1,246 matches
-
franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung și Târgoviște. Papa Urban al VIII-lea (1623-1644) a înființat la 17 aprilie și la 2 iunie, 1624 Custodia Bulgariei și a Valahiei a franciscanilor observanți (din 1661 a devenit provincie canonică de sine stătătoare). În acele vremuri Bosnia și Bulgaria făceau parte din teritoriul Imperiului Otoman, pe când Moldova și Valahia erau doar state vasale Sultanului, și din această rațiune, călugării franciscani veneau la români
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a Valahiei a franciscanilor observanți (din 1661 a devenit provincie canonică de sine stătătoare). În acele vremuri Bosnia și Bulgaria făceau parte din teritoriul Imperiului Otoman, pe când Moldova și Valahia erau doar state vasale Sultanului, și din această rațiune, călugării franciscani veneau la români cu mare ușurare în suflete, considerând apostolatul lor de aici, ca pe o adevărată eliberare. Armatele otomane au fost sistematic înfrânte de către Liga Sfântă: în 1686 a fost eliberată Buda, în 1687 s-a decis eliberarea Ungariei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ungariei la Mohács, iar în 1688 a fost eliberat Belgradul. Liga Sfântă era oficial sprijinită de către papalitate, și din ea făceau parte numai țări catolice (Imperiul Habsburgic, Veneția și Polonia), motiv pentru care turcii s-au răzbunat amarnic pe călugării franciscani și pe catolicii bulgari. Doar o treime din populația catolică bulgară și dintre călugări au reușit să se refugieze în Valahia, restul au fost omorâți cu cruzime. În Valahia domnea pe atunci Constantin Brâncoveanu (1688-1714), conducătorul luminat, căruia i se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
munții, stabilindu-se în localitățile Sibiu, Deva, Vințul de Jos și Alba Iulia. 4. Mănăstirea franciscană din Târgoviște Târgoviște se afla pe drumul comercial dintre Transilvania și Dunăre, și, în secolul al XVII-lea a devenit capitală și reședință domnească. Franciscanii conventuali aveau la Târgoviște două biserici, una închinată Sfintei Fecioare Maria, și alta, mai veche, nefuncțională, dedicată Sfântului Francisc, care era înconjurată de un teren și avea o vie. Între oamenii cu suflet, care au făcut donații pentru această așezare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta aflându-se în drum spre Constantinopol. După plecarea părintelui Celestino au venit frații minori observanți. Radu Voievod (fiul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
scrisoare, la 30 aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia Marinich a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
revină fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Craiova, Orșova Nouă au avut aceeași soartă cruntă. Pacea de la Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de liniște și numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de liniște și numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851 această Provincie a fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851 această Provincie a fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și sudul Transilvaniei în Provincia Sfântul Ioan de Capistrano, cu sediul la Viena
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au slujit opt preoți luterani sfințiți la Biertan în Transilvania. Ultima comunitate luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
limbi străine și dotat cu un spirit luminat. După doar două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni au făcut o scrisoare către episcop, cerându-l pe franciscanul A. Bogdanfi paroh în orașul lor. În 1854 părintele Ambrozie a revenit, și, zelos și harnic a organizat colecte la Brăila, Galați, la compania de vapoare, i-a cerut Împăratului Francis Iosif ajutor financiar (acesta preluase protectoratul asupra Misiunilor Catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Brăila, doar în câteva săptămâni 83 de persoane, statistic, 40% din populația Brăilei a decedat. Cu cât zel și cu câtă dăruire de sine și blândețe a îngrijit bolnavii, făcând zilnic și câteva înmormântări, acest om al lui Dumnezeu, franciscanul Ambrozie. Într-un raport oficial al Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Episcopul Paoli (1870-1885) a numit ca vicar la Brăila, pe absolventul Seminarului din București, pe preotul Ioan Pasko, originar din această localitate, bun predicator (și în limba maghiară) și educator la școala de băieți. Succesorul lui B. Pantaleoni a fost franciscanul polonez, preotul Conard Piramovicz, dar pentru o perioadă scurtă de timp (1886-1888); a urmat apoi preotul Ioan Knossalla (1888-1924), paroh plin de demnitate și evlavie, om încercat în dificultățile apostolatului, priceput și abil, adevărat iubitor de oameni și păstor al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rând cei ce aparțineau statelor inamice au fost internați în lagăre; această soartă a avut-o și preotul I. Knossala și vicarul său, părintele S. Hüber. În acest interval de timp în parohia catolică din Brăila a slujit distinsul preot franciscan Iosif Tălmăcel. Canonicul Ioan Knossala a slujit cu devotament timp de 36 de ani comunitatea catolică din Brăila dovedindu-se a fi o adevărată comoară pentru oameni și pentru Biserică. 7. Preoți franciscani la Ploiești Progresul economic declanșat de revoluția
