58,766 matches
-
bine că, în cele din urmă, am înțeles să facem dușuri intensive, să ne tundem lațele pline cu păduchi, să renunțăm la cafturile pe stradă și la scuipatul pe jos. Dar asta nu ne califică, deocamdată, pentru scaune la Academia Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni se recunoască valoarea. Deocamdată, ni s-a recunoscut capacitatea de a buchisi primele litere ale alfabetului
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
a ne imagina că o să-i prostim pe toți tot timpul. După ce mai lunile trecute îl combăteau pe Chirac ( într-adevăr, un politician fără pic de demnitate), acum năstăsioții s-au repezit disperați să citeze nu știu ce vorbe încurajatoare ale președintelui francez. Dușul rece reprezentat de omiterea nominalizării noastre ca posibil membru al UE în 2007 vine, însă, destul de târziu. Dacă omul Chirac ne iubește chiar atât de mult, ar fi putut insista ca în documentul final de la Atena să se facă
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
văzut de diferitele personalități politice și militare, care se perindă la Mogoșoaia, Comarnic, Posada, București. O adevărată mitologie modernă, rezumată de Martha Bibescu: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier General rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General german... Spun și eu ca țiganul: "Doamne, împacă-i pe împărați." ( Ultimul îndemn, scris românește). Adevărat jurnal de război se declanșează către sfârșitul anului, și poate fi urmărit în disputele "teribile
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
În ceea ce privește poziția mea de astăzi, numele meu a fost legat de postmodernism; dar și aici am de făcut o precizare: postmodernismul reprezintă epoca noastră în întregime. Există postmodernism în industrie, în structurile economice, în structurile politice, în construcția Europei... Filosoful francez François Lyotard a analizat tocmai condiția postmodernă sub acest aspect general. - Cred că acest concept este specific fiecărei epoci în parte, întrucât fiecare preia sau revine la anumite modéle anterioare, dintr-un secol precedent, sau chiar din secole foarte îndepărtate
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
mai multe canale t.v. românești și străine, auzind din oră în oră la radio sau citind în trei-patru ziare în fiecare dimineață ce se întîmplă în Irak, mi-a revenit de cîteva ori în minte extraordinara carte a eseistului francez. Remarcînd că epoca noastră beneficiază de o informație mai rapidă și mai complexă decît oricare alta din istorie, Revel descoperă paradoxul că această cunoaștere fără frontiere devine inutilă, atunci cînd e vorba de a înțelege și interpreta corect faptele și
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
îi picta portretele, Hachette îi publica romanele". Aceeași grijă a existat însă, chiar de la prima fază de construcție a Curții Domnești, și pentru grădini. Brâncoveanu și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană. Mai târziu Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Muguraș Constantinescu Întîmplarea a făcut să mă aflu la Paris la începutul lunii mai, cînd se aștepta intrarea în librării a ultimului volum al lui Gérard Genette intitulat Bardadrac, cu un cuvînt inexistent în dicționarele obișnuite ale limbii franceze și care semnifică, într-un vocabular personal, o geantă încăpătoare în care poți să pui orice, metaforă inspirată pentru această carte atît de aparte; apărută tot la editura pariziană Seuil, ea și-a găsit locul într-o colecție ne-onorată
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
asistase la eforturile noastre: Ť - Ai văzut ce înseamnă cântul la înalt nivel?ť Iar aceasta, fermecată, îi răspunde că da. Ť - Ai înțeles deci, că nu este pentru dumneatať, a încheiat Elisabeth. Am înghețat, pur și simplu. Criticul muzical francez André Tubeuf, un apropiat al ei, căruia-i relatam episodul, mi-a spus mai târziu că Schwarzkopf avea un punct de vedere categoric: dacă venea spre ea cineva care nu avea elementele fundamentale pentru a aborda arta cântului, considera moral
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
despre această regiune a Europei, Der leere Himmel-Reise in das Innere des Balkans (Cerul gol - o călătorie în interiorul Balcanilor)... Cultura românească a fost pentru mine și o punte spre culturile romanice în general. Mult din ceea ce știu despre cultura italiană, franceză sau spaniolă se întemeiază pînă azi pe acest rol intermediar pe care l-a deținut pentru mine cultura română, prin studiul limbii și literaturii române la Universitate. R.B.: Mai există o punte, cea a călătoriei între doi poli: România comunistă
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
felul "trebuie să învățăm de la Canada sau de la Australia"! Așa ceva nu merge și poate nu aș fi fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Nu se poate. Sînt nume a căror prezență e de discutat. Să mai treacă timp, să vedem dacă rămîn în conștiința noastră. Nu poți strecura, așa, la colț de masă, pe prietenul din copilărie în paginile unui manual. - În școala franceză, pe care o cunoașteți destul de bine, există mai multă rigoare și măsură? - Chiar exagerat de multă. Ei ajung foarte greu în conteporaneitate. Merg pe scriitorii clasici, care sînt încetățeniți în conștința criticii, a istoriei literare, a publicului. Aici poate este
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
imediat. Se poate face bugetul editurii cu cărți vandabile rapid și acoperi cheltuielile pentru edițiile critice. În toată lumea se subvenționează asfel de proiecte. - Ce se întîmplă cu ediția critică Negruzzi? - Deocamdată m-am încurcat, ca să spun așa, cu un scriitor francez, abdicînd de la vechile mele păreri că nu poți să spui tu român despre un străin ceea ce spun ai lui și am două proiecte în această direcție. Unul privește domeniul în care mă pricep mai bine, și anume ecoul, receptarea operei
