1,302 matches
-
Hippel-Lindau (20% din cazuri) sau poate fi asociat cu eritrocitoză (policitemie). Deși denumirea sugerează un grad de malignitate, ea este întotdeauna benignă [2]. Epidemiologie. În 85% din cazuri se dezvoltă la nivel cerebelos (cea mai frecventă tumoră intraaxială primară de fosă posterioară la adult, aproximativ 8-12% din tumorile de fosă posterioară) [3]. În contextul bolii Von Hippel-Lindau, apariția de noduli multipli nu este o raritate. Localizarea în vecinătatea trunchiului cerebral sau chiar în trunchi are prognosticul cel mai nefavorabil. Într-un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
eritrocitoză (policitemie). Deși denumirea sugerează un grad de malignitate, ea este întotdeauna benignă [2]. Epidemiologie. În 85% din cazuri se dezvoltă la nivel cerebelos (cea mai frecventă tumoră intraaxială primară de fosă posterioară la adult, aproximativ 8-12% din tumorile de fosă posterioară) [3]. În contextul bolii Von Hippel-Lindau, apariția de noduli multipli nu este o raritate. Localizarea în vecinătatea trunchiului cerebral sau chiar în trunchi are prognosticul cel mai nefavorabil. Într-un studiu efectuat pe 320 de cazuri de tumori de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
posterioară) [3]. În contextul bolii Von Hippel-Lindau, apariția de noduli multipli nu este o raritate. Localizarea în vecinătatea trunchiului cerebral sau chiar în trunchi are prognosticul cel mai nefavorabil. Într-un studiu efectuat pe 320 de cazuri de tumori de fosă posterioară, hemangioblastomul reprezintă 4,3% din cazuri, nefiind cea mai frecventă tumoră intraaxială. Deși descrisă ca apărând aproape exclusiv la adult, în decadele 3-4, în cazuistica noastră am întâlnit și un caz la vârstă pediatrică, fără să fie în contextul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din tumorile de unghi pontocerebelos, fiind cea mai comuna leziune diagnosticată la pacienții cu surditate unilaterala [2]. În experiența autorului principal, atât din datele publicate cât și din cele încă nepublicate, neurinomul de acustic reprezintă cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la adult (24%) [1]. Neurinoamele de acustic apar la două categorii de pacienți: neurinoamele unilaterale - care apar sporadic (95% din cazuri), [3] - și neurinoamele bilaterale, care se întâlnesc la pacienții cu neurofibromatoză tip 2. Unii dintre pacienții cu neurofibromatoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diagnosticate tardiv, prezentarea clinică în experiența noastră este dominată de cefalee (tabelul 4.2). Debutul clinic este insidios, prin apariția unei hipoacuzii de conducere, unilaterală, lent progresivă, însoțită de tinitus și tulburări de echilibru. Extinderea medială a tumorii la nivelul fosei cerebrale posterioare determină simptomatologie prin afectarea nervilor cranieni de la nivelul unghiului pontocerebelos, precum și simptome de compresiune pe trunchiul cerebral: pareză facială de tip periferic, neuropatie trigeminală (diminuarea reflexului cornean, tulburări de masticație), tulburări de mers și ortostatism, dismetrie, hidrocefalie, edem
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul mușchilor maseter și temporal. Monitorizarea funcției auditive este posibilă prin electrocohleografie, înregistrarea potențialelor auditive evocate de trunchi sau o combinație a acestor înregistrări [5]. Unghiul pontocerebelos poate fi abordat în trei moduri: prin craniectomie retrosigmoidiană, abord translabirintic sau prin fosa mijlocie (subtemporal extradural) [8]. Există avantaje și dezavantaje clare legate de fiecare procedură. Calea de abord depinde de dimensiunea tumorii, gradul de hipoacuzie, acuitatea auditivă contralaterală, preferința și experiența operatorului. Craniectomia retrosigmoidiană conferă o cale de acces foarte bună asupra
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
permite o retracție minimă asupra cerebelului, riscul de edem postoperator este redus, fistula LCR în proporție mai redusă decât în abordul retrosigmoidian [8,17, 18]. Marele dezavantaj al abordului translabirintic este distrugerea ireversibilă a auzului de partea intervenției . Abordul prin fosa mijlocie (extradural subtemporal) este utilizat în special când tumora este intracanalară sau cu o mică extensie în unghiul pontocerebelos [19]. S-a demonstrat că abordul este sigur, cu o rată de morbiditate și mortalitate foarte scăzute. Prezervarea auzului este foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
