14,044 matches
-
avînd ca obiect o renaștere extramundană: "sîngele meu e o teamă subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă făptura" (Ruga la St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme/ întîmplări transparente/ dănțuitori aburii lumii/ o sinteză amară de inconsistente// ce limpede pot măsură/ o pereche abstractă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă făptura" (Ruga la St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme/ întîmplări transparente/ dănțuitori aburii lumii/ o sinteză amară de inconsistente// ce limpede pot măsură/ o pereche abstractă/ un dublu portret" (Poemul despre starea de nuanță). "Frigul" invocat nu
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme/ întîmplări transparente/ dănțuitori aburii lumii/ o sinteză amară de inconsistente// ce limpede pot măsură/ o pereche abstractă/ un dublu portret" (Poemul despre starea de nuanță). "Frigul" invocat nu e decît pseudonimul vieții ce se contrage în delicată deziluzie, în conștiința gingașa a erorii, ca într-o recunoaștere atît de pură, încît sugerează o redempțiune: "unde sînt/ unde mă aflu acum/ într-o pată de frig// într-
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
nuanță). "Frigul" invocat nu e decît pseudonimul vieții ce se contrage în delicată deziluzie, în conștiința gingașa a erorii, ca într-o recunoaștere atît de pură, încît sugerează o redempțiune: "unde sînt/ unde mă aflu acum/ într-o pată de frig// într-o pată de frig/ doarme puiul de salcie/ el este viața mea/ greseit desenată" (Canon). Deoarece "în pustietatea ce ne separă/ golul se umple/ cu tot ceea ce nu se rostește/ cu tot ce ne poate/ încă salva" (Didactica magna
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
decît pseudonimul vieții ce se contrage în delicată deziluzie, în conștiința gingașa a erorii, ca într-o recunoaștere atît de pură, încît sugerează o redempțiune: "unde sînt/ unde mă aflu acum/ într-o pată de frig// într-o pată de frig/ doarme puiul de salcie/ el este viața mea/ greseit desenată" (Canon). Deoarece "în pustietatea ce ne separă/ golul se umple/ cu tot ceea ce nu se rostește/ cu tot ce ne poate/ încă salva" (Didactica magna). Puține elegii de intensitatea conținuta
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
farmec, pentru reușita cărora populația trebuie să coopereze cu politicienii. Știm cu toții că un steag nu este decât o banală bucată de pânză și că un conducător este și el un om că toți oamenii, care răcește când stă în frig și se îmbată când bea prea mult, dar de ce să refuzăm să trăim momentul înălțător în care steagul flutură în vânt, iar conducătorul ne anunță o victorie? În fond ne sărbătorim în acel moment propria noastră existența colectivă sau măcar
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
o purificare. Ospățul reprezintă un episod demoniac:m"Benchetuim în spelunca, popește, porcește/ mestecam, înghițim/ din dumnezeul pe care l-am avut n-a mai rămas nici un zgîrci. l-am mîncat./ în puțul uranic vîl-vorează neantul". Senzualitatea e rece ("ah, frigul împerecherilor"), soarele e aducător de noapte ("soarele-oprit la zenit/ beznuieste"), "proorocii mînioși" se fac de rîs: "cad deoparte-nmuiati că sugarii sătui/ gîngurind îmblînziți". "Urletul unanim" acoperă o alternanta derizorie a morții și resurecției: "totul, e urlet aici/ despicare-n
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au apărut castraveții, înveliți în plastic,/ lungi, turcești.(...) Rămasă goală, de curînd lada s-a umplut cu piersici./ Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea scumpe, dar nici ieftine. A venit și vremea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut Kinchinjanga! Am uitat toate necazurile și toată ploaia și toată ceață." Halucinanta e, aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că tigrul, sau leul
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond) a previziunilor: "Adio căciulă, adio palton" (2150); Astăzi lăsăm căciulă acasă"; "în următoarele zile, renunțăm puțin și la palton" (2677). Atitudinea e tipicizată; se presupune că cititorul-model se teme de frig și iubește soarele, e iritat de acumularea fatală a neplăcerilor, dar pînă la urmă o acceptă cu resemnare: "în următoarele zile, nu ajunge viscolul, mai vine și gerul" (2696); "Astăzi nu ajunge frigul, măi și ploua" (2670); "dacă plouă, scăpăm
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
se presupune că cititorul-model se teme de frig și iubește soarele, e iritat de acumularea fatală a neplăcerilor, dar pînă la urmă o acceptă cu resemnare: "în următoarele zile, nu ajunge viscolul, mai vine și gerul" (2696); "Astăzi nu ajunge frigul, măi și ploua" (2670); "dacă plouă, scăpăm de viscol" (2684). Tonul pur jurnalistic - catastrofic - e mai rar ("estul și sudul - sub teroarea viscolului"; "nordul terorizat de polei", 2684). Din punct de vedere strict lingvistic, e interesantă comparația care se poate
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare sau oficiale. Războiul de independență i-a smuls stări de exultare, apoi redevenind omul de lume care
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
