1,578 matches
-
un vârf de cărnaț (cârnat) și câte o coastă friptă. Slănina o frigeam pe jar, scurgându-i unsoarea pe feliile de ptită (pâine) coaptă pe vatră. Dacă aflam bureți usturoi și bureți galbeni îi spălam în izvorul rece și îi frigeam trași în țeapă. Pthitoii și pomnițele puteau să mai aștepte, că nu doar nu plăteau impozit din cauza asta! Florica BUD Baia Mare 21 februarie 2011 Referință Bibliografică: MINIEXPEDIȚII ÎN PĂDUREA CHELINȚEI / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 53, Anul
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
căzut o stea și s-a mai dus un suflet; Inima care s-a stins, un suflet al meu, Nu va mai avea iubire, nu va vedea vreun zâmbet, S-a dus departe, și am rămas numai eu. Este foarte frig aici și-atât de întuneric! Unde sunt oare? De ce nu mă trezesc? Mi-e teamă de Iadul care este veșnic! Și poate Raiul e doar un vis omenesc. Poate sunt într-un sicriu și voi muri aici! Nu am greșit
VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340608_a_341937]
-
Iubind-o subit de câte ori ea venea, Iubindu-se acu de toți se ascundeau. De multe ori nici directorul nu știa, Precum ea în școala de băieți se afla, Căci nu-l mai căuta ea pe el talanul, Ci I se fripseră picioarele de tânărul... Întâmplător tatăl ce mai descoperii? Că fata lui cu un tânăr se tot iubi, Căci ea venea mai des decât el știa, Și unde ce știau toți, el nici că bănuia.. Atunci vruse pe băiat să-l
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
doar necunoscută, dar și controversată. Mai mult. Sunt și un omnivor preocupat de „relația noastră cu mâncarea” - de Paște, de exemplu, fiindcă n‑am putut să asist la tăierea mielului, am vizionat‑o într‑o filmare HD înainte să îi frig cotletele. Chestiune de asumare. Așa că mă ambiționasem să scormonesc și dilemele morale pe care le bănuiam împachetate în tăvițele de polistiren și pungile de plastic în care ne cumpărăm carnea. Îngăduie‑mi însă să urmez cronologia puiului. Viața puilor din
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
și am pus pe ea o greutate pe care am păstrat-o acolo pe tot parcursul coacerii (10 ore, 130-140 de grade Celsius). Carnea gătită astfel pierde destul de mult din grăsime, oriciul ei devine foarte fraged (expandează frumos dacă-l frigi în țigaia încinsă când încălzești carnea) i se păstrează bine (o săptămână în frigider fără probleme, un an în congelator, tot fără probleme). Lângă carne am pus niște legume pe care le-am gătit astfel: morcovii, spalăți bine, cură
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
jumătate. O parte din varză (2 bucai/portie) a fost doar fripta-n unt 2 minute pe foc rapid, să rămână crocanta și verde, cum verde a rămas și mazărea mangetout pe care am spalat-o și am fript-o 30 de secunde în unt cu sare. Am păstrat câte un morcov întreg pentru fiecare portie, iar din restul am facut piure folosind blenderul de mare viteză, o lingură de smântână dulce la fiecare 60 de grame de
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din cufundarea mea în alte lumi cu stele Strâns-am a lor săgeți spre-a mă-ncalzi. Doar visele-mi ardeau, în timp răceau și ele Cu gândurile repezi ce fruntea-mi împânzi. Mă frige-al tău jăratec, fluid îmi curgi în vene Tu, dor te-ai întrupat din așteptarea grea . Săpând adânc în mine te regăsesc în gene Arhetip ascuns în slova de-a crea . Deschis-ai dimineața-n surâsul veșniciei . Freamăt de zori
RENAŞTERE-MI EŞTI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343926_a_345255]
-
-ai în urmă iubire și durere, Ce tainic al meu suflet,cu drag ți le-a păstrat, Iar amintirea lor,mi-au dat mereu putere. Azi, cu sufletul cernit,la tine mă gândesc, Nu văd nici cerul înorat, că-i frig și plouă iar, Dar știu acum în taină,că încă te iubesc, Și parcă simt aievea sărutul tău de jar. Amintiri mă năpădesc,dar nu vreau să le-ascult, Când vin tiptil în noapte și somnul vor să-mi ia
IUBIRE ETERNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343264_a_344593]
-