feminin [1,2]. Rădăcina posedă o teaca Schwan pe o lungime de aproximativ 0,5-3,57 mm de la nivelul trunchiului cerebral, fiind a doua ca lungime după ce a nervului acustico-vestibular, fiind însoțită de un manșon arahnoidian și dural până la nivelul fosei mijlocii, traiect ce explică dezvoltarea și extensia schwanomului de la nivelul fosei mijlocii până în fosa posterioară [3]. Cel mai frecvent neurinomul trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de aproximativ 0,5-3,57 mm de la nivelul trunchiului cerebral, fiind a doua ca lungime după ce a nervului acustico-vestibular, fiind însoțită de un manșon arahnoidian și dural până la nivelul fosei mijlocii, traiect ce explică dezvoltarea și extensia schwanomului de la nivelul fosei mijlocii până în fosa posterioară [3]. Cel mai frecvent neurinomul trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal la nivelul ramurilor, ramura oftalmică fiind mai frecvent interesată: aproximativ 50
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
5-3,57 mm de la nivelul trunchiului cerebral, fiind a doua ca lungime după ce a nervului acustico-vestibular, fiind însoțită de un manșon arahnoidian și dural până la nivelul fosei mijlocii, traiect ce explică dezvoltarea și extensia schwanomului de la nivelul fosei mijlocii până în fosa posterioară [3]. Cel mai frecvent neurinomul trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal la nivelul ramurilor, ramura oftalmică fiind mai frecvent interesată: aproximativ 50% sunt situate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
posterioară [3]. Cel mai frecvent neurinomul trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal la nivelul ramurilor, ramura oftalmică fiind mai frecvent interesată: aproximativ 50% sunt situate în fosa mijlocie, 30% se localizează în fosa posterioară, iar 20% sunt tumori în „halteră” cu extensie in ambele fose [1]. Prezentarea clinică. Dispoziția neurinomului va determina și particularitățile simptomatologiei clinice precum și abordul chirurgical. Cel mai frecvent simptom este hipoestezia la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal la nivelul ramurilor, ramura oftalmică fiind mai frecvent interesată: aproximativ 50% sunt situate în fosa mijlocie, 30% se localizează în fosa posterioară, iar 20% sunt tumori în „halteră” cu extensie in ambele fose [1]. Prezentarea clinică. Dispoziția neurinomului va determina și particularitățile simptomatologiei clinice precum și abordul chirurgical. Cel mai frecvent simptom este hipoestezia la nivelul feței, descrisă ca o amorțeală dar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai proximal la nivelul rădăcinii dar și distal la nivelul ramurilor, ramura oftalmică fiind mai frecvent interesată: aproximativ 50% sunt situate în fosa mijlocie, 30% se localizează în fosa posterioară, iar 20% sunt tumori în „halteră” cu extensie in ambele fose [1]. Prezentarea clinică. Dispoziția neurinomului va determina și particularitățile simptomatologiei clinice precum și abordul chirurgical. Cel mai frecvent simptom este hipoestezia la nivelul feței, descrisă ca o amorțeală dar care poate fi însoțită de parestezii și durere [4]. Spre deosebire de durerea din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
feței, descrisă ca o amorțeală dar care poate fi însoțită de parestezii și durere [4]. Spre deosebire de durerea din nevralgia trigeminală, în neurinoame crizele au o durată de ore și lipsesc „trigger zone”. Tabloul clinic descris este specific pentru localizarea în fosa mijlocie, dar extensia tumorii poate determina compresiune asupra nervilor adiacenți din sinusul cavernos determinând diplopie, uneori pierderea vederii sau exoftalmie. În localizările din fosa posterioară pot apărea hipoacuzie, tulburări de echilibru, iar tumorile în „halteră”vor determina o combinație a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o durată de ore și lipsesc „trigger zone”. Tabloul clinic descris este specific pentru localizarea în fosa mijlocie, dar extensia tumorii poate determina compresiune asupra nervilor adiacenți din sinusul cavernos determinând diplopie, uneori pierderea vederii sau exoftalmie. În localizările din fosa posterioară pot apărea hipoacuzie, tulburări de echilibru, iar tumorile în „halteră”vor determina o combinație a acestor tablouri clinice [5]. Diagnostic imagistic. RMN este investigația cea mai utilă în diagnosticul pozitiv al acestor tumori. Pe secvențele fără contrast tumora apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
