1,132 matches
-
restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162. 126. Valea Popii (comuna Todirești), județul Vaslui a) La vest de sat: pe malul stâng al Râului Șacovăț, pe dealul din marginea vestică a localității, s-au găsit vase fragmentare lucrate la roată, decorate cu linii orizontale și vălurite incizate, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 250; Teodor 1997c, p. 162. 127. Valea Seacă (oraș Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 312 (fig. 3/12); Teodor 1997c, p. 171. b) Sediul I.A.S: la nord de localitate, între sediul fostului I.A.S. și calea ferată Bârlad-Iași, s-au găsit vase fragmentare din secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1964; verificare Gh. Coman, 1967. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1969a, p. 310; Coman 1980c, p. 284, nota 9; Teodor 1997c, p. 171. c) Rediu: la aproximativ 2 km vest
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
est), care include și botul de Deal Zlătărești, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VIII-IX. Pe același loc, s-a descoperit întâmplător, în 1965, un mormânt de înhumație, orientat vest-est, al cărui defunct avea o cataramă fragmentară din bronz, de tip „Sucidava” (obiectul a fost găsit anterior, întâmplător, în preajma mormântului descoperit mai târziu). Cercetare C. Buraga, 1956, 1965 și N. Zaharia, 1958. Materialul ceramic se află la Institutul de Arheologie Iași, iar catarama la Muzeul Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
piesa este datată în prima jumătate a secolului V d. Hr. Ulterior, s-a dovedit că obiectul provine din inventarul funerar al unui mormânt de înhumație, distrus în timp. Cercetare Gh. Coman și I. Bauman, 1976. În prezent piesa este fragmentară și se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 202 (fig. 9/1); Coman 1980c, p. 170, nota 6 (fig. 143/7); în ambele articole este desenată greșit, întrucât sunt redate patru măști umane și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și trei obiecte curbate). Cercetare M. Brudiu, 1980. Materialul arheologic se află în colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1998, p. 66-72 (la p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 99; Teodor 1997c, p. 59. 161. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: în condiții necunoscute, pe teritoriul satului, s-a găsit un cuțit din fier, cu lama dreptunghiulară în secțiune și cu mânerul fragmentar, datat în secolul IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 373 (fig. 163/14). b) Pe teritoriul satului: întâmplător, pe teritoriul localității, a fost găsit un vârf de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Artimon 1989, p. 217, 220 (fig. 2/1, 2); Teodor 1997c, p. 92. 164. Negulești (comuna Dealu Morii), județul Bacău a) Măldărești: în 1972 s-a găsit întâmplător, pe teritoriul fostului sat Măldărești (astăzi înglobat localității Negulești), o fibulă digitată fragmentară din secolele VI-VII. Cercetare I. Mitrea, 1972. Piesa este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 22177). Bibliografie: Mitrea I. 1986-1987, p. 261-263; Teodor 1997c, p.121. 165. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) La Vernescu: la circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/7). 169. Vinderei (comuna Vinderei), județul Vaslui a) Marginea de nord-vest a satului: la baza izvorului ce se varsă în Pârâul Jarovăț, în partea nord-vestică a localității, s-au descoperit vase fragmentare din secolele V-VI și VIII-IX. Din același punct provine și o fibulă digitată din bronz, cu placa superioară în formă de semidisc, prevăzută cu cinci butoni și cu placa piciorului romboidală. Arcul și resortul sunt din fier, iar placa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comuna Vutcani), județul Vaslui a) Vladnic: la circa 300m sud-sud-vest de locul în care s-a aflat Schitul Vladnic, în apropierea ruinelor unei cetăți de pământ (posibil de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
că visele vin cînd vor ele și cum vor ele, fără niciun fel de regulă precisă, fără nicio obligație din partea subconștientului. Visele pe care i le pregătesc subiectului sunt de diferite lungimi și intensități. există, întîi, categoria viselor-firimituri, a viselor fragmentare. subiectul primește cioburi din propria sa memorie, din propriile sale raporturi cu obiectele și ființele pe care le dorește, din contactele sale superficiale cu lumea. aceste vise sunt ca niște ploi de meteoriți, și sunt cele mai frecvente de fapt