cu care conviețuisem nu exagerau patriotismul sub aspect geografic; se vehicula conceptul că ești ceea ce ești în suflet, nu pe adresa din buletin. Refrenul „uteciștii de azi, refegiștii de mâine” nu avea conotații de dezertare... „Am furnici pe toată talpa,/ Frige podeaua ca un bec,/ Asta-nseamnă că e timpul/ Să-mi pun pantofii să plec”, cânta Alexandru Andrieș prin cluburile studenților de la arhitectură. Iar Sergiu Țoiu îi ținea isonul pe la spectacolele cu public restrâns de la Teatrul Mic, intonând versuri de
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > IDILĂ ESTIVALĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1298 din 21 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cum sunt rău de frig, ninsoare, Cât aveam leafa de mică, An de an, în veri, la mare, O frigeam cu o gacică, Și ce zile la Mamaia! Ce nopți albe-n Eforie! Mă trata gagica aia, Cu ce-mi da prin scăfârlie, Sprițuri, dans, antren, friptane, Mă ținea pe palme Tanța, (La hotel, de milioane, Îmi plătea chiar și
IDILĂ ESTIVALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343492_a_344821]
-
nimica, Până achita cafeaua, Mă sorbea din ochi Tănțica, Unde-apoi, pe îndelete, Visători, plini de speranțe, Printre ultraviolete, Pe nisip scriam romanțe ... Și acum am leafa mică, Iar în veri caniculare, De mi-ar fi Tanța gagică, N-aș mai frige-o pe la mare, Că doar fui iar ... la Constanța, Ce Mamaia, Eforie! La o vară de-a lu' Tanța, Într-o bombă, cu chirie, Nu friptane, beri la gheață, Nu tu dans, antren, visare, Prima dată când în viață M-
IDILĂ ESTIVALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343492_a_344821]
-
miere și gem câteva feliuțe de pâine. Dalia în pat continuându-și lectura, asculta cum ronțăie mamă-sa feliile crocante de pâine și cum soarbe zgomotos din ceașca cu ceai. O privea distrată cum își țuguia buzele să nu se frigă. Gândul că putea rămâne doar ea și Ștefan pe barcă, singuri singurei, nu-i dădea pace. Simțea apariția unor furnicături prin tot corpul. Începu să se agite. Lăsă cartea din mână, și așa nu înțelegea mare lucru, nefiind concentrată la
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
la fiecare acasă - la toți cei care ți-au trântit - data trecută ușa-n nas - plictisiți de avertismente și exasperări fără „play back” ...rânjind - privindu-l - pe primul drept în ochi - fără să ochești - tragi în plin - tragi până-ți frige-ntre degete țeava - urlându-i celui acum interesat - pe când se prăbușește - strângându-și între palme - spasmodic - pieptul bolborosind de sânge: „- ei - ai mai murit undeva cândva?” „- ...asta nu...” - va mai apuca să suspine ...și așa la toți - tuturor - pe rând
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
ghes teharinasa Zamfira veselă cântă E Zamfira loshali gilabalas Și la Alecu se uită. Thai Alecoste dikhălas. Cântecul I* E gili yek Arde-mă, frige-mă Phabar-ma, pek-ma În foc vânat pune-mă. Ande yag azir thov-ma. De m-ai frige pe cărbune, Pe angarende mân te pekăsas Ibovnicul nu-ți voi spune. Le kolavres tukă na phenavas. Că el este tinerel, Ka vo'ilo ternoro, Drăgălaș și frumușel; Kamloro 'hai shukaroro; Iar pe tine, bărbat rău, Tale țuț nasul mursh
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
nici șuierul de tren,/ auzi doar șoapta-mîngîiere,/ chemarea mea ca un refren“ (Baladă de dragoste). Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblînzire a convulsiilor lăuntrice, un act de întoarcere în timp: “Îți aduci aminte frigul frig/ cînd intra în cuibul tău de sîn?/ Parcă mă aud și acum că strig:/ strînge-te în brațul meu de fîn!’’ (Îți aduci aminte?). În această atmosferă de rememorare se deconspiră fiorul, misterul, aerul bucolic, experiențele și trăirile metaforice - doar cîteva
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
le-întreb de, poate, cumva, am fi surori. Iar ele mi-au spus că nici ploile nu-s ceea ce par să fie într-o mare pustie și dacă apă mi-e gândul în albia lui, în suflet port focul ce frige și arde păduri, destramă hotare, omoară stihii. Cine ești tu, copil de niciunde, departe de munte, de mare, de verde, de soare? Întrebau păsările cerului. Au nu ești vreo surată pierdută de cârd? Unde ți-e zborul? Ori ești steauă
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
vestejit apari, învenindu-i calea, De nu ai drag de ea, și ți-ai urât paloarea, Și nu-i respecți acestei inimi legâmântul, Ce ea ți l-a făgăduit, umanizându-ți mitul. Iubește-o, fii cu ea, când doare și te frige, Și spune-i ce ai fi, de nu o vei putea atinge- Un om, ce și-a furat el sieși o comoară, Acea ce stă ascunsă în suflet de vioară. Dramatizând-o, faci din ea irecuperabilă avere, Tot ignorându-i