imaginile native tumora este izodensă putând scăpa examinatorului, pe când la administrarea de contrast se contrastează uniform, prezența inomogenităților nefiind însă neobișnuită. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu alte tumori de bază primare sau metastatice, meningioame, chiste epidermoide, iar pentru localizările din fosa posterioară cu neurinomul de acustic, în principal. Diferențierea nu este întotdeuna posibilă pe baza informațiilor oferite de examinările ima214 gistice, dar există unele indicii ce pot sugera tipul tumoral. Tumorile osoase cum sunt cordomul, condromul sau metastazele osoase produc distrucții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recentă indică un grad de rezecabilitate de 80% în tumorile care sunt situate extracavernos, și doar 40% în cele care invadează sinusul cavernos [7]. Dezvoltarea tehnicilor pentru baza de craniu a crescut mult posibilitatea de ablație completă a tumorilor din fosa mijlocie, scăzând în același timp morbiditatea legată de actul operator. În mod clasic tumorile situate la nivelul ganglionului Gasser pot fi ablate printr-un abord subtemporal. Day și Fukushima [8] propun un abord temporopolar extradural, pe când în tumorile de dimensiuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abord subtemporal. Day și Fukushima [8] propun un abord temporopolar extradural, pe când în tumorile de dimensiuni mai mari este recomandat abordul fronto-orbito-zigomatic, în mod special dedicat leziunilor cu invazie in sinusul cavernos (fig. 4.113). În tumorile situate predominant în fosa mijlocie dar cu extensie în fosa posterioară, („în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
propun un abord temporopolar extradural, pe când în tumorile de dimensiuni mai mari este recomandat abordul fronto-orbito-zigomatic, în mod special dedicat leziunilor cu invazie in sinusul cavernos (fig. 4.113). În tumorile situate predominant în fosa mijlocie dar cu extensie în fosa posterioară, („în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cavernos (fig. 4.113). În tumorile situate predominant în fosa mijlocie dar cu extensie în fosa posterioară, („în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile rezecției chirurgicale sunt aceleași, în speță reducerea intracapsulară progresivă, disecția elementelor vasculo-nervoase adiacente, mobilizarea progresivă a capsulei (fig. 4.114). În general, ablația completă presupune și sacrificarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
canalul facialului pe o porțiune variabilă (fig. 4.115). Atunci când tumora este situată în unghiul ponto-cerebelos sau în segmentul meatal, este practic imposibil de diferențiat față de neurinomul de acustic, tumoră mult mai frecvent întâlnită. Tumorile voluminoase se pot extinde in fosa mijlocie putând fi confundate cu neurinomul trigeminal. Unele detalii imagistice pot indica diagnosticul corect: schwanoamele faciale se extind prin portiunea mijlocie a stâncii temporale, în timp ce schwanoamele trigeminale erodează vârful stâncii iar neurinoamele de acustic se extind prin incizura tentorială. Datele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
analizatorului acustic [12]. Pentru tumorile localizate la nivelul ganglionului geniculat, în cazul în care auzul este definitiv compromis, abordul translabirintic oferă nu numai identificarea și vizualizarea nervului facial, dar permite și mobilizarea acestuia din canal, precum și un acces corespunzator asupra fosei mijlocii și posterioare [14]. Atunci când se dorește prezervarea funcției auditive reziduale, este recomandabil un abord subtemporal pentru fosa mijlocie, cu excepția cazurilor în care tumora este situată predominant în fosa posterioară, caz în care este recomandabil un abord retrosigmoidian [10]. Tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abordul translabirintic oferă nu numai identificarea și vizualizarea nervului facial, dar permite și mobilizarea acestuia din canal, precum și un acces corespunzator asupra fosei mijlocii și posterioare [14]. Atunci când se dorește prezervarea funcției auditive reziduale, este recomandabil un abord subtemporal pentru fosa mijlocie, cu excepția cazurilor în care tumora este situată predominant în fosa posterioară, caz în care este recomandabil un abord retrosigmoidian [10]. Tumorile care sunt situate la nivelul segmentului timpanic sau mastoidian pot fi rezecate printr-o mastoidectomie. Tehnica utilizată pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]