550 matches
-
dar trupul bolnav nu se dă bătut, încearcă, vestește. și nici acum sfârșitul nu se-arată și singura respirație e spaima cu plămâni de oțel. și singurul gând e spaima cu oase de plumb și singurul sentiment e spaima cu franjuri sticloase care se simte în trupul nemișcat: pare că-i mort. poate că-i mort. și stai o vreme la căpătâi ascultând o respirare, un semn. și simți încet că te părăsesc puterile și nu mai poți nici să asculți
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
nou abia se mai aude semn că beata s-a privit destul în oglindă. și e pregătită s-o vadă și alții. marie ia fusta țigănească din sacul de cînepă. o trage peste rochie. își leagă la spate broboada cu franjuri bine lăsată pe frunte. apoi scoate din gard scîndura pe care a desprins-o în noaptea trecută. aleargă ca o sălbăticiune în bătaia puștii și înainte să intre în pădurea unde o așteaptă wasyl zărește cu coada ochiului mierla neagră
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
Jura Ion, Mihăiuți Adrian, Mihăiuți Ion, Mihăiuti Ionuț, Pavel Florea, Piescu Iancu, Ruva Marin, Sima Ion, Tudu Vichente, Tutunaru Grigore Steagul Corului - 1898, refacut la 1907 și 1967-, păstrat în biserică. Este confecționat din mătase albastră, încadrat în chenar de franjuri din fir galben. Se desface în 4 colțuri, cu două margini e prins de lance care la rândul său este frumos strunjită în lemn de frasin și se desface în două bucăți, printr-un filet metalic; în vârful lăncii are
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
laice au avut de suferit. Nunțile și botezurile s-au abătut în bună măsură de la vechile ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
de argint cu un brâu roșu, încărcat cu icoana Învierii Domnului, timbrat cu mitra de aur, așezat pe o cârja episcopala și o cruce de aur, încrucișate, însoșite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe de aur, brodate cu galon și franjuri de aur, și având în partea inferioară o eșarfă roșie desfășurată în trei segmente de bază pe care sunt imprimate cu majuscule, în limba română, cuvintele „INTRU LUMINĂ TA VOM VEDEA LUMINĂ”
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
de kippot de diferite mărimi (de la unele mici, care acoperă numai partea din spate a capului, la unele mari, care acoperă coroana capului în întregime). Țițit (ebraică: צִיציִת) (pronunție așkenazică: tzitzis) sunt șaluri speciale, cu noduri "franjuri" sau "ciucuri" găsite pe cele patru colțuri ale tallit (ebraică: טַלִּית) care seamănă cu o eșarfă pentru rugăciune. Tallit este purtat de bărbații evrei și de unele femei evreice în timpul serviciului divin. Tradițiile variază în ceea ce privește când
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
tallit. În comunitatea sefarzilor, băieți poartă tallit de la vârsta de bar mitzvah, adică de la 13 ani. În unele comunități ale așkenazilor se obișnuiește să se poarte numai după căsătorie. Un tallit katan (tallit mic) este un articol de îmbrăcăminte cu franjuri purtat pe sub haine pe parcursul zilei. În unele cercuri ortodoxe, franjurilor li se permite să atârne în mod liber peste îmbrăcăminte. Tefillin (ebraică: תְפִלִּין), cunoscut în limba engleză ca phylacteries (de la φιλακτέριον cuvântul grecesc, însemnând
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
bar mitzvah, adică de la 13 ani. În unele comunități ale așkenazilor se obișnuiește să se poarte numai după căsătorie. Un tallit katan (tallit mic) este un articol de îmbrăcăminte cu franjuri purtat pe sub haine pe parcursul zilei. În unele cercuri ortodoxe, franjurilor li se permite să atârne în mod liber peste îmbrăcăminte. Tefillin (ebraică: תְפִלִּין), cunoscut în limba engleză ca phylacteries (de la φιλακτέριον cuvântul grecesc, însemnând cetate sau de protecție a), sunt două cutii pătrate de
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. Nici această stemă nu a putut fi adoptată în mod oficial. După înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866, locotenența domnească instituită a conferit decorațiile bătute în 1860 celor
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, cu ciucuri și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.("") Ultima schimbare oficială a stemei petrecută în secolul al XIX datează din 1872. Atunci, prin legea publicată la 11 martie noua compoziție heraldică, proiect al lui Ștefan D. Grecianu, arăta astfel: scut sfertuit
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ce au coada trecută printre picioare - simbol al Daciei. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, cu ciucuri și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă. Această stemă va rămâne în vigoare, legal, până în 1921. Prin uz, însă, după proclamarea Regatului în 1881, coroana superioară este înlocuită cu cea de oțel a României, leii sunt reprezentați cu coada în