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
plastice, sobe ruginite , mâncate până-n măduva de fontă, animale moarte.Fiecare familie arunca acolo animăleturile ce își dădeau obștescul sfârșit.Sticle, geamuri și borcane.Un bazar trist și nedorit.O lume aparte , tăcută , ciudată.. -Nici urmă de gâscă! M-am fript ! O să mă omoare bunicu’ !! -Eu zic să ne întoarcem! Poate mă strigă bona! Nu te pot ajuta prea mult! -Dacă mă întorc, o să stau închis în coteț.Mai bine aștept toată ziua până apare gâsca! -Eu plec.Îmi este foame
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
rabdă pământu! -Ionele mai ai bere de la doctoru’? zice Sorin, ștergându-se pe frunte de sudoare tocmai în fundul grădinii printre parii de vie. -Mai are bunicu’ cîteva sticle .De ce? -Mâine, mergem la porumb și ne alegem niște drugi frumoase, le frigem la pază, bem niște bere.. -O pun pe Amely să ia de la taică-su că are mai multă.Pe mine mă prinde imediat bunicu-miu.. -Hai că nu îți zice nimic.Două beri acolo.Bem și după aia luăm vitele pe
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
Visare > "RONDELUL" CACTUSULUI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Când soarele inundă torida emisferă, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să fiu o floare rară, mai puțin efemeră. Când inimile-s fripte și bat în ritm alert, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să fiu stropul de apă din marele deșert. Când lumea e-nsetată de arșiță sau dor, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să am fântâna mea și să-mpart
RONDELUL CACTUSULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340182_a_341511]
-
Dintr-un Crăciun în altul ne împingea, surd, vîntul. Însă, iubito, totuși, eu zic c-a fost frumos, Am să te trag cu sania, promit, în altă viață, Pînă atunci, să-ți cumperi un paltonaș mai gros, Aud că-i frig și-acolo încă de dimineață. Eu caut o colibă într-o pădure și Cu un buchet de lemne te-aștept la întîlnire; Din viața noastră veche atît ne-om aminti: Că n-a fost niciodată, formal, vreo despărțire. Am să
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
Autorului Zăpada a umplut câmpul, Tot mai tare bate vântul, Pe o creangă înghețată, O vrabie îngrijorată, După ce dădu ocolul, Ciripi s-adune stolul: -Suratelor, adunarea! Să începem șezătoarea Și să spuneți fiecare Ce ați gătit de mâncare. Este tare frig afară Și hrana e tot mai rară! Astfel, stolul se încinse În dezbateri mai aprinse: -Eu, la al meu puișor, I-am gătit un viermișor! -Eu, am zburat pe căpițe Și am adunat bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
subțirel c-un șnur vișiniu terminat în doi canafi. Mereu împreună, ne dam jocului fără griji. Nici în ruptul capului n-aș fi îngăduit să-l taie! Ai mei îmi spuseseră că junghiat e bun pentru vopsit ouăle. Cât despre fript, se făceau că plouă, nu mă zădărau. Îl iubeam grozav și, când se făcu vorbă să-l tăiem, simții o durere la inimă și-un leșin mă doborî printre ăi duși. Dar mă-ntorsei degrabă c-o găselniță zviduitoare pentru
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
ajuns, din mână în mână, si la noi. Încerc să îmi aprind mănunchiul de la cineva, mica flăcăruie tremurânda se aprinde, se stinge...apoi se face lumină. Apuc să trec de vreo 2 ori cu mâna pe deasupra flacării - nu arde, nu frige... O flacăra mare, alb-roșiatică, sfântă, care nu arde, în mâinile mele,! N-am mai rezistat... Un hohot de plâns eliberator m-a cuprins, cutremurându-mă. Aș fi stat acolo plângând pentru mine, pentru cei dragi, pentru toată lumea...Cred că atunci
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
Și de-ar mai ști bietul Zografi Că-n port doar vântul azi mai bate... La fel cum ne tot bat zarafii Având sentințele-amânate. Dar ce să te mai țin de vorbă? Să-ți punem casei antifurt - De când s-a fript demult cu ciorbă, Brăila suflă și-n iaurt! Oricum o să le crească burta Acelora ce spuza-și trag, Să nu cumva să-și scape turta În vreo campanie de rag. Te du, maestre, la hodină! Eu nu sunt demnă-a
DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378536_a_379865]