lungul său periplu forțat prin închisorile comuniste. În 1991 deschide seria Memorii, un prim volum numindu-se Fortul 13. Convorbiri din detenție, al doilea - Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții (1994), iar al treilea - La capăt de drum (1997). Ca și Teohar Mihadaș, P. transformă cumplitele încercări din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
lui Mao. În fine, înainte de 1989 scriitorul nu avea cum să își tipărească memoriile din lungul său periplu forțat prin închisorile comuniste. În 1991 deschide seria Memorii, un prim volum numindu-se Fortul 13. Convorbiri din detenție, al doilea - Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții (1994), iar al treilea - La capăt de drum (1997). Ca și Teohar Mihadaș, P. transformă cumplitele încercări din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi vindicativă, fiind mai degrabă amuzantă, anecdotică. Personajele reale
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor, RL, 1985, 51; Mircea Popa, „Temeri”, ST, 1986, 2; Val Condurache, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul Fortului 13”, „Ardealul literar și artistic”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Dedublarea lui Gogol, RL, 1997, 33
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul Fortului 13”, „Ardealul literar și artistic”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Dedublarea lui Gogol, RL, 1997, 33; Doina Jela, Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, București, 1998, 86; Razba, Personalități hunedorene, 382-383; Marian Papahagi, Marcel Petrișor, în Dicț. scriit. rom
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Cezarescu 51. 2336. Dumitrescu D. Ion, 9 apartamente, București, Calea Griviței 325. 2337. Dantz St. Constantă, 5 apartamente, București, Maior Câmpeanu 16. 2338. Dragan Jianu și Niculina, 5 apartamente, București, str. Ion Țăranu 7. 2339. Dumitru Alexandru, 17 apartamente, București, Aleea Forturilor 3. București, str. Paris 33. 2340. Dragomirescu A. Nic. Const., 3 apartamente, București, str. Șerban Vodă 15. 2341. Drăgănescu Paulina, 10 apartamente, București, Calea Griviței 276. 2342. Dhicescu Ana, 4 apartamente, București, str. Claudiu 3. 2343. Dumitrescu C. Alex., 5 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Brâncoveanu 57 154. Oprea Marin, str. Dobrogeanu Gherea 89 155. Gheorghe Stan, str. Dobrogeanu Gherea 124 156. Plugaru Petre, str. 30 Decembrie 27 157. Toma Butescu, str. Donca Sima 31 158. Stuvar Nicolae, str. Doaga 158 159. Niculescu Caliopi, str. Forturilor 5 160. Stancu Petre, str. Gârlei 38 161. Matei Gheorghe, str. Infratirei 48 162. Ștefan Elenă, str. Maria Diaconescu 36 163. Arsene Ion, str. 1 Mai 58 164. Parma Ana, str. Neagara 35 165. Drăgulescu Mihail, str. Neatârnării 32 166
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
altădată, și nu numai. Aici ființase cu secole În urmă o școală practică pentru ucenicii și viitorii meșteri În construirea ambarcațiunilor, școală la care veneau tineri interesați din toată Europa Centrală și de Nord. După Tinnarosen, ne-am oprit la fortul Hysnes, până de curând o bază militară activă, dezafectată Însă recent pentru că și aici vechile filosofii ale apărării sunt abandondate În favoarea unei organizări mai suple și mai mobile. Petter Linseth, care ne-a Întâmpinat la Hysnes, a coordonat un proiect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
liturgice la taina euharistică a Bisericii. Din păcate, parohiile au devenit în vremurile noastre o entitate vagă, cu granițe variabile, dictate prea des de arbitrarul unor opțiuni subiective. În compensație, am putea să clădim din parohia virtuală a literelor câteva forturi ale credinței, prin alianța între inteligență și har, entuziasm și hărnicie. Unui creștin nu-i stă bine în postura de chibiț îmbufnat pe tușa istoriei și nici bombăneala n-am spune că e din același aluat cu rugăciunea. Teologia le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ai părăsit?, Editura Ramida, București, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii I: Soarele de la nord, prefață de Paul Caravia, Editura Helicon, Timișoara, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii II: Popas în iad, cuvânt înainte de Radu Ciuceanu, Editura Artpress, Timișoara, 2004. Petrișor, Marcel, Memorii I: Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție, Editura Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel, La capăt de drum, Editura Institutul European, Iași, 1997. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Paul Caravia, Editura Helicon, Timișoara, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii II: Popas în iad, cuvânt înainte de Radu Ciuceanu, Editura Artpress, Timișoara, 2004. Petrișor, Marcel, Memorii I: Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție, Editura Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel, La capăt de drum, Editura Institutul European, Iași, 1997. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I - Pitești, 6-8 decembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Editors, and Speakers, ediția a II-a, Harper and Row, New York. Munteanu, Ștefan, 1967, Introducere În filologia română, Tipografia Universității, Timișoara. Murray, Donald M., 1984, Write to Learn, Holt, Rinehart & Winston, New York. Murray, Donald M., 1991, The Craft of Revision, Fort Worth, Harcourt Brace Yovanovich College Publications, Philadelphia. Mușatescu, Vlad; Zaharescu, Adriana; Rosmarin, Anatolie; Achille, Daniel, Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Tehnică, București. Nathan, Ruth; Temple, Frances; Juntunen, Kathleen; Temple, Charles, 1989, Classroom Strategies that
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
copilului, A. Freud. Acest copil avea obiceiul să se joace aruncând departe, spre marea lui bucurie, toate obiectele aflate la îndemână, printre care un mosorel de lemn legat la capătul unei sfori. Prin „dispariția-întoarcere” transpusă în act și verbalizată în fort și da* a acestui obiect, copilul se identifică cu agresorul pe care mama îl reprezintă prin absența ei. Freud remarcă, de altfel, că mai ales prima etapă a jocului era repetată cu o deosebită plăcere: „Se despăgubea, ca să spunem așa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a obiectului care, substituindu-se mamei absente, o face pe aceasta din urmă o prezență pur accesorie. Freud remarcă faptul că, în acest fel, copilul nu are manifestări de angoasă și de tristețe. Vectori de simbolizare prin intervenția limbajului, cuvintele fort și da rostite de copil punctează mișcările de du-te-vino ale mamei. Acest joc este și creator de spațialitate: el participă la delimitarea frontierelor dintre înăuntru și în afară, dintre departe și aproape, dintre eu însumi și celălalt. Un exemplu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
știe că Freud însuși suferea de fobia călătoriilor (Jones, 1955/1979), interpretarea evocată mai sus fiind probabil o autoanaliză. Transformarea pasivității în activitate este ilustrată de Freud în mai multe rânduri, mai cu seamă în legătură cu jocul copilului. În celebrul joc „Fort - Da” (1920/1981), nepoțelul lui Freud se distrează aruncând și trăgând înapoi un mosorel. Una dintre interpretările lui Freud este că băiețelul reproduce astfel simbolic absența mamei sale, pe care el este obligat să o accepte în mod pasiv. În
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Traité de psychiatrie de l’enfant et de l’adolescent, PUF, Paris, t. II, 305-325. Jeammet P. (1994), „Dynamique de l’adolescence”, Encyclopédie médico-chirurgicale, Psychiatrie, 37-213-A-20, 8 p. Johnson N. (1982), Test-Retest Reliability of the Defense Mechanism Profile, Nova University, Fort Lauderdale, FL. Johnson N. (1986), A Content Validation Study of the Defense Mechanism, Nova University, Fort Lauderdale, FL. Jones E. (1908), „Rationalisation in every-day life”, The Journal of Abnormal Psychology, august-septembrie, 161-169. Jones E. (1955/1979), La Vie et l
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
P. (1994), „Dynamique de l’adolescence”, Encyclopédie médico-chirurgicale, Psychiatrie, 37-213-A-20, 8 p. Johnson N. (1982), Test-Retest Reliability of the Defense Mechanism Profile, Nova University, Fort Lauderdale, FL. Johnson N. (1986), A Content Validation Study of the Defense Mechanism, Nova University, Fort Lauderdale, FL. Jones E. (1908), „Rationalisation in every-day life”, The Journal of Abnormal Psychology, august-septembrie, 161-169. Jones E. (1955/1979), La Vie et l’Œuvre de Sigmund Freud. Les années de maturité, PUF, Paris, t. II: 1901-1919. Jones E. (1957
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]