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
crunt devastat. Revoluția antropologică, de care uneori ne simțim asediați și inundați, ca și cum ar fi vorba de un teribil tsunami, a influențat limbajul, astfel că termeni îndrăgiți, precum soț, soție, fiu, tovarăș, prieten... încetul cu încetul dobândesc nuanțe tot mai fragmentare, ajungând să ne dea senzația că lucrurile cele mai sacre și obligațiile cele mai inviolabile se dezintegrează. Însă... pentru cât timp ne-am fi mai putut preface că Soarele se învârte în jurul nostru, serviabil și docil? Pentru cât timp vom
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
interiorității și al trăirii te duce în regiunea unde primejdia este absolută, deoarece existența care își actualizează în trăire rădăcinile ei cu o conștiință încordată nu poate decât să se nege pe ea însăși. Viața este prea limitată și prea fragmentară pentru a rezista la mari tensiuni. N-au avut toți misticii, după marile extaze, sentimentul că nu mai pot continua să trăiască? Și ce mai pot aștepta de la lumea aceasta acei care simt dincolo de normal viața, singurătatea, disperarea sau moartea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ar fi mai redusă? Pe nimeni nu-l poate mângâia în agonie gândul că toți sânt muritori, precum în suferință nimeni nu va găsi o consolare în suferința trecută sau prezentă a altora. Căci în această lume organic insuficientă și fragmentară, individul este pornit să trăiască în mod integral, dorind să facă din existența lui un absolut. Orice existență subiectivă este un absolut pentru sine însăși. Din acest motiv, fiecare om trăiește ca și cum ar fi centrul universului sau centrul istoriei, și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei, ci fiindcă nu poate altcum. Succesul sau insuccesul, dacă nu îi sânt indiferente, în nici un caz nu-l stimulează sau îl ratează. Ultimul dintre oameni care ratează în această lume este entuziastul. Viața este mult mai mediocră și mai fragmentară, în esența sa, decât bănuiesc oamenii. Nu este aici explicația faptului pentru ce decădem cu toții, pentru ce ne pierdem vioiciunea pulsațiilor interioare și ne închistăm luând forme, cristalizîndu-ne în dauna productivității și dinamismului interior? Pierderea fluidității vitale și debordante îți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
are o consistență finită și o cristalizare formală. Este revelator că arta care exprimă mai bine infinitul, muzica, este aceea care topește formele într-o fluiditate de un farmec ciudat și inefabil. Forma tinde totdeauna să dea un caracter absolut fragmentarului, să-l izoleze într-o autonomie și, individualizând conținuturile, să elimine perspectiva universalului și a infinitului. Nu există forme în lume decât pentru a sustrage conținuturile existenței din haosul și anarhia vârtejului infinit. Că formele au o consistență iluzorie față de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sânt sursa dramatismului interior. Sîntem, numai prin ceea ce am acumulat netrăind. Să ne fie neistoria izvorul nostru de viață? Fi-vom capabili să creăm prin ce n-am făcut? Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Nici unul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toții, o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care și un Buddha ar putea fi gelos? Fără Eminescu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a comunismului au devenit activi politic în mod distinct au fost persoane izolate sau grupuri foarte reduse: disidenții. În România, acest segment a fost extrem de mic și, în consecință, puțin semnificativ. Combinația represiune/toleranță a conferit forțelor anticomuniste un caracter fragmentar și mai degrabă marginalizat. Dacă orice încercare de organizare era brutal reprimată, prezentând riscul punerii în pericol a sistemului comunist, protestele izolate tindeau a fi relativ tolerate. Grupările formate din membrii fostelor partide politice, desființate de către comunism la sfârșitul anilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