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catolică din Brăila a slujit distinsul preot franciscan Iosif Tălmăcel. Canonicul Ioan Knossala a slujit cu devotament timp de 36 de ani comunitatea catolică din Brăila dovedindu-se a fi o adevărată comoară pentru oameni și pentru Biserică. 7. Preoți franciscani la Ploiești Progresul economic declanșat de revoluția industrială din secolul XIX a avut urmări rapide și de amploare atât la nivel mondial cât și la nivel național. Avant la lettre s-a conturat încă de atunci problema gravă a epuizării
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în scopul obținerii de profituri maxime. „Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă în poartă” remarca, cu amărăciune, Poetul. În aceste circumstanțe străinii catolici aveau nevoie de un preot și de o biserică. Astfel, în 1843 părintele Ludovic Bodor, franciscan minor observant, a venit la Ploiești să slujească și să-i învețe pe copiii din comunitate, nu numai religia, ci și celelalte obiecte de învățământ. În 1846 a venit la Ploiești episcopul Molajoni și a cumpărat un teren în vederea construirii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
calvini și luterani. În 1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București, iar la Ploiești a fost numit preotul Felix Pongráez, tot franciscan minor observant. Noul paroh s-a dovedit a fi un foarte bun organizator al comunității; cum a venit a înființat un comitet de construcție pentru înălțarea bisericii, a organizat colecte, nu numai în zona din Valea Prahovei, ci și în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
timp de nouă ani. Toți preoții care au slujit la Ploiești, au mers periodic ca să slujească și la Sinaia, Câmpina, Buzău, Nehoiu. În 1872 erau la Ploiești 1500 de credincioși catolici. Între 1883-1889 a fost numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca toți cei care au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul Război Mondial (România a intrat în 1916) parohul Dwucet, ca și alți preoți și credincioși catolici au fost internați în lagăre în județul Ialomița și în Moldova. 8. Misionarii franciscani la Craiova Oltenia era subordonată episcopului de Nicopolis ad Hystrum; localitățile erau plasate în zona marilor drumuri comerciale, acolo unde se intersectau negustorii din vest cu cei din est. Cel mai bătătorit drum al sării pornea de la sașii din Sibiu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
său că acești catolici s-au stabilit în zonă spre sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino (1688). Revolta populației bulgare împotriva stăpânirii otomane (1688) a fost înfrântă cu cruzime, și, cei care au scăpat cu viață s-au refugiat împreună cu călugării franciscani în Oltenia în timpul luminoasei domnii a lui C. Brâncoveanu, care i-a ocrotit și le-a dat pământ spre folosință. Din 1689 există o nouă comunitatea înregistrată de catolici bulgari și preoți franciscani la Craiova. După 1718 (Pacea de la Passarowitz
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu viață s-au refugiat împreună cu călugării franciscani în Oltenia în timpul luminoasei domnii a lui C. Brâncoveanu, care i-a ocrotit și le-a dat pământ spre folosință. Din 1689 există o nouă comunitatea înregistrată de catolici bulgari și preoți franciscani la Craiova. După 1718 (Pacea de la Passarowitz) otomanii au cedat Oltenia și Banatul Austriei, ceea ce a determinat aici o perioadă de relaxare și de înviorare economică pentru catolici, care s-au bucurat de multe privilegii: au primit pământ, au fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic, cu limbile de predare latină și germană, precum și înființarea unei episcopii catolice la Craiova. Preotul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic, cu limbile de predare latină și germană, precum și înființarea unei episcopii catolice la Craiova. Preotul franciscan Serafin Lippoi a cumpărat în 1734 terenul pentru noua biserică catolică. Dar în 1738 austriecii au părăsit Oltenia și au restituit-o Țării Românești. Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]