acest jălbar de elită/ Și-a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri grele, opere perfecte/ Numai sânge și puroi și flegma/ Mlaștini întinse de scârna/ Acolo deseori în nopți înstelate/ Licărește aură unor întâmplări străvechi/ Dospesc scame cleioase. E frig/ Ți se nazar dantele putrede din alte timpuri/ Sunt urme din sămânță lui albă/ Aruncată de unul singur la nimereala// Nu tulburați furia și ura lui/ Lăsati-l să facă până la urmă umbră pământului." Mușcător jălbarul! Dar și mai mușcător George
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ar fi renovat și reamenajat, ar fi cu adevarat competitiv - Palatul Național al Copiilor, fost al pionierilor (deocamdată, betoanele șanț ănghetate, sălile șanț reci; când a intrat acolo, primul gest al lui Vittorio Taviani a fost să se zgribulească de frig!). Am văzut, ăn secțiunea scurtmetrajelor de ficțiune, peste 60 de filme din lumea largă (cu preponderenta francofona). Selecția "de ficțiune" a fost una foarte bună. Zeci de filme s-au dovedit interesante și "de reținut", chiar dacă palmaresul nu avea să
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
de reconstituire a lumii nu se pot produce decât pe un plan ficțional. Din această conștiința transestetică a frustrării ia naștere estetică naturalista, acel iz de sfidătoare materii degradate, acea suită de intemperii, de jigniri materiale și morale ale umanului. Frigul nu e doar o categorie meteorologică, ci și una simbolică: "Gunoaiele tăvălite de ape/ se spălău cu frenezie./ Până și gunoaiele voiau să se spele./ Le simțeam bucuria când o băltoaca/ mi-a mângâiat tălpile prin pantofii vechi./ Laptele nu
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Până și gunoaiele voiau să se spele./ Le simțeam bucuria când o băltoaca/ mi-a mângâiat tălpile prin pantofii vechi./ Laptele nu venise./ Ne-am așezat cuminți (o, mult prea cuminți)/ la coadă dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
cuminți)/ la coadă dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
coadă dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era clopotul
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
scene de cruzime și tortură ce vor deveni spre sfârșitul vieții atroce, insuportabile. Sado-masochismul acestor viziuni sângeroase, de omoruri an chinuri, schingiuiri, spintecări și decapitări se amplifică vădit (că și inegalitățile valorice) cu Belgradul an cinci prieteni (1971) și Măreția frigului (1972) unde ăntr-o poezie a universului perceput printr-o durere fără nume, ăn motivele lirice se pot lesne observa acum starea de zbatere a eului, suferind de singurătate și spleen, ănfrângerea elanului spre absolut, resemnarea: prăbușirea și putrezirea calului, moartea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ăntruchipare a "zeului-soare" străbătând tăriile aureolat de o maree a luminilor și seniorul "necuvintelor" zdrobindu-se ăntr-un turnir cu inexprimabilul artei poetice ("Prințul căzând de pe cal/ striveste-n cădere un ănger./ E sentimentul total/ pentru care azi sânger") din Măreția frigului până la soldatul zăcând pe câmp ăntr-o baltă ănrosită raportând impersonal situația ănfrângerii pedestre a celui ce fusese "eroul liric" al ănaltelor zboruri ("Cum stiti cu toții, căzusem de pe cal,/ și nemișcat stăteam an iarbă șiroind an sânge", Nod 12) se ăntinde
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
au jucat în momentele cheie un rol represiv - armata și internele -, și doar într-o măsură ridicolă unul de apărare a cetățeanului, indică la ce fel de măsuri se gândește actualul regim. În loc să dea mai multă căldură populației rebegite de frig și dezorientata de sărăcie, se dau mai multe gloanțe armatei - ca să ne apere de Uniunea Europeană și N.A.T.O., probabil !- și mai multe bulane poliției. Adică tovarășilor de isprăvi ai celor care l-au arestat pe Maimut, însă în loc să-i pună
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
spate). Românul distopic al lui Titus Popovici mi-a apărut, de această dată, ca o coborâre în infernul conștiinței individuale, distorsionată de viață într-un regim opresiv. Metode diferite, care merg de la tortură psihică (teroare, suspiciune, îndoctrinare) la cea fizică (frigul, subalimentația) au ca efect uniformizarea, îndobitocirea, instalarea unei ataraxii în deplină opoziție cu lozincile mobilizatoare. Exteriorul generează modificări ale interiorului, contribuind la alienarea individului. Un decor ostil, orwellian, de era atomică - asa arata capitala României în plină iarnă: vântul care
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
de mesaj al bucureștenilor unde cu gîndul nu gîndești și probabil că n-a gîndit nici dl Viorel Lis înainte de a se vedea ales la mustață de locuitorii acestui oraș. Tot primarul acestei urbe în care renasc viguroase spaimă de frigul iernii și de nota de plată a luxului de a avea apă caldă și căldura la bloc, da de lucru fotografilor de scandal și reporterilor vînători de picanterii intime. Asta în vreme ce fostul său contracandidat, G. Pădure iese demonstrativ la maturat
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]