îndeaproape la o astfel de religie 536, lăsînd deoparte manifestările sale spectaculoase pe care le-am descris deja. Care sînt funcțiile ei? Prima și cea mai de seamă este de a compune o viziune totală asupra lumii care camuflează caracterul fragmentar și divizat al fiecărei științe, al fiecărei tehnici și al cunoașterii în general. Există în adîncimile naturii umane o nevoie elementară de a armoniza, în cadrul unui ansamblu desăvîrșit, tot ceea ce, în experiența noastră, ni se pare incompatibil și inexplicabil. Cînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și limite în această problematică. Europa nu are armată unică, dar face politică despre ea. O politică de securitate și apărare comună. În plan intern, frontierele europene sunt apărate de structurile militare ale statelor membre, fiind vorba despre o distribuire fragmentară a capacităților militare pe continentul european. Pe plan extern, se promovează caracterul expediționar al forțelor și mijloacelor militare prin desfășurarea operațiilor de sprijin al păcii, în cadrul managementului crizelor internaționale. Cert este faptul că forța militară a Uniunii Europene ar trebui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
apărare comună au fost mai puțin argumentate sau chiar incomplete. Astfel, în plan intern, frontierele europene sunt în responsabilitatea structurilor militare ale statelor membre de graniță europeană și cu un mic aport al instituțiilor Uniunii Europene, în condițiile unei distribuiri fragmentare a capacităților militare pe continentul european. Pe plan extern, se mizează prea mult pe caracterul expediționar al forțelor și mijloacelor militare în desfășurarea operațiilor de sprijin al păcii, în cadrul managementului crizelor internaționale. În acest context s-a încadrat și răspunsul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
existențială și expresia ei verbală, a permanentizării stării de criză a eului, nesubordonat nici unei „formule” preconcepute, deschis, absolut disponibil, spontan În toate manifestările sale, reducînd cît mai mult posibil „diferența de voltaj” dintre „ceea ce se petrece În noi și ecoul fragmentar al cuvintelor”. Iar emblema ideală a unui atare spațiu al libertății va fi poemul: „În poem toate legile, toate hotărîrile anterioare dintre oameni sînt lăsate deoparte”. Privit de sus, drumul lui Ilarie Voronca spre o definiție a poeziei descoperă cîteva
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
privire superficială versurile sale par tributare mai curând viziunilor orfice, în care comunicarea se circumscrie inefabilului, unui moment de intuiție absolută ce nu poate fi împărtășit în întregime, totuși, treptat, ajunge să capete pondere interesul față de aspectele prozaice, umile și fragmentare ale vieții de zi cu zi. Nu fără îndreptățire s-a afirmat că poezia lui Roberto Deidier ar reprezenta momentul tranziției de la singular la plural, de la solipsismul eu-lui poetic la multiplicitatea formelor sub care se înfățișează realul, de la liric la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o tehnică a bricolajului, ne dăm seama că ne aflăm în fața unor texte inclasabile, ce depun mărturie despre „noua funcție perversă” a taxinomiilor, oscilând între exhibarea mărcilor originalității și renunțarea ironică la orice tentativă de diferențiere 288 În plus, aspectul fragmentar al cărții nu are legătură doar cu convențiile scriiturii, ci trimite implicit la căutarea acelei „măsuri a timpului”, specifică pentru creația tondelliană. Este vorba de un instrument cu totul particular ce convertește materialitatea lucrurilor și spațialitatea în indicii ale unor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să-și înșire povestea vieții lui. Prin asta noi îi sugerăm și chiar inducem coerența de tipul poveștii (început, desfășurare, luptă dintre bine și rău, punct culminant, victorie, încheiere), ceea ce poate că la cei mai mulți oameni nu e cazul, viața fiind fragmentară, cu multe zig-zaguri, coborâri și suișuri, fiind, nu de puține ori, un continuu „puzzle”. În încheierea acestei părți, să reluăm și să accentuăm cu tărie ideea că majoritatea - dacă nu totalitatea - erorilor ce apar în faza de culegere a informației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]