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
un străin ceea ce spun ai lui și am două proiecte în această direcție. Unul privește domeniul în care mă pricep mai bine, și anume ecoul, receptarea operei lui Proust în România. Am trufia de a scrie acestă carte în limba franceză, să vadă colegii mei de la secția de specialitate cît pot în această direcție. Celălalt este o carte pentru publicul român despre Proust într-o perspectivă și mai veche și mai nouă, nu un constructor, așa cum se spune acum, nu catedrală
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
și am văzut că o serie de opinii din Creație și analiză, care este o capodoperă în miniatură, au fost, prin referirile la personajul lui Proust, reluate, dacă vreți, fară să știe nimeni despre ceea ce a scris Ibrăileanu, de critica franceză de la mijlocul secolului al XX-lea, Picon, Genet. Aproape merg cu aceleași cuvinte despre personajul la Proust, aceleași cuvinte folosite de Ibrăileanu. - Iată, ne apropiem de sfîșitul divanului nostru. Aș vrea în încheiere să vă întreb, ca pe un om
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
de a face să intre în vibrație coarda care ești. Am fost de acord ca vibrația propriului eu, cu cât este mai puternică, mai tare, cu atât postulatul existențial al compoziției este mai solid motivat. într-un fel poziția compozitorului francez m-a mirat, căci Malherbe este un constructivist înrăit, un informatician al traseelor sonore, întemeind actul creației aidoma unui ritual în care softurile, programele, fișierele sunt formanți imperios necesari, de parcă ar fi personajele unui dans magic, inițiatic și, într-un
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
fișierele sunt formanți imperios necesari, de parcă ar fi personajele unui dans magic, inițiatic și, într-un anume fel, sacru. Lucrul cu computerul determină o scriitură de un extrem rafinament și o exemplară minuție. Și chiar dacă este parte a școlii spectrale franceze, muzica lui Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație, spontaneitate
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
de somn a realității; ci în registrul ei treaz, ținând ochii cât mai deschiși. (Cu toate că, monștri, produce și excesul de luciditate). E câteodată însă în noi, despre noi, o imagine ce înfioară, dacă-i sinceră, neprefăcută și exactă. Un scriitor francez lua partea vitalității contra aristocratismului estetic (el reprezentându-l). De câte ori venea vorba de vreun roman nou, acesta declara cu vulgaritatea inșilor obosiți de atât rafinament: că el preferă scrisul... care miroase a popor, a mațe și sudoare.... Da. Dar... Fiindcă
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, 1006 pp. 5. „Comentar la Evanghelia de la Ioan”, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, 474 pp. 6. „Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel”, Traducere de P.S. Teodosie Atanasiu, revizuită și îngrijită de Cezar Păvălașcu și Cristina Untea, Editura Christiana, București, 2005, 559
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
unâ agenție de turismu etc.); 2. explicații de natură gramaticală (morfosintaxă) / lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică - și cea intelectuală, de cucerire, prin cultura proprie, a locului meritat în conștiința / memoria europeană. Aceste două niveluri
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
atât de mult pentru muzica românească contemporană. Cu ani în urmă i-am cântat Sept minutes autour de moi pentru ansamblu cameral și Distance zero pentru clarinet și percuție: rafinament trimbral, suflu componistic, o anume spiritualizare a discursului (în sens francez, firește). Cu siguranță, diaspora românească a avut și are creatori originali, necăzuți din mantaua cuiva. Ce n-a avut a fost un dialog componistic purtat între personalități distincte, posibile fragmente ale aceluiași deziderat. Costin Miereanu ar fi putut însemna un
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite sînt și engl. list, germ. Liste). De altfel, dacă n-am ști că există în engleză verbul to list, iar în franceză lister și că terminologia tehnică e mai ales împrumutată, am putea crede că a lista este format chiar în română, fără model străin. Una dintre specializările actuale ale verbului a lista (și ale numelui de acțiune listare) apare curent în
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
hîrtie. Se pare că termenul computeristic englez listing, folosit pentru afișarea și vizualizarea unor programe, s-a specializat parțial pentru punerea lor în formă "tipărită"; în orice caz, dicționarele franțuzești înregistrează verbul lister cu acest sens, îl consideră o creație franceză și îl recomandă implicit uzului. Nu-mi dau seama dacă utilizarea actuală din română se datorează mai curînd sursei franceze, celei engleze sau unei preferințe de dezvoltare internă; în orice caz, se constată o folosire deosebit de intensă a termenilor a
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
punerea lor în formă "tipărită"; în orice caz, dicționarele franțuzești înregistrează verbul lister cu acest sens, îl consideră o creație franceză și îl recomandă implicit uzului. Nu-mi dau seama dacă utilizarea actuală din română se datorează mai curînd sursei franceze, celei engleze sau unei preferințe de dezvoltare internă; în orice caz, se constată o folosire deosebit de intensă a termenilor a lista, listare, listat, atît în texte de specialitate, cît și în jurnalism și în uzul curent. În indicații tehnice putem
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
totuși că termenul circulă cu sensuri diferite și nu suficient explicitate, cu unele diferențe între uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]