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri de aur și fiind prins într-o coroană închisă. În partea inferioară a fost plasat colanul ordinului Carol I precum și deviza „”, ultima pe o panglică albastră. Legea mai prevedea că "„Stema se va întrebuința în trei forme: 1-a, stema
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cm lățime (deci proporție de 5:6) și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Române, precum și a pavilioanelor Forțelor Aeriene Militare și Marinei Militare. Articolul 2 definea drapelul de luptă al unităților astfel: „trei fâșii de mătase de culoare roșu, galben și albastru, așezate vertical, albastru, situat la hampa drapelului. Pe margini drapelul are franjuri din fir de metal galben, iar la colțurile exterioare câte un canaf din același fir. Pe fața orientată dela hampă spre dreapta, la mijloc, este aplicată stema R. P. R. în culori naturale. Deasupra stemei, pe aceeași față, în linie
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ogivă, în interiorul căreia se găsește o stea cu cinci colțuri, în centrul căreia sunt scrise inițialele RPR.” În anexa legii erau precizate și dimensiunile drapelului (100 cm lungime și 60 cm lățime), ale stemei și emblemei (20 cm înălțime), ale franjurilor (5 cm lungime), ale hampei (250 cm lungime) și ale ogivei din vârf (15 cm lungime și 7 cm lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din mătase albastră de culoarea cerului. Pavilionul are forma dreptunghiulară
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din mătase albastră de culoarea cerului. Pavilionul are forma dreptunghiulară, având aplicate pe ambele fețe câte 18 fâșii de mătase roșie în formă de raze. Pe margini, pavilionul are franjuri și canafi la fel ca drapelul [de luptă]. La mijlocul feței orientate de la hampă spre dreapta este aplicată stema R. P. R., iar la mijlocul celeilalte fețe este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale R. P.
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de la hampă spre dreapta, este aplicată stema R. P. R., în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale R. P. R. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă]”. În anexă erau precizate dimensiunile drapelului (tot 100 × 60 cm) și ale stemei (tot 20 cm înălțime), precum și distanța acesteia față de marginile fâșiei albe (11 cm în partea superioară
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale Republicii Populare Române. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de 20 cm iar
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
având imprimate pe ambele fețe culorile alb și albastru, în două fâșii așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a pavilionului. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale. Pavilionul nu are franjuri sau canafi [și] este prevăzut cu saule și dispozitiv pentru ridicarea la bastonul dela pupă sau la catarg.” Pavilionul navelor de grăniceri se deosebea față de cel al navelor Marinei Militare doar prin culoarea fâșiei din partea inferioară, anume verde grăniceresc. Anexa
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Consiliului de Stat al) RSR și cel al primului ministru era reprezentat prin tricolorul românesc de formă pătrată, cu fimbriație și bordură roșie, peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se regăsea drapelul RSR, iar în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
infanterie, Batalioanele 7 și 8 vânători de munte. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) indică drept drapel al președintelui României un tricolor de formă pătrată, cu fimbriație și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o flamură albă de proporție 1:2 în cantonul căreia se află drapelul românesc. Ediția din 2000 a amintitului album arată și modelul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
5 cm de marginea flamurei, se găsește câte o ghirlandă din frunze de stejar cu înălțimea de 18 cm, care încadrează însemnul categoriei de forțe armate de care aparține unitatea, toate din aur: Drapelul este tivit pe laturile libere cu franjuri din fir de aur (de 5-7 cm) și ciucuri din același material (de 10-12 cm lungime) la cele 2 colțuri flotante. Flamura este prinsă de hampă cu o vergea metalică inoxidabilă, cu lungimea de 70 cm. Hampa este din lemn
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
se mobilizeze și își recapătă rolurile. Trei acrobați sar la trambuline și leagă trei panglicii portocalii între ele, creând un triunghi. Acrobații revin la trambuline iar acesta se desfășoară în jos formând o sferă care se desface sub forma unor franjuri. Acrobație inventată de May Wong pentru a obține parteneriatul lui Leon Oswald la Festivalul Circuui. Fiind rănită, încerca să inventeze o acrobație ce necesita doar o mână. Când avea avea grijă de frățiorii ei, l-a văzut pe unul dintre
Lista acrobațiilor din Kaleido Star () [Corola-website/Science/312110_